Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_299
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEJULUI HUNEDO ARA Anul III, nr. 299 JOI, 7 FEBRUARIE 1991 4 pagini - 3 'iei
GRJJA FAŢ.i. DE OAMENI1'
Constituită ci® curînd de Jos. Trecînd peşte u- junsurile din anii prece
din fostul I.F.E.T., Su. nele greutăţi generate de denţi, cînd acordul glo
cursaîa de Exploatare, faptul că noi am rămas bal avea , o tendinţă ne-
Prelucrare şi Transportul în cadrul Ministerului Re stimula’tivă prin nivela
Lemnului Deva, care face surselor şi Industriei, jar rea cîştigurilor, am dezbă.
parte din Regia „Ves- furnizorii noştri în Mi tut cu maiştri şi alţi
trel* Braşov, are ca sar- nisterul Mediului şi Pă factori de răspundere sis
eină să exploateze în a- durilor, putem spune că temele de lucru menite
cest an un volum de am-preluat toafe parche să determine realizarea
344 000 me masă lemnoa tele ce ne .asigură : voiU- unei productivităţi mai ri
să. în discuţia purtată cu mul de activitate progra dicate şi, impliciţi' cîşti-
dl. ing. Aron Peţric. di mat. De altfel, este de guri mai bune pentru
rectorul sucursalei, am a- subliniat că în fiecare - murţcitorl. Aşa -s-a âţuns
bordat o serie de pro sector se lucrează în a- să fie agreată formă de
bleme specifice acestei ceastă perioadă, iarna lucru In arendă, pe care
activităţi.. fiind destul de blîndă pi- sîntem siguri Xs® o voita
— în bază. noii struc-. nă acum. In parchete, la extinde în viitor, ihte-
furi organizatorice — ne-a exploatare, lucrăm, cil resîndtâ-ne în mod deose
precizat interlocutorul — peste 750 dc oameni, a- bit cantitatea de masă
noi am preluat circa 50 vîpd posibilitatea ca în lemnoasă ce este adosă
la suta din ponderea ac scurt timp să completăm pe fiecare lucrător th de-
tivităţii fostului I.F.ET.V efectivele, La nivelul ne NICOI.AE TÎRCOII Un tronson din sistemul hidroenergetic Riu Mare Retezat.
rostul revenind sucursale, cesarului, cu încă 200 de '•''•'r"' ;cV'fo-.- - t< . Foto PAVEI, LAZ A
lor din Orăştie şi Petro lucrători. (Continuare în pag. a 2-a)
şani. Ca formă de organi-' — Ce noutăţi aveţi în
tare, ne desfăşurăm mun- legătură cu modul - de
cn in 0 . sectoare de ex lucru în cadrul formaţii
ploatare ' şi o fabrică de lor ? V i/ m v t Am rămas la m?na fabricanţilor I !
cherestea, cea de la v'.iţn — Pornind de ■ la nea ÎN ZIARUL
* .im» » m m 4 m m • mmm # mmm -m mmm • 'mmm m mmm t mmm m mmm • mmm» f »
. .. Cu ce ne . încălţă.m, . cu. ...tractările (sau negocieri tem spurte şi noi, ctimpă- [ DE AZI :
ce ne îmbrăcăm ? — iată le, cum preferă guvernul) rătorii, că nu vom avea ?
CONTRIBUŢIE o întrebare care se insi pentru 1991, dar încă nu probleme ? ţ
Stimulaţi de preţurile importante şi alte avan- | nuează tot mai mult în avem nici un contract ini — Prea puţine. Sînt
taje ce se acordă pentru produsele agricole livrate » viaţa noastră zilnică, ac cheiat. Sîntem pur şi sim probleme cu toate artico
pe bază de contract,.,.^ cetăţenii' comunei Vâiişoara | centuata fiind nota ei in- plu la mîna fabricantuţ lele care; au ca materie Primăria — inima
contribuie la asigurarea^ hranei ''JSŞffeteţusi S^udeţtiitM», J- lui, dacă vrea ne dă mar primă lîtta, pielea, bbum-
Domnul Voicu Bplduru, agent agricol la primărie, | mi j toacelor de a cumpăra fă, dacă nu, nu, pentrij ' bacuF," cauciucul, adică vie a localităţii.
ni i-a .prezentat pe cîţiva dintre, fceî. care au,predat I ale omului de rînd. Cu că o lege care să-l oblii peste 85 la sută din măr
cele mai. mari cantităţi rie carne şi lapte. Constantin > întrebarea aceasta pe bu ge să încheie : contract cu furi.
