Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_300
P. 2

r-rţ.  2                                                                                                                              CUVÎNTW.  UBER




                                                                                                                 La  o  conferinţă  de  pre­ mari'  greutăţi  financiare, ♦
                                                                                                                să,  ministrul  culturii,  dl.  •din  cauza  procentului  ri-1
                                                                                                                Andrei  Pieşu,  remarca  cu  dicat  de  autofinanţare.  în  *
                                                                                                               realism   Imposibilitatea  perioada  următoare  va  n |
                                                                                                                organizării  actului  de  cul­ greu,  chiar  foarte  greu,
                                                                                                                tură  în  condiţiile  în  care  avînd  în  vedere  îndepăr-  j
                                                                                                                ţara  trece  prlrttr-o  pro­ tarea  publicului  do  fmti-  *
                                                                                                                fundă  criza  economică,  la  tuţiile  teatrale.   Ce  se  •
                                                                                                                care  se  adaugă,  mai  nou,  poate  face  într-un  astfel  j
                                                                                                                o  criză  specifică,  aceea  a  de caz?  Greu de  răspuns.  ,
                                                                                                               publicului.  E  trist  că  de-  Probabil,  conducerile  a- I
                                                                                                                abia  acum  s-a  ajuns  ,îa  cestor  institut»’  se’  vor 1
             In  anul  1960,  prestigio­  CONTRAPUNCT                              ţei  omeneşti  prospeţimea   această  constatare  dură,  gîndi,  în  primul  rînd,  la
           sul  Premiu  Goncourt  i-a                                              unul nou  început.  Nu  pot  t  dar  in - condiţiile  trecerii  soluţiile  clasice  care  ră-1
         .  fost  decernat  scriitorului                                           găsi  cuvintele  pentru  â-   la  economia  de  piaţă  nici  mîn  totuşi  de  bază.   — *
                  pentru'  romanul  O  operă  recuperată
           român  emigrat   Vintilă                                                cest  fapt  care  âr  putea   cultura  nu  se  poate  face  completarea   colectivelor j
           Hoţia                                                                   fi  un noa zeu, un  nou po­  fără  bani.  Nu  ştim .dt  se  artistice,  destui  de  reda-  •   1(
          .  Dumnezeu  s-a  născut  In                                            por,  un  nou  soare  pe  cer   va  întinde  această  criză  se  la  această  oră,  conco-  I   1(
           exil.   Ştiam  de  această   fesorul  universitar,  criti­  te  prin  purificare  şi  spe­  sau  alt  lucru  necunoscut   a  culturii,  probabil  o  pe­ mitent  cu  abordarea  unui ;  1<
           carta  (aţi:  vom  Şi  ştiut)   cul  şi  eseistul   Vintilă   ranţă»  Meditaţie  vastă  şi   de  oameni,  dar  care  ştiu   rioadă  mai  mare de  timp,  repertoriu   reprezentativ, |  1(
           doar  din  auzite,  întrucît   Harla.           cu  adinei  semnificaţii  a-   că  va  veni".  Ovidiu,  poe­  în  funcţie  de  redresarea  montat  scenic  curajos,  rk?
           —  asemenea  majorităţii  '   La  primul  nivel  de  lec­  supra-  condiţiei  exilatului   tul  frivol,  care  îşi  petre­  noastră  economică.  ' /’  regizori  cu  idei.  Şi  nu  îr» !
           creaţiei   exilului  româ­  tura,  Dumnezeu  s-a  năs­  ca  şi  a  raportului  dtntot-   ce  începutul  exilului  mis­  Irt  astfel  'de  condiţii. ultimă  instanţă,  vor  ape-  f
           nesc  —  fusese  prohibită   cut  In  exil  narează  sub   deauna  dintre  artist   şi   tuit  de  nostalgia  Romei,
           la  noi.  Dictatura  era  su­  formă de jurnal cu  encla­  putere,  ;  romanul  acesta,   se  stinge  in  cele  din ’ ur­                        i
           ficient  de  stupidă  pentru   ve  memorialistice  ultimii   sub  aspectul  său,  poate   mă  împăcat  printre  geţi,                                i;
           a-şi  imagina  că,  ţrecind   opt  ani  pe  care   poetul   cel  mai  emoţionant,   se   cu   conştiinţa  mintuirii   Doar  K   banilor              î;
           sub  tăcere  o  realitate,  ti   Ovidtu  i-a  petrecut  in  e-   constituie  totodată  într-o   prin  credinţă.  Iar  cuvin­                         î:
           poate  anula  existenţa.  A-   xil_  la  Tomis,  unde  a  şi   explicaţie  perfect  veridi­
           şă  se  face  că abia  la trei­  murit  în  anul  î i   d.Hr.   că: a  miracolului ' naşterii   tele  sale,   înspre  final,       criza
           zeci  de  ani  de  la  consa­  Cum  spune  insă  comen­  concomitente  şi  insepara­  devin  profetice:  „Secole                                     i<
                                                                                   îndelungate  Dacii  îşi  vor
           crarea  sa,  după  ce  a  fă­  tatorul  revistei  „Le  Figa-   bile  a  creştinismului   şi
           cut  ocolul  lumii,  cartea   ro  Littcrafre“.   „Această   a  poporului  român.  In  ri­  continua  viaţa  de  astăzi.   actuală  a culturii ?
           aceasta  ajunge  şi- în  pa­  povestire  este  cu  atît mai   nul  cînd   Ovidiu  moare   Oameni  civilizaţi  şi  bar­                               î-
           tria  autorului  ei.  Datorăm   sfîşietoare  cu  cît  românul   printre geţi, Cristos întru­  bari  vor  trece  peste  aces­                         1!
           Urzi a  sa  recuperare  Edi­  Vintilă  Horia  a  cunoscut   pat  avea  abia  17  ani  dar   te  pămînturi  şi  toţi învin­  „întreprinzătorii"  din  do­ Ia  Ia  sponsorizarea  noi­  1!
           turii  Europa  din  Craiova,   ci  însuţi  experienţa  tra­  Duhul  Său  îşi  începuse   gătorii  vor  li  de fapt  niş­        societăţi  comerciale   1
        i  care  are  burta  inspiraţie   gică  a  exilului".  Fără  în­  sacra  lucrare:  creştinis­  te  învinşi,   căci  vechea   meniul  culturii  nu  tre­ lor   Totul  depinde,
                                                                                                                buie  să  se  lamenteze,  ci  eţc.  etc.
        l  de  a  însoţi  volumul  cu   doială,  geneza  romanului   mul  se  vestea  prin  deta­  blindate  a  acestor  locuri   să  încerce  să  coboare  cu  de  fieful  şi  curajul  con­
        *  competente prezentări' cri-   se  află  în  datele  concrete   lii   imponderabile   dar   va  rodi  în  sufletele  lor ;   picioarele  pe  pămînt.  Alt­ ducerii  fiecărei  instituţii
        ţ  tice  şi   biobibliografice   ale   existenţei  autorului   pregnante,  ca  zorii  unei   atunci  cînd  acest  păininl                               1
        j  Semnate  de  Daniel-ROps,  dar  opera,  în  ansamblul   noi  ere.   Tocmai  acest   Va  fi  suferit  toate  umilin­  fel, vