Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_297
P. 1

ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                  Anul  III, nr.  297  MARŢI, 5 FEBRUARIE  1991    4  pagini  -  3  lei



          Revitalizarea  agriculturii


                   din        zona  montană


       Agricultura   din   zona   Iată  un  motiv  pentru  care   curs  de  desfăşurare.   s-a
      montană  deţine  o  însem­  Comisia.  Judeţeană \ a  Zo­  trecut,  la  inventarierea  pu­
      nată  pondere  în  producţia   nei  Montane  Hunedoara—   terii  economice  a  tuturor
      vegetală  şi  zootehnică   ce   Deva  şi-a  propus  ca  obi­  gospodăriilor   din   zona
      şe  realizează:   în  judeţul   ectiv  esenţial   sprijinirea   montană.   luînd  ca  bazăv
      nostru.  Acest  fapt  este  re­  gospodăriilor  pentru  a  de­  registrele  agricole  şi  alte
      liefat  de  existenţa   celor   veni   exploataţii  .  agricole   date  ce  evidenţiază  starea
      peste  47 000  ha  teren  ara­  viabile,'  de  un  înalt  ran­  ăce'stara,  ca  num ăr,  m ări-
      bil.   119 000  ha  păşuni,   dam ent  şi  productivitate.  .me şi. dotare  în ultim ii  40—
      86 000  ha  fineţe  naturale,   Abordînd  asemenea   as­  45  de  ani.  In. a  doua  fază,
     2 800  ha  livezi,  mai  mult   pecte,  din  dialogul  purtat   respectiv  în  acest  an,   se
      de  89 000  bovine,  210 000   cu  dl.  mg.  Brutus  Boc§-   are  în  vedere  crearea  u-                                                       t t
     ovine  şi  altor  animale  ce   nieiu,  preşedintele  comisi­  nei  societăţi  â  gospodari­                                    '■> -.ifc   V  .-i  '■**
      le  deţin  gospodăriile  ţă­  ei  amintite,  âm  desprins   lor  cu  exploataţii  agricole
     ranilor  din  zona  montană.   faptul  că  aceasta  cuprinde   situate  în  zona  montană.
     Ca  urmare,   producătorii   în  componenţa ei  agronomi,   Societatea  . respectivă   îşi
      agricoli,  cU  toate  opreliş­  zootehnişti,  etnografi,   so­  va  organiza  magazine  par­
     tile  întîmpinate,   păstrînd   ciologi  şi  alţi  specialişti,  c.e   ticulare  proprii,  ale  mem- :
      cu  sfinţenie  o  veche  tradi­  ~ asigură   asistenţa  tehnică,   brilor  societăţii,  prin  care ‘
     ţie,  au  avut  şi  au  o  con­  economică  şi  juridică   în   se  va  face  aprovizionarea   A  îngheţat  lacul  de  acumulare  Ostrovul  Mare.  Pe  cînd  patinoare  în  oraşele-
     tribuţie  im portantă  la  a-   vederea   dezvoltării  agri­  cu  sem inţe,,  m aterial  de   noastre ?
     sigurarea  produselor  agro-   culturii  montane,  care  în   plantat,  substanţe  chimice,
     alimentare  necesare  popu­  perspectivă  are  ca  activi­  m ateriale  şi  utilaje  de  me-
     laţiei.  Potenţialul  de  pro­  tate  complementară  şi  a-
     ducţie  al  gospodăriilor  res­  sigurarea  unor  servicii   în   NICOLAE  TlRCOB                                  CULTURA  ÎNCOTRO T
     pective  n-a  fost  Insă  nici   domeniul  turismului.   i
     pe  departe  pus  In  valoare.  In  prim a  fază,  aflată  în  (Continuare în pag.  a  3-a)  IN  ZIARUL
                                                                                        DE  AZI :              M ă r i a   S a  *   P u b l i c u l  l
                                       naţionale  nu  pot                                                  nii  constituie  o  problemă   cepţie.   Poate  cei  «ie  âiei
                                                                                                            In  condiţiile  în  caro  ba­
                                                                                                                                    s-au  adaptat  mai  repede  la
                                                                                                           existenţială  pentru  institu­  noile   au  prins  fi­
                                                                                                                                    rul  Arindriei'  care  îi  con­
                   îi  practicabile  iarna ?                                                               ţiile  de  cultură,   publicul   duce  âj£ş  Un  dialog  uţţL
                                                                                                           devine  tot  mai  m ult
                                                                                                                               an
                                                                                                           idol  căruia  trebuie  să  i  se   aşteptat  ţu   cei  cărora  actul
                                                                                   •   FOTBAL              închine  osanale,  să  fie  im­  de  cultură  le  este  adresat,
       Marţi,  29  ianuarie  a.c.,  a   de -ajuns   să  şe.  formeze   aâeviţEuV trebuie  să  spu­  Retezatul, o echipă   plorat,   flatat  dacă  e  ne­  Cîteva  repere  stau  măr­
     fast  o  zi  de  pomină  pentru   o pojghiţă  de  gheaţă  mai   nem  că  doar  pe  panta Dea­         voie,  înjurat  şi  hulit  deo­  turie închegării acestui dia­
     automobiliştii  ce  s-au  aflat   ceva  decît  „oglinda"  unui   lului. Măre,  un  om  cu  o   de  suflet  a  suporte­  potrivă.  Deşi  tot  ceea  ce   log.  Pot  fi  am intite  în  a-
     pe  tu ta  Deva—Brad,  Deva   patinoar.   In  aceste'  con­  lopată  împrăştia  nisip  . pet   rilor  săi  încearcă  aşezămintele   de   cest  sens   videodiscotecile
     —Hia  ţi  pe  alte  .artere  ale   diţii  se  putea  circula  detar   drum,  cu  destulă  zgîrcenie   cultură  este  în  folosul  lui,   în  cadrul  cărora  tinerii  au
     dramurilor  naţionale,   O   cu  viteza  I  şi  a  Ii-a.  Cei   şi  numai  după  c e ; se  for­  §   Ce' facem,  ne  ocupăm   pentru  petrecerea  plăcută
     şosea  naţională  presupune,   care  riscau,  ajungeau   să   mase  alunec uşul.   Ieşirea   şi  dc micii  fotbalişti?         posibilitatea   să  cunoască
     prin  importanţa  sa, rdiieră,   se  tamponeze  sau  să  se  o-   din  Vălişoara   spre  Deva,'       a  timpului  liber.  Dacă  ma­  formaţii  muzicale,  şi  inter­
     o   siguranţă   deplină  •  a   prească  în  şanţ  sau  în  zid,   6  pantă  nu  prea  grea,  a   •B A SC H E T  jo ritatea  acestor  aşezămin­  preţi  preferaţi,  în  reperto­
     circulaţiei  ţn  orlofe  " ^ano­  după  noroc.  In aceste  con­  fost  citva  timp,  un  obsta-  <    te se  plîng de prezenţa mo­  rii  de  cea  mai  bună  cali­
     timp.  Ei  bine,  marţi  ne-am   diţii, .participanţii  la  tra­  col   de, netrecut   pentru,,   •   ş a h  destă  a  oamenilor  care  le   tate   pe  măsura  vîrstei.
     convins  că  mai     un  fic,  călătorii  din  autobu­  mulţi  şoferi.  D e.  aici   şi               trec  pragul,  Casa  de  Cul­
     drum  noasFaltat  ttttre două   ze  şe  tot   întrebau:   ni­                 •   Rezultate           tură  din  Hunedoara   se       MINEI  BODEA
     comune  deeţt  sâ,  circuli   meni  de  la  drumuri   nu   '   SABIN  CERBU     PRONOSPORT
     între  Brad   ţ  Deva.   Di­  acţionează  •  cu   materiale                                           constituie  cel  puţin  în  mo­  .. -  —  y y . i,-. .,,- . .......
     mineaţa  a  ni*»  puţin,  dar  antiderapante?-  Respectînd  (Continuare în pag.  a  3-a)              mentul  «te  faţă  ea  o  ex-  (Continuare în pag.  a  3-a)
                                                                                                                                   —  r M v  / —M— * mmm # mmm  * m m  r-t
                                                                                                                                                          <i
         C u   e e - a a   g r e ş i t   g e a m u r i l e . ? !     La  braţ  cu
         In  centrul  oraşului  De­ pe  la  spate,  s-a  repezit                                           •  •  •
       va,   vizavi  de  D.J.P.Tc.,  asupra obiectivelor paşnice
       şi  în  «Micro  15“,  în -zo­ şi le-au  spart trei geamuri.   Zi  din  sîmbure  de  iar­  candidaţii   s-au  dovedit   şi,  prin  urmare,  nu  a  pu­
       na  „Orizont"  —  poştă,  re­  Nu,  nu  in  scop  de  jaf,   nă.  Dacă  n-ar  fi  zăpada   bine  pregătiţi,  media  ul­  tut  „abate  cu  ispita~i  de   —  şi  ce  s-a  făcut  in  une­
                                                                                                                                   le  institute  de  la  noi, est*
       dacţia  ziarylui  nostru  a  N-avea  ce  (tara.  Ci  din-  ,   (puţină!)  căzută  in  ajun,   tim ului  admis  fiind   de   latrebi".
       montat,  săptămîna  trecută,  tr-o  pornire  prostească,   ai  zice -   e  primăvară.   6J2Q.  Nu  e  deloc  rău,  cu,      o  diferenţă,  ta   Vest,  tes­
                                                                                                                                   tul  este  utilizat  doar  in ­
       două  chioşcuri  de  yinzăre  poate  pe  bază  de  alcool...                ătît  mai  m ult  cit  cit prea   Nu  i-am  cerut  domnu­
      ,4   presei.  Foarte  bine,  veţi  sau  cine  măi  ştie...  ${,  totuşi,  e  iarnă.  O  con­  puţini  dintre  ei  vin  bine   lui decan procente  de  pro-   tr-o'prim ă  etapă  de  veri­
                                                           firmă, . printre  altele,  se­
       spune.  Şi  noi  la  fel.  Nu­  Sigur,  noi  am  anunţat   siunea' de  examene, a  stu­  pregătiţi  din  liceu.  Se  pa­  mOvabilitate,  pentru  ac­  ficare,  atunci  cînd  num ă­
       mai  că,  în  2  februarie  —  poliţia.  Dar  de  unde.  ţ*   denţilor  aflată  în  plină           tuala  sesiune.   Ele  nici   rul candidaţilor este  mare.
       după-amiaza,  seara,  noap­ tîţia  poliţişti  cîţi  netreb­  desfăşurare.  A m   poposit,   re  că  de  bază  rămîn  tot   n-ar  fi  putut  fi  stabilite   Dar  acestei  prime  etape
       tea,  cine  mai  ştie  exact  nici ?j   Auziţi,  -  oameni  pentru  a resimţi  peste  ani   meditaţiile, făcute  in  par­  pin&  la  această  oră,  Am    îl  succed  altele.  Conclu­
                                                                                          şi...  contra-cost.
                                                                                   ticular
                                                                                                                                        la  noi  s-a  aplicat
                                                                                                                                   zia:
       cînd  —,  o  minte  neghioa­  buni :  să  se  răzbune  pe   febra  încercărilor  de  a-   Pe  parcursul  semestrului   insistat  însă  asupra  siste­  doar  etapa  de  început  «t
                                                                                                           m ului  dc  notare  la  admi­
       bă,  un  creier  înfierbîntat   nişte:  neputincioase '  gea­  cest  soi,  la  institutul  de   /,  frecvenţa  la  cursuri  a   unui  sistem  occidental  de
       de  invidie  sau  poate   o   muri  L.  Mare  e  grădina   IriOăţăimint  Superior  H u­  fost  foarte  bună  (sublinie-  tere  unde,  repet,  m ediile   verificare.  Deh,  ca  la  noi,
                                                                                                           au  fost  dintre  cele  pro-
       limbă veninoasă,  care  mai   ta;  Doamne...   (Dumitru   nedoara.   ■   :                                                 la nimeni...
       muşcă  din  cînd  în  cînd Ghconea). r:Y
                                                            l-am   întîlnit  pe  studen­                                            N-am  uitat  că  este  .
