Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_295

Capra

CONTRAPUNCT
vecinului

străine (IV) “Revoluţia din Decembrie
1089 a descătuşat, pe lin­
gă nobile sentimente ale
| Să concluzionăm, deci jc e s t m in is e r ia l de a c ă ru i omului, şi ut» sentiment
l că. tinerii noştri emigranţi Z ă d ă rn ic ie s in i pe rfe ct- meschin şi obscur — in­
'sau agpiranţi la emigraţie , c o n ş tie n t, v -a ş r e la ta o vidia. Dacă te Sistemul
Iaparţin Unei generaţii lip- în tîm p la r e a d e v ă ra tă , de totalitar, invidia nO s-a
ţsite. de • ideal,? Nu, e cu ■u n d e d u m n e a v o a s tră v e ţi extins, -fiind limitată ase­
ţtoful exclus. Formată, in-. tr a g e c o n c lu z ia la c h rd v ă menea: tuturor sentimente­
Hr-nn climat: de mţntiu- ln d d d in n & in im a . A m u n lor umane, în prezent pare.
triăr intr-un sistem de în- p e c h i p r ie te n ;' s e r iilo r . A să aibă- o.: eVoluţie specta­
ivaţăniînt tipsiţ de dimen­ s u fe r it p r in p u ş c ă riile lu i culoasă. Dicţionarul expli­
siune■ umanistă, intr-o D e j; a m u n c it apcă te cativ a! limbii române de­
■dictatură în . care partidul m iri. p,e u n d e , s u b c a p a ­ fineşte : invidia - ea : „un
,era-n toate iar cinstea, c ita te a sa, b in e în ţe le s , sentiment egoist, de păre­
Competenţa, talentul nu n -a p u tu t s ă -ş i p u b lic e re de rău, de necaz, de
erau cultivate decît în c ă rţile ş i a i î r î t c u sin e ciudă, provocat de succe­
vorbe, e posibil ca., aceas­ p r e tu tin d e n i, ş i.m e r e u po­ sele. . sau situaţia. bună a .
tă generaţie să-şi fi pier­ v a ra in e x o r a b ilu lu i „ d o ­ altuia".
dut sensul idealului. E s a r". P ă r in ţii s o ţie i „ sale La bufetul din Limcoiu de Jos „Iar nu-| deschis în contextul acestei idei,
posibil, de asemenea, ca se, s ta b ilis e ră m a i d e m u lt în societate observăm că
această generaţie să fie în ' S ta te le U n ite şi a v e a u Foto PA VEL LAZA foarte mulţi indivizi sînt
descurajată şi dezorienta­ a a plo o s itu a ţie p ro s p e ră ; interesaţi de ce^a ce fac
tă de spectacolul pe care A U fă c u t ş i t in e r ii (c a re alţii din jurul lor, dar
it oferă societatea noas­ n tţ m a i e ra u de a c u m t i- mai puţip de ceea ce fac
tră postrevoluţionară. Dar i) c e re re de p le c a re COMERŢUL LA SATE ei. Invidia ca fenomen ob­
întotdeauna; in toate -ma­ in itiv ă . Ş i c u lm e a e scur şi negativ se naşte
rile răscruci ale istoriei, l i ş-a a p ro b a t ş i în c ă într-un om inferior celui
s-au produs aceste vârte­ t u l de re p e d e . Să n u mai sărac decît pe care acesta îl pizmuieş-
juri eare.au saos la supra­ u ită m că a#ta s e in tin ip la te. Ea eâte Un orgoliu rău
faţă gunoaiele. Nu e lira înI u rm ă cu a n i, c în d borcane cu varză albă. ; comunei. Şi mai sînt recla­ înţeles, un sentiment neplă­
pwtiv de a-ţi .lua lumea.-n • între invitaţiile pe care
p ă n tru p rie te n u l m e u n u cititorii noştri ni le fac, nişte pacheţele de biscuiţi maţii privind deschiderea cut, umilitor, limitat şi
cap: Dimpotrivă, acestea eaţislp. re a lm e n te n ic i o prin scrisori ori telefonic, şi încă vreo 2—3 articole bufetului; de la şosea, un­ meschin. Invidia funcţio­
sint'momentele cină cin­ p ă rs p e c ă p ă ş i c în d ave,ai uitate aici de cine ştie cînd. de lucrează Maria Sfo-
nează între indivizi apro­
stea, , competenţa, talen­ îw tr-Q 'd e v ă r m o tîv e şă fu g i de a vedea şi prezenta in Activitatea comercială a rac. (Cum se poate vedea piaţi dar şi între categorii
ziar situaţii care nu cores­
tul îşi■ găsesc . motivaţia! c k tv e z l eu o c h ii. E i b in e , pund aşteptărilor lor, u- preocupat şi anul trecut şi din fotografie şi te . ziua sociale, infiltrată in sufle­
suprema pentru a se con­ cîn d - t o t u l e c g a ta ,,e l se \ riete vizează comerţ»' la preocupă şi acum primă­ documentării noastre era
centra spre a degajă ier răzgândeşte. E a U f jă ' n u ,; sate. Şi pe bună dreptate. ria. La solicitarea oame­ închis — n.n.). tul omului, ca un viciu,
renul în vederea ' viitoa­ ea p u v re a să ra m in ă . . Pentru că cele maţ multe nilor a fost invitată la o Ora 13,00. Liniştea pa­ invidia este la început ino­
rei construcţii Acesta ar D iv o rţe a z ă . E a p le a c ă ' magazine (excepţiile sînt intîlnire cu aceştia con­ triarhală a străzilor din centă, apoi perfidă şi te
zare) oferă privirilor o ducerea Cooperativei de i Baia de Criş era „tulbu­
putea constitui un. idea/, s in g u ră , e l răm âne ■" a ic i, ' cele din urmă devastatoa­
un rost in lume. Dor cu d o s a ru l lu i. D u p ă c tt- imagine dezolantă de gol Consum Brad, de care a- î rată" din cînd' în cîiid de re. Purtătorii acestui vi­
ciu folosesc în sprijinul lor
idealurile nu Se impun v a tim p s e tre z e ş te in :s in - l şi pustiu. parţte cele 3 magazine; păşii vreunui trecător, ce
din afară ; ele trebuie să g u ră ţa te a lu i. CU v iz ita u - j din comună. Dar cei din se îndrepta agale spre tre­ o sumedenie de zvonuri
La Magazinul Universal
crească organic din tine n u i m a io r d e s e c u rita te . Luftcoiu de Jos, intre ra­ urmă n-au răspuns invita­ burile luL Aceeaşi linişte alarmante, calomnioase,
însuţi, din sentimentul în tre v e d e re a se de sfă şo a - ‘ ţiei iiim prima, nici a în ziua însorită de ianu­ compromiţătoare şi deni­
tău de-apartenenţă Im un ră in c o n d iţH a m ia b ile . ioanele de încălţăminte — doua oară. La a doua. în- arie domnea şi Ia unele gratoare cu dorinţa de a
popor şi :1a o ■spirituali­ S e c u ris tu i U m ă rtu ris e ş te îmbrăcăminte şi cel cu tHnire cu cetăţenii a parti­ dintre .magazine, interzise pricinui astfel răul con­
produse alimentare^ este o
tate. Oricum,, iiminte de că n u a v e n it ,J n m iş iu - ■■ mare deosebire. In timp ce cipat Insă -un reprezen-1 eventualilor cumpărători fratelui său.
a-mi osindi, ţara aflată la n e ", d in tr - o v iz ită p a r - , raionul de îmbrăcăminte tant al U.J.C.C. Deva. A-. de lacătele de pe uşi (cel Cînd invidia ajunge Ia
greu; înainte de, a mit,/ tic u la r ă , p e n tru a -ş i s a - ' oferea lenjerie de bumbac tunci oamenii şi-au expri­ cu articole de- librărie şi apogeu, individul contami­
hotărî s-o părăsesc, m-aş tis fa c e o p u ră ş i s im p lă • şi treninguri pentru copii, mat nemulţumirea privind; al I.L.F., Unitatea nr. 8 nat cu acest „virus" se
întreba dadă, ' pe măsura c u r io z ita te o m e n e a scă. < cămăşi şi pantaloni băr­ respectarea rotarului de Brad), Agitaţie nu era bucură de necazul seme­
puterilor mele, rodite, pu­ „ S p u n e ţi-n u , v ă ro g , z ic e , băteşti, alte articole, iar funcţionare, corectitudinea] nici la Magazinul de Mo­ nului său. Răul sau neno­
ţine, cfte stnt, am făcut el, d u m n e a v o a s tră , c a r e ' la încălţăminte erau ceva unor lucrători comerciali, i bilă — Fierărie -Baia de rocirea altuia nu-i stîrneş-
•ceva. pentru binele ci. ghete şi bocanci de piele — Acum oamenii sînt su­ Criş. Ţînăra * vinzătoare te compasiune, ei bucu-
Măcar atît; sa piă în­ RABU CIOBAXU. (dar vorba unui cumpără­ păraţi că nu se primesc
treb-, -------- —--- —----vrr ) tor „dacă n-ar costa atit materiale de construcţii VIORICA ROMAN Prof. l.IICACIU LI VIU
înainte de a încheia tt* (Continuare în pag. a 2-a) ar fi frumoşi"), alături flu­ (b.c.a) — preciza, doamna
iera vin tul. Doar cîteva Ileana Ciuclarx, primăriţa (Continuare în pas. a2-al (Continuare în pag. a 2-a) •
W m W W W W W V W W W W W W W W W W W W ă ^ W y W W W W W W W ^ ^ ă W W M M W W J W M W
Xod de la „Noi" spre „Ei",
P rincipiul vaselor co­ este cea mii înaltă, şter- voîtarea socială. 'Astfel, o adevărată invadare a wwA. ps zi
municante este cu-
am ajuns ca după 45 de
r . , ; npseut - de foarte prin aceasta orice ani de dezvoltare- para­ ţărilor occidentale, cu în­
gînd
multă vreme. Deşi este posibilitate de compara­ leli salariul mediu ta cercarea de a rămîne ■ •— Ce înseamnă frustrare ? S
-simplu, jel explic#, multe ţie cu \ restul lumii, orice : Germania să fie de cca. cu orice, preţ „acolo". — Să întîlneşti, de pildă, O personalitate proe-§
fenomene, ebigr A» so­ .contact tehnic şi econo­ 25iX) de mărci,' iar lâ noi Răspunsul ţârilor oc­ minerită care ţp salută spunîndu-ţi pe numele mic c
ciale şi ecopomioe foar* mic fited' prcdiiibit, rea- ătmt dfc ISO; mărcii (şi â- cidentale - nu ■ s-a lă­ — şi tocmai atunci să fii singur!... £
ţe complexe. Astfel, pe lizlnd de fcjii doar o a- ce$sta i. poţnincţ- • de Ia sat aşteptat prea mult:
baza lui se poate realiza cumulare de sărăcie, ten­ 3 5Q0 lei, ,1a un raport de au/închis practic grani­
şţ modelul fizic al inte­ siuni sociale şl interetni- Schimb de‘23)'f'îeîrinărcă)l., ţele, îzolind România din
grării economice şi so­ ;ce, io râthînere te. urmi * Deei, din punct de- ve­ Afară,., te cpnţradicţie fla­
ciale a ţărilor — foste tehnologică şl tehnică şi dere social, în Est s-a grantă cu pretenţiile lor Cititi în zicirul de mîine
socialiste — îjţ Europa. de liberă circulaţie a oa-
Dacă în momentul ier-
. minării celui de-al doi­ Concluzia este clară:
lea război mondial, toate Vasele comunicante robinetul ce leagă cele
ţările europene au pornit două vase comunicante nu
de Ia apelai nivel econo- paatesfi deschis — în mod',
f mie ]şî AocteL în' timp ce o pierdere a capacităţii* produs o acumulare «te obiectiv — atîta timp cit PUNEA NOASTRĂ CEA
‘Răsăritul a avut ca' model de concurenţă economi­ Sărăcie, de tensiuni so­ mi se realizează un echi­
impus pe cel. stalinis- că. , ciale şî etnice, de nemul- libru, «aAr- aproxima­
fg—sovietic, Occidentul Departe dă a ‘fi-.perfect,. ţumtri. Nivelul lor a cres­ tiv, Intre nivelele de DE TOATE ZILELE
“ nti a ; primit un; «ie­ modelul economic ales du cut te „vasul* nostru, clţtiguri, de -tehnologie,';
de! obligatoriu, fi , ba- Occident. a : impulsionat creînd Un dezechilibru în­ de civilizaţie şi de spe­
’ nii proveniţi din Planul “prin legeaconcurenţei tre vasele comunicante ranţă, ale celor două părţi . Reporteri aî zianilui vâ imformeozâ cum
Marshal şi libertatea de tocmai dezvoltarea tehnl- ale societăţilor din, Est şi ale Europei.
a-i folosi pentru o> dez­ co-economică, realizată te' Vest. Pînă la data -Re­ - Ca exemplu limită, a se fabrica, şi cît de gţistopsă este pîinea,
voltare cit mai rapidă a ritm fapid şi confruntată voluţiei .noastre,’! cum ajunge eo pe masa noastră (cu ăspec-
economiei'. Răsăritul a îh peMiaraenţă ou înfreâ* tele dintre cele două vase GHEORGHE GRtN
. tras cortina de fier, ima- ga economie mondială, erau ermetic închise,. ele teţ culese djn municipiife Deva şî Hune-
ginindu-şi că tot ce face trăgind după sine ctf deschizîndu-se . brusc. oraşele Călan şi Haţeg, colonia
este perfect, tehnica pe ■ timpul ~ prin permanen­ Care a fost rezultatul a-
care o are este cea mai te coUfrUntări —- şi dez- cestei deschideri ? Un e- (Continuare în pag. a 2-a) Brazi, Riu Mare Retezat)- .
, v w .v wwvwwwwwvvwyvi