Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_295
P. 2
Pag. 2 CUVTNTUl UBE
I N C E N D I I L E - Gţjpa problemă şi cu tribuţie, a găsit repede contractul fiind scadent intr-o stare fiziologică
o mare primejdie privatizarea asta, domnu sursa. S-a prezentat la mai puteau realiza ceva falnică. Nici soarta celor
la 20 decembrie 1990, se
lalţi patru nu este de in
le. Nu ştii de unde s-o Întreprinderea de Indus
vidiat intriicît, in loc de
trializare a Cărnii Deva, sporuri în greutate s! prin
începi, cum s-o ţii, unde
pentru avutul nostru se termină şi curii să-i dai materială şi posibilităţi, timpul friguros, precum care cîte un minus de
care oferea celor cu bază
păşunat. A sosit, - apoi, spor, au „acumulat" fie
de capăt. De aceea, în hă
dar nu şi „amatorilor", şi scadenţa. Abdicînd cu 50—100 kg faţă de greuta
ţişul ăsta de necunoscute
şi incertitudini se descur zicem noi, viţei pentru seninătate de la obligaţii, tea la care au fost pre
că fiecare cum poate, li îngrăşare pe bază de con- A.M. a „uitat" şi ăe a- luaţi.
Din statistica incendiilor respectarea măsurilor de nii mai bine, alţii mai încercarea „întreprinză
carfe au avut loc anul tre p.s.i. ce rezultă din aces torului" s-a dovedit a ţi
cut în diferite localităţi tea, âr fi condus la redu rău, cei din urmă aflin- o experienţă tristă şi fali
xezultă că in judeţul nos cerea în mai mare măsură du-se pe calea pierzaniei U mentară, cel in cauză
şi falimentului, după cum
tru, în anul care s-a în a numărului evenimente fiind acum bun de plată.
%reprin
cheiat, s-au - declanşat un lor de acest gen din ju sînt sau nu de între 99 Concluzia ce se desprin
zători şi indemînatici.
număr /mare de incendii şi deţul nostru. de este aceea că „dacă
alte evenimente care, în Ce impune o asemenea Fiindcă este vorba de nu te pricepi la creşte
majoritatea lor, s-ar fi stare de lucruri ? Atenţie întreprinzători, îmi veni tract ăe cooperare. După nimale, lăsindu-le să rea animalelor, să nu te
putut transforma în incen maximă folosirii focului iA minte un caz petrecut ce a bătut palma, intă-l crească în voia şi în sea bagi“. Surpriza cea mare ii
dii. La stingerea sau li deschis sub orice formă recent la Chişcădaga. Un intrat în posesia a 8 tău- ma naturii. Aşa se face este însă faptul că acum, ii
mitarea efectelor apcstora anume Alexandru Mihăeş, raşi, cu greutatea medie că, la sesizările cetăţeni cînd ar trebui să-şi vadă
au acţionat cu promptitu (chibrituri, luminări, flacă care pînă de curînd prac de circa 300 kg fiecare, lor buni la suflet, cărora
ra diferitelor arzătoare
dine pompierii militari, sa tica meseria de şofer, a „întreprinzătorul” s-a li s-a făcut milă de bie isprava, .,întreprinzăto
lariaţii, respectiv cetăţe etc.), interzicerea accesu încercat, cum o să ve lansat în afacere, cum, tele animale lăsate zile rul" a dispărut fără ur
nii în cauză, echipele or lui copiilor la astfel de dem, să-şi găsească vo se zice. în şir fără hrană şi apă mă. Sperăm că-şi va a-
mijloace ; neadmiterea fo
ganizate pe locurile de losirii instalaţiilor electrice caţia, adică să se pricop Despre modul cum i-a în plină iarnă, s-a între minti totuşi că mai are
muncă şi 'ormaţiile civile sească prin trecerea la reuşit acţiunea, însă, sînt prins o acţiune de recu de făcut• nişte socoteli şi
de pompieri. cu defecţiuni sau improvi îndeletnicirea de crescă multe de spus, dueîn- perare. Recuperare e un. de plătit nişte poliţe.
Pe cauze, din totalul zaţii, cu siguranţe în ta tor de animale. Auzise, du-i-se vestea -şi povestea fel de a spune, deoarece Dacă n-o va face el de
blourile . electrice necali
incendiilor 25,1 la sută s-au brate. (Este deosebit de noi nu-l contrazicem, că nu numai în Chişcădaga, doi tăuraşi au dispărut bunăvoie, îl va ajuta cu
datorat focului deschis sub viţeii ar aduce mai mulţi ci şi prin împrejurimi. fără urmă, iar alţii doi siguranţă cine trebuie.
diferite forme, 17,2 la su periculoasă suprasolicitarea bani. Dar de unde viţei ? Cind a preluat patrupe du fost sacrificaţi la „pro
tă scurtcircuitelor electrice, instalaţiilor electrice prin Punîndu-si mintea la con- dele pentru îngrăşare, cedura de urgenţă“, fiind NICOLAE TÎRCOB
15 la sută neglijenţei fu folosirea în acelaşi timp a
mătorilor, 9,3 la sută jocu mai multor consumatori);
lui copiilor cu fccul, alte verificarea în permanenţă
procente revenind aparate a sistemului de alimentare PFENINGUL ii
lor electrice uitate sub cu gaz metan sau gaz de is
butelie (pentru orice de
tensiune, coşurilor de fum fecţiune vor fi anunţate Fotocritică Şl LEUL 2
exploatate cu diferite de organele de . specialitate) ; 21
fecţiuni, scînteilor mecani Aştept lâ un ghişeu pu
ce rezultate din diferite nefolosirea sobelor meta • - v' ■ blic să plătesc nişte dări
lucrări şi altele (16,2 la lice şi a altor sisteme de -va către. stat. Trebuie să-i
sută). încălzire ; interzicerea fo dăm Cezarului ce-i al său,
Un procent însemnat losirii diferitelor afumă- chiar dacă preţurile se
(17,2 la sută) revine incen tori improvizate în podu liberalizează şi inflaţia ga 2
diilor declanşate intenţio rile clădirilor, bucătării, mături! lopează.
nat precum şi celor căro dependinţe, magazii şi alte Scot din buzunarul ha 2;
locuri cu pericol de incen
ra pînă în prezent nu li diu. noracului o hîrtie. Neatent,
s-a stabilit cauza. . ’. Cuvintele din titlul o dată cu ea scot şi o
bancnotă de 10 lei. „Uite
Din dinamica izbucnirii La curăţirea hainelor, acestor rînduri nu se o hîrtie de 10, lei pe jos”
incendiilor rezultă că a- pardoselilor etc. nu se vor vor un îndemn la — zice o doamnă care se
folosi lichide inflamabile
proape 70 la sută din a* în prezenţa focului1 des reclamă. Pentru că M
cestea s-au declanşat în imaginea de ' ală îndreaptă către ieşire. Cel
primele 6 luni ale anului, chis sau ă altor surse de turi le contrazice. din urma tnea se apleacă,
în perioada de vară s-au încălzire, acesta prezen- Pe scurt despre ce este o ia, se uită dispreţuitor
la ea., „Ce-i asta, 10 pfe-
tîrid . pericol de explozie şi
declanşat doar 13 incendii incendii. ningi!". „Se pare că sînt
din care 3 din trăsnet. Nu vorba: La unitatea
au izbucnit incendii la • Un pericol potenţial pre Agrocoop din cartierul ai mei banii", îndrăznesc.
Cu tot dispreţul pentru
lanurile de cereale sau la zintă, în sfîrşit, lăsarea Dacia al municipiului valoarea mereu în scădere
maşinile care ' au lucră! copiilor nesupravegheaţi în Deva s-au primit 3 000
în campania agricolă. locuinţe şi locurile cu pre-- bucăţi de mături» fără a leului, omul strecoară
imperturbabil bancnota' In
Se desprinde concluzia dispoziţie la incendiu. a fi fost: comandate.
că o mai mare atenţie în buzunar. îmi vine să-l a-
activitatea de cunoaştere a Grupul de Pompieri Necazul nu ar fi că nu postrofez: „îmi luaşi pfe-
cauzelor potenţiale de in al Judeţului au notă de comandă. ningii' neamţule". „Aş vrea
cendii şi mai cu seamă în Hunedoara Răul vine de la cali să te întreb, în Germania
tate. Adică sînt mă cumperi două franzele cu
V W i5\V V \W M V ^.V /A V ,V .V .V .V .V .V .W .’,V.V, turi cu care nu se 10 pfeningi, că în Româ
poate... mătura, aşa nia, încă le cumperi cu 10
Capra vecinului... cum se vede şi în lei, cît e el leuţul nostru
de amărît”. Dar nu zic
prim-planul alăturat.
(Urmare din pag. 1) pentru o permanentizare a (GII. I NEGREA). , nîmic. Tac şi meditez cît
educaţiei sentimentelor u- de „buni români" am a-
rie. La ce nivel de degra mane. Să se aibă în ve Foto PAVEL LAZA juns unii dintre noi. (1.
dare a ajuns caracterul u- dere categoriile sociale că CIOCLEI).
nui asemenea individ, e rora ne adresăm, cît şi
uşor de înţeles ?!... particularităţile de vîrstă.