      ■;.        1"! ■ ';'''rr-v,1 ,  ■ -   .-■'i.’fy1'1»  1   -a.-'-vJ-l-".;  ţii  ce  susţinuseră  deja  e-   p o p a s   La   in s t it u t u l    siune.   M-ar  fi  interesat
                                                           xam enul;  i-am  văzut  —
         Tir ziarul nostru de miercuri, 6 februarie 1991  fără.:a-i  deranja  din  at­  DE  INVAŢAMÎNT  SUPERIOR  HUNEDOARA       condiţiile  din  cămin  ş'  de
                                                                                                                                  la  cantină,  atît  de  Impor­
                     P U B L I C Ă M                      mosfera   premergătoare'   : rea  aparţine  interlocuto-   miţătoare.   Am   aflat  că   tante  intr-o  asemenea  pe­
                                                          probei  —  pe  cel  -e  aştep­
                                                                                                                                  rioadă  de  maxim . efort  in­
                                                          tau  la-  uşi.   O  discuţie   rului  meu).  E  firească  şi   s-a  recurs  la  sistemul  cla­  telectual.^   Dar  studenţii
      HOTĂRIREi\ GUVERNULUI ROMÂNIEI                      centrată  pe  tema  pregă- '   ţine  de  deziderat  o  ase­  sic  de  examinare (mai  so­  Hunedoarei  sint  în  majo­
                                                          Urii  studenţilor
                                                                           pentru
                                                          actuala  ' sesiune  de  exa-'   menea  stare  d-  lucruri.   licitant  pentru  examina­  ritate  din  zonă,   foarte
                                                                                                                                  puţini  dintre  ei  fiind  ca­
                                                                                                                     incomparabil
                                                                                                                dar
                                                                                                          tori,
                                                                                  Chiar[  dacă
                                                                                              prezenţa  la
                                                          mene  am  purtat  cu  dl. :   cursuri  a  devenit  facul­  mai  edificator).   Deşi  Ia   zaţi  la  internatul  Liceu­
      PRIVI» IMPOZITUL  PE  SALARII                       prof.  dr.  ing.  .  ANTON   tativă  (poate  nu tocmai  a- -  Politehnica  Timişoara s-au   lui  Industrial  de  Siderur­
                                                          SA I MAC,  -  decanul  insti­  ceastă  Jacilitate"  ar  fi   folosit,  pentru  verificarea   gie.   Ay..
                                                          tutului.  M-a  interesat,  în   trebuit  să  fie   relevantă   cunoştinţelor,   modernul   Studenţi  interesaţi   de
                                                    S i   MOd,  deosebit,  anul  1  ~    după  Revoluţie),  studen­  test  şi  eleganta  grilă,  dl.   studiu.   Cadre  didactice
                                                          ingineri,',  noutate  in  pei­
                                                                                  ţii  hunedpreni  conştienti­
                                                                                                          decan  A.  Saimac  acordă
                                                                                                                                  da  foarte  bună  pregătire
                                                          sajul  înbăţămtntului  su­
                  W M & P        5   2 f          B       perior  al  urbeil   Există   zează   importanţa   unei   respectivei   metode   un   profesională.   Auzind  şi
                                                                                  pregătiri  continue  şl rec­
                                                                                                          procent  relativ  mare  de
                                                                                                                                  văzînd,  sperăm  că  zicala
                                                          patru-  secţii :   electrome­  tilinii.   Contextul  socio-   haztfrd  (25  la  sută).  Dom­  cu  „ziua  bună  ce  sa  ve­
           •   E I:  Un  singur  cHVlnt  mă  poate  face  cel  tuai   canică,  utilaj  tehnologic,   politic  local  a  fost  şi  el   nia-sa  subliniază  faptul   de  de  d im in e a ţă   se.- va
       fericii om  din  lume.  Vrei  s i  te căsătoreşti  cu mine ?  siderurgie   şi   turnarea   favorabil  în  acest  sen s;   că  intre  sistem ul  vestic   adeveri  ş l  la  Hunedoara.
       .   Jfe:  m i            ■                         ketalelor.  La  examenul   spectacolul  străzii  nu  s-a   de  notare  —  pe  baza  tes­
                                                                       din  .auri,
                                                          a t  admitere
          E l:A <s#fa--i otartotHl I -                                            manifestat  la  Hunedoara  tului,  cu  implicarea grilei  NATAL1A  VASTU
     V&'&W
   1   2   3   4