'Alba din satul Dealu Mare a predat la întreprinde- | ze am ihtraţ în 'halele nşi, cel puţin la mărfu -— Ce stocuri de măr Din dosarele
rea de Industrializare a Cârmi doi boi şi o vacă ,— * depozitului cu ridicata rile pe bază de repartiţie furi aveţi la ora actuală
animale mari, frumoase. Numai pe boi, C.A. a în- | pentru textile şi încălţă departamentală şi balan în depozite ? poliţiei
casat circa 50 000 lei. Floarea Ivan, tot din Dealu , minte. ţa de materii prime, nu —- Cam a treia parte
Mare, a livrat o vacă şi doi viţei graşi. Căte doi vi- | Discuţia la temă cu dom există. 'Livrări vagonabi- din ceea ce avem posibi
ţel au predat şi Nicolae Huh din Yăli.şoara, Ioan J nul DezideriU Herman — i ■le ? Nici un . furnizor nu litatea să ţinem pe stoc,
Pir va' şi Miron Ţudor din Săliştioara, Loghin Popa | directorul I.C.R.T.S, Bexa, stă de vorbă cu noi la o ,dar ţinînd seama, de in Tribuna
şi Loghin Sîna dih Dealu Mare" nu este mai încurajatoa asemenea soluţie. Mergem fluenţa noilor preţuri as
în 1990, comuna Vălişoara «' livrat şi o fmpor- f re. - - cu maşina din furnizor ta reprezintă cam a şasea „Cuvîntului
tantă cantitate de lapte. Recordul în acest Vdomeniii | — Problema aprovizio în furnizor şi luăm ce .gă parte din ceea—ce ar fi
il deţine familia lui Laurean Huh dih Vâlişoară care » nării populaţiei, pu arti sim. Preţuri negociate ? liberi*
a predat trt rnrtri- trecut -peste 9-400 IHri lapte. fr-ur-T cole de îmbrăcătţiirtte şi Iluzii guvernamentale. ION CIQCLEI
mează Avxam Neamţ ş i Nicolae Resiga, tot din satul ' încălţăminte * măi deli — Domnule director, e-
de reşedinţă a comunei, Nistor Jurca şi GHeorghe | cată. cu ipult ca în alţi xisţă vreo categorie de Publicitate
Pinten din Săliştioara, -Waria Pis din Htoeneisa şi J ard. Alta participat lă oon- m fofei cil care să pu {Continuare în pag. a 2-a)
mulţi alţii. _ ...... . I
Mu numesc Qeraru
Ghebrrjhi', născut ta 30
ianuarie 1929, în satul
Mesteacăn, Brad, judeţul
Hunedoara, cu domiciliul
în Deva.
A m lucrat ca angajat
din 1943, am fost pensio
nat de vîrstă, acuma
practic meseria de api
cultor şi fac stupSrlt pas
Dftt#4UL CU CRUCI (1) toral, stau mai mult în
Cum v i tu .■ • in ziarul nostru de Ieri, pu Mesteacăn, vară prin ţa-~
blică», rncepTnd de azi, tttârtbrM «-lui «»ieo)-ghc ră, cu albinele.
Beraru. Nu avem pretenţia de a ii descoperit ceva,
nu avem intenţia să impunem nimănui vreun ade-
văr, pentru care un om a suferit ani de zfle, prin
ignorarea de către autorităţile de stat comuniste şi
cele ştiinţifice a demersului unui român de
bu ni-credinţă. Publicarea vînduritor de taţi este, mai
degrabă, « propunere, « ipoteză pe care o supunem
atenţiei corectărilor de Ia Muzeul. Judeţean sau din în anii copilăriei mele,
alte" instituţii ştiinţifice, idăturîndu-ne, astfel, dorin popă din sat, de Rusalii,
ţei autorului de a contribui la cunoaşterea mai pro scotea oamenii la cîte 6
fundă a isteriei românilor de pe aceste locuri transil rugă, unde se făcea sluj
vane şl protestului său ţaţă de profanatorii, indife bă faină şi se sfinţea a-
rent dc naţionalitate, ai unor monumente ale credin cea rugă (cruce). De a-
ţei'şi istoriei neamului românesc. Avortizim cititorii tund, dkpă ce popa sa
că textul este aşa cum l-a scris autorul, noi Inter tului vorbea despre ce
venind doar acolo unde se cerea neapărat îndreptată importanţă are ruga şi
o frază, întărit un înţeles. Cu acordul autorului am în memoria cărui eveni
eliminat cîteva durităţi de limbai explicabile ţa Un ment a fost ridicată,
om care a suferit, dar cU care, cititorii noştri nu suit mi-am dat seamd că sînt
obişnuiţi. Şi încă o precizare. Memoriul era adresat
iniţial revistei „România Mare". Noi nu i-am schim GHEORGHE BERARU,
bat destinatarul, ci doar II publicăm, convinşi că ast pensionar
fel va ajunge mal repede acolo unde autorul' a vrut
să-l trimită. Urmează textul memoriului (titlul şi
subtitlurile aparţin redacţiei noastre)' (Confirmare în pag. a 2-a)