Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_299
P. 2
CUVTNTUL LIBE
Pag
Oamenii din Rîu de Mari PRIMĂRIA — INIM Ă VIE A LOCALITĂŢII răspuns cu promptitudine
au încredinţat conducerea- la chemările noastre* înţe-
treburilor comunei unui legînd că ceea ce şe face Am rămas la mîna
om tînâr, născut şi crescut In interesul obştii este în interesul obştii şi
in satul de reşedinţă a lo-. al fiecăruia dintre noi.
calităţii, inginerului zooteh Pentru anul în curs, pri fabricanţilor!
nist Ionel Munteanu. Ori măria din Rîu de Mori îşi
entarea lor â fost cit se propune obiective impor
tul acesta argumentîndu-se şi împreună cu ea tante, dintre care spicuim: (Urmare din pag.' 1) ţine repartiţiile care ni
poate de bine gîndită, fap
— Dacă am putea ob
• Construirea unui cămin
cu înfăptuirile dobîndite în cultural şi a magazinului normal şi necesar să a- s-au dat s-ar observa o
comuna Rîu de Mori în a- în şcoala generală. S-a e- mele demersuri pentru in universal în satul Ohaba vem. îmbunătăţire. Deficit ma
nul 1990 care — vom ară fectuat tencuirea interioară troducerea telefoniei auto — Sibişel, proiectul aces Fără comentarii. re la becuri, fiare de căl
ta în continuare — nu-s a căminului cultural, bi mate — în care scop s-a tor edificii fiind deja în Alăturate depozitelor cat, maşini de cusut, as
deloc mici şi puţine. Să blioteca a fost instalată în- asigurat spaţiul necesar tocmit. • Amenajarea dru cu ridicata pentru textile, piratoare. Unele mărfuri
punctăm cîteva dintre ele. tr-un local corespunzător, centralei — a început ame mului Clopotiva — Sarmi- şi încălţăminte se află din această categorie —
In satul de reşedinţă a fost respectivele instituţii fiind najarea parcului din cen zegetusa, în vederea asfal cele pentru mărfuri me- maşini de spălat automa
construit un nou drum pe dotate cu mobilierul adec trul localităţii. tării şi repararea drumu talochimice. încercăm s-o te, frigidere de capacita
o lungime de 600 m, ce.- vat. — Este adevărat că ceea lui Sînpetru — Ohaba — dăm pe glumă la poartă : te mică — dau impresia
rinţă mai veche a oame Sibişel. • Tencuirea exte — Aici aveţi ceva ghe că s-ar găsi în cantităţi
nilor, uşurîndu-se accesul în preocuparea primări ce am făcut pînă acum rioară a căminelor cultu te, pantofi, haine ? suficiente. E doar o ilu
spre un număr mare de ei a stat şi problema bu este încă modest — ne spu rale din Rîu de . Mori şi — Nuu, noi n-avem de zie. Nu sînt cumpărători
gospodării. Tot aici, albia nei circulaţii pe teritoriul nea primarul comunei. Ostrov, • în satul Ostrov tergenţi, frigidere, tele din cauza preţurilor exa
rîului Rîuşor a fost cu comunei. în acest scop au Ceea ce aş vrea să remarc se vor construi o moară şi vizoare şi altele. Vecinii gerate.
răţată şi regularizată, iar fost reparate drumurile însă este ca tot ce s-a rea o brutărie. • Amenajarea n-au încălţăminte şi îm — La electronice?
mâlurile au fost taluzate spre satele Suseni, -Brazi şi lizat este meritul oameni unui dispensar uman în brăcăminte — ni se răs — Pentru televizoare
pe o lungime de 100 m: dintre Sînpetru — Ohaba lor din Rîu de Mori şi sa Clopotiva s.a. punde tot In glumă. color, furnizorul a înce
S-a introdus apa potabilă — Sibişel. S-au făcut pri tele aparţinătoare care au TRAIAN BONDOR Domnul Florian Nica put să ne pretindă valută
este de cîtva timp direc în măsura în care produ
torul comercial al I.C.R.M. sul cuprinde aport valu
LUCRĂRI ÎN LIVADA Deva. îl abordăm fron tar. La cele alb-negru a-
ta l: vem o repartiţie bună .
în livada fermei pomi —; Domnule director, pe — Dar la detergenţi ?
DIN DOSARELE POLITIEI cole a. Asociaţiei Econo ce se poate conta dintre — Din august furnizo
mice de Stat şi Coopera
tiste Sîntandrei se lucrea mărfurile care fac obiec rul de la Ploieşti la care
tul comerţului cu ridica avem 20 la sută din re
• Să fii „spărgător" la mare. Cu cîteva seri în pă acest lucru nici noul ză, în această perioadă, la ta, realizat prin unitatea partiţie ' nu ne-<a livrat
13 ani este ceva. nu? In urmă, pe la ora 22, l-au „patron", dar nici tracto efectuarea unor lucrări me d-v., acum, la început de nici o cutie, iar cu cel de
primul rînd ceva l 'st de urmărit pe V. C. din Bă- ristul Luca Paul, care pur nite să asigure obţinerea an ? la Timişoara, neaccep-
sigur. La partea asta a lata, pe care l-au văzut ie ta utilajul ba la Haţeg, unor producţii cit mai — Din păcate, nu ştim tînd livrarea vagonabilă,
lucrurilor nu s-a gîudit şi şind de la restaurant. L-au ba la Deva, pentru a asi bune de fructe. Pînă acum, pe ce putem conta. Am lucrăm pe bază de dele
Luciu Huşleag. Este elev burduşit bine si i-au furat gura bunul mers al afa s-au făcut tăieri pe 40 de fost la contractări (mi-e gare, delegăm să ridice
doar în clasa a V-a la 1 800 de lei. cerilor domnului Stoica. hectare din cele 86 ^prevă groază să folosesc cuvîn- marfă şefii de unităţi.
Şcoala Generală Nr. 2 din S-a terminat, acum ur zute, s-a aplicat o stropire tul negocieri pentru nişte Bănuiesc că vă daţi sea
Petroşani, dar are la activ • La 37 de ani, Costică mează nota de plată. de iarnă şi se acţionează preţuri pur şi simplu im ma de ce este preferată
pînă acum patru „spar Radu ajunsese miner la la transportul şi fertiliza puse, acceptate cu mîna această formă de livrare.
geri". Magazine alimentare, Dîlja. Acum a ajuns de Rubrică realizată rea cu îngrăşăminte orga nevoii în gît). Peste 50 la Intuim, ba chiar sîntem
nice în plantaţie.
Toate
de legume-fructe, magazii de rîsul lumii. Poposind pe cu sprijinul sută din mărfurile pe ca siguri. Constatăm cu ne
dovedesc
acţiuni
aceste
materiale. Toate acestea nu la Călan, a intrat în auto DIRECŢIEI DE POLIŢIE faptul că, pentru pomieul- re le aprovizionăm noi ar linişte că abundenţa de
le-a „realizat" singur, ci servirea 78, de unde a ie trebui să le putem con produse pe care a' mizat
cu fratele său Ştefan Huş şit cu vreo 300 de lei, măs A JUDEŢULUI tori, nici iarna nil este un tracta pe baza repartiţii guvernul eînd a trecut la
leag, de 17 ani, tot elev. line, cîteva sticle dc bere, HUNEDOARA anotimp de repaus. ' lor departamentale, dar liberalizarea preţurilor a
Au pus umărul serios şi borcane cu fasole, vermut la ora actuală nu putem fost o iluzie. Abundenţa
fraţii Manuel şi Adaibert şi o franzelă. Treaba este spune că avem repartiţii n-a apărut, iar calitatea
Nagy, de 16 şi, respectiv, că în magazin a intrat le în buzunar, deşi a in. mărfurilor nu s-a modi
14 ani. . Dacă îi. mai adăU»- numai după ce a spart un trat în discuţie doar pri ficat eu nimic în bine.
mul trimestru al anului.
găm pe Petrioă VlăGţtfs»*: geam. A fost prins la două La mulţi producători ve Preţurile în schimb galo
Florinei Andrei şi Dpnjel ore după hoţie. în staţia nim la concurenţă cu ex pează fără vreo concor
Stan, de 17, 16 şi 15; ani, C.F.R. portul care e preferat, danţă cu cheltuielile rea
am întregit gaşca „minoră"
deşi preţurile pe care le le,
incluzînd un grad
care a furat bunuri de • Ultraj contra- bunelor -obţin nu sînt competiti înalt de arbitrariu şi in
peste 50 000 lei. Poliţia le-a moravuri şi distrugere în ve. Dar e preferabil ex competenţă managerială,
stopat deocamdată activi 'paguba avutului pyblic. portul căci aduce valută în faţa căreia acum gu
tăţile extraşcolare, recupe- Aşa se numeşte infracţiu convertibilă, din care o vernul ridică neputincios
rînd o parte din cele furate.; nea lui Ion Durcan, din parte se întoarce şi la din umeri. Am căzut la
Important este însă faptul Brad, care s-a dat mare şi producător. mîna producătorilor. De
ca cineva să le scoată din tare la barul „Union". Tot — Să încercăm să ve aici nevoia ne împinge
cap ideile necinstei. Poate alcoolul !... , dem cum stăm pe unele tot mai insistent în bra
aud şi părinţii lucrul a- grupe de mărfuri. La e- ţele bişniţarilor şi aface
cesta. • Tractorul 4-HD-2829 lectrotehnice, electrocas- riştilor de tot soiul. Trist
este proprietatea Coopera nice, de pildă. dar adevărat.
• Răminem în sfera- tîl- tivei „Prestarea" din Sime-
harilor. Ei se numesc, de ria, nicidecum a lui Nico-
data asta, Mihai Grigoraş lae Stoica, întreprinzător
şi Cristian 'Jitaru, ambii
•din Deva. Ei au alta me particular din aceeaşi loca -TOTCEE W CAMERA ASIA.AfOSrObTINUT PRIN „Ne preocupă prioritar
todă : tîlhăria la drumul litate. N-au vrut să pricea- MUNCA CINSTITĂ. RESTUL C ÎN CELE&ALTI...
grija faţă de oameni
Desen de ALEXANDRU RUGESCU 66
(Urmare din pag. I) sperînd. ca pe parcurs să
le înlăturăm insă.
(Urmare din pag. t) zis mLa Peri", vorbea depOr: pozltele finale. De ase — Privitor • la condi
pasul făcui fn drum de menea, în aceste depozite ţiile sociale ce ne mai pu
Nicolaş Bălcescu, cu oca punem accentui pe fodi<ftl teţi spune ?
obiecte de cult, de foarte zia v iz ite ifă c u te lv iA - de calitate realizaţi, jar — Ne preocupă priori
mare importanţă pentru vram Iancu iu Ţara Mo sectoarele au mai multă tar,^ cum este şi firesc, în
trecutul, prezentul şi vii ţilor. ~ Autonomie fa» privinţa condiţiile concurenţei şi
torul fiinţei neamului ro Sînt multe crucirtdtca- otsapizârii,foldşiruâotă- eponomiei de piaţă, gri-
mânesc. Stînd în vacan te şi scrise pe seama unor til tehntee şi gospodar ;’m,Jf^A«de „oameni.'Pen
ţă, la oi, bivoli şi vaci, împliniri personale ale fondurilor materiale - şl tru e asigura stabilitatea
la pădure, rugam priete celor ce le-au ridicat- S? - băneşti, ■. foiţei de muncă, avem in
nii mei să mă înlocuias Cea mai fruntoasă greutăţi vă vedere ca o bună - parte
că la supravegheatul vi ce, de circa ’t p i ■ ’ţşf, InSir •mai coriîrunţ&ţi ? " din fondurile de investi
telor şi plecam, eu încă ţime, cu «istanţeht; to?.' — Trebuie să recu ţii ce le avem disponi
un bun prieten şh*^ coleg, să citească ce este scris nei mari biruinţe purtată turtd ca a tril de mpâ- noaştem deschis că in bile să ie diiţt&m in
pe distanţe de pesţe,lQ— pe cruci. L-am dus cu un asupra ungurului". ; Cru ră. înalt ăe 25 cm, era primiţii an rgupă Revolu acest domeniu. De altfel,
20 kilometri şi uneori autoturism cu tracţiune cea a fost de vreo 2,5 m datată din anul 1001. Era ţie ' s-au 1 făcuislm ţlte ■ finind seama-'de «mdjţii-
chiar peste'3& de km, cu dublă (dc teren) şi i-am înălţime, dar. foarte groa aşezată în fa ^ î0 p m jj^ E :: serie de ţmbtiaătSţiri de ie greleete - lucru îh par
sapa, i..urea şi lopata, plătit domnului profesor. să şi grosolan lucrată, iar lui Julpu, la cca. 'drdin' social. Cu - toafe'd- chete, amşiprdcsirâtj pjin
pentru a curăţa iz Cu acea ocazie, am notat inscripţ'a etă făcută ; cm de guiţa minei de aur, •' ; cestea, nu şîntefh cooperare, b hună parte
voarele şi locui din • intr-un registru tot ce litere cirilice vechi. Şi au fost şi cruci mat ' =pliw; mulţumiţi Referitor in echipamentul speîific
jurul crucilor, care, scria pe fiecare cruce, Altă‘ cruce, . datată în vechi de 1001, cu inscrip lalâsiare,- prin -divers» necesar,- $.au ddpds Sljâ-
de obicei, erau ridicate tradus de domnul profe 1602, sfinţită ie Rusalii ţii in grafie cirilică, ceea forme, de coc^e^8n%.Jim^ danii să îmbunătăţim tîon-
pe lingă izvoare sau în sor Benea. de un popă pe nume ce este foarte important adus din străinătate, ţ . ■ dţiţiile de alimentaţie şi
poieni, la locuri bune de Domnul Benea m-a ru Crîng Florea, vorbea de f ntru istoria românilor- ferăştraie mecanice. Con caza ••t » iar In pe pecti
popas. Ţin să vă fac cu gat să nu spun nimănui spre anul 1601, despre şi a credinţi " lor tiind tinuă să se facă simţite vâ ne gîndim să înfiin
noscut că pe drumul pe şi niciodată ce scrie pe domnul Ţării Romărţeşţi, că încă din perioada for însă numeroase deficien ţării chiar unele magazi
.marginea'căruia"se găseau ele, că au o valoare mai Mihai Viteazul, ureprea mării sale x p <. a » ţe în a ur ea îu U ne proprii cu profil ali
crucile a fost practicat un mare decit munţii şi oa pe tron. Era înălţată în ■inc ici creştin trnul de rit zei proprii ’ de transport mentar. Avem temeiuri
trafic rutier hipo foarte menii. Că oamenii ihpr, memoria unirii celor trei ortodox. ' . cu anvelope (de 200 ' bu să ‘credem că, aşa cum
intens in acea vreme. dar aceste cruci vor fi ţări româneşti, îrifăptfiită Toate crucile au Jost căţi avem acută nevoie) şi a demarat activitatea în
Prin 1967—68, vara, am martorii - fiinţei neamului de marele şt viteazul scrise '> i te uri acumulatori (minusul este acest an, perfecţionîn-
rugat un profesor de la pe aceste locuri. domnitor. di -vr brăţară !* jos. 1 de .100 bucăţi). Apoi, Ia. du-ne în continuare ■ mun
tină şi slavonă, din Brad, Una din cruci a fost' O altă frumoasă cruce, unele era scris şi pe so capacitatea de transport ca, vom face dovada că
pensionat, pe nume Be ridicată de către un cneaz dar mai mică şi m ai’ fiu clu. avem o neacoperire de muncitorii forestieri îşi
nea, să m$'însoţească şi de pe Mureş, „în urma li lucrată, plantată în locul (Va urma) peste 240 - tone." Lipsuri-; cunosc menirea şi vor
le se mai extind ia ule avea rezultate . .mai fruc
iuri şi cabluri de tracţiune, tuoase.
'— Halii