întrebarea pe care tre Să se folosească exemple
buie să ne-o punem cu din toate domeniile vieţii Şi mai sărac decît la oraş
toţii este : ce să facem să sociale şi spirituale. Să o-
nu se ajungă pînă aici ? punem invidiei antonimul (Urmare din pag. I) Afirmaţia i-o susţineau raf etajere, nimic altceva. priza plăcută de a găsi un
Cum putem ameliora acest ei — generozitatea, ideea turile pe care se puteau ve „Ne-ar trebui cuie. Eu am magazin de legume-fructe
sentiment ? E în interesul Adina Lucaciu îşi dezmor dea doar cîteva săpăligi, împrumutat şi-acum n-am (nr. 9 al I.L.F.), bine apro
societăţii, al fiecăruia din de a face«bme şi a sări în ţea picioarele lingă sobă. cum le restitui" — spu vizionat. Gestionarul Vic
tre noi. ajutorul celui aflat la ne „Se solicită unelte agricole greble şi topoare. De mo nea doamna Minodora tor Bâd se plingea însă de
norocire. Suferinţelor al
Instituţiile angajate di — spunea ea — dar e ca bilă nici nu poate fi vor Chira, singura potenţială problemele- pe care le are
rect în educaţie (biserica, tora să le alăturăm ajuto şi cînd pu le-am avea". ba în afară de cîteva cumpărătoare (dar vorbă cu transportul mărfii cît
şcoala, aşezămintele de rul şi compasiunea noas românului — „de unde şi de relaţiile cu I.C.R.A.
tră. Bisericii, alături de
cultură) trebuie să acţio nu-i, nici Dumnezeu nu Dacă ar fi să concluzio
neze cu mai multă iniţia şcoală, îi revin nobile mi- cere" — n.n.). năm, ar trebui subliniate
cîteva aspecte : aprovizio
siurji în educaţia tinerei
tivă şi dezinvoltură. E ne generaţii. Religie, şcoala Vasele comunicante Dar dacă la Baia de narea magazinelor săteşti
cesar să se alcătuiască pro te întîmpină în prag cu (Urmare din pag. 1) măcar în timpul celor 8 Criş, fie şl numai „de să- este mai slabă decît a ce
mînţă" dar măi erau cî
grame bine gîndite, diversi braţele deschise şi-ţi urea ore de lucru să se pro teva obiecte ce ar putea lor din mediul urban ; lip
ficate ca formă şi conţinut, ză : Bine ai venit !... dorinţei de integrare, de ducă bunurile necesare, fi numite unelte agricole, sesc nu numai produse a-
recuperare a rămînerii în eliminînd’ persoanele pu la magazinul similar din limentare sau industriale
urmă — cunoaştem situa se pe furtişaguri, pe lu Vaţa acestea lipseau ou (ce-i drept multe nu le
ţia Coreei de Sud, care a crul de miptuială, lup- desăvîrşire. Doamna Dara găsim nici la oraş), dar
şi unele specifice lumii sa
irajul zărilor străine (IV) reuşit un imens salt teh tînd pentru o reală auto Sller, vînzătoare, spunea tului, cum sînt uneltele a-
nic şi . social în ultimul nomie internă şi externă
deceniu, cu preţul unei a societăţilor şi regiilor Că oamenii caută acum ţe- gricole ; acolo unde gestio
(Urmare din pag. I) nul confesiv al celuilalt, săptămîni de lucru de 6 nou create, puţind astfel sale sau furci pentru graj narii se zbat mai mult şi
i-a spus adevărul,, aşa cum duri. Şi nu peste mult magazinele lor sînt mai
i-a venit atunci, la repe zile, din care cîte 10 ore/ în mod realist să conce timp vor avea nevoie de
nu v-aţi putut realiza şi zeală, dar nu mai puţin zi în primele 5 zile, şi 8 pem o scădere rapidă a unelte necesare lucrării puţin goale decît la alţii;
aţi avut atit de suferit, ore de lucru sîmbăta. In diferenţei de nivel, care articolele foarte căutate de
de ce- aţi renunţat cînd sublim şi împovărai de acelaşi timp, „beneficia să permită deschiderea; pămîntului, însă le caută oameni, chiar şi atunci
aţi avut ocazia să plecaţi semnificaţii: „N-am ple ză" doar de 3 (trei) zile „robinetului" în vederea degeaba. Nici „electrice" cînd nu se primesc în can
absolut legal şi fără pro cat, tovarăşe maior, pen de concediu plătit pe integrării reale — econo sau produse chimice nu se tităţi foarte mici, dispar
prea găseau. Sau mai exact
bleme ?". La care, prie tru că eu mai am aici an ! mice şi sociale — a spus, existau articole la 'imediat. Aşa se face dă
Desigur, la noi aşa ceva României fn lume. Şi a-
tenul meu, luat pe neaş cîte ceva de sfătuit cu este imposibil de conce ceasta depinde numai de care lumea nu prea dă magazinele îţi oferă o ima
gine descurajantă, ce te
teptate şi surprins de to Ştefan cel Mare'...“, . put, dar este necesar ca noi şi de nimeni alţii. năvală. face să te întorci din drum
, La .Vaţa am avui şi sur mai înainte de a fi intraţ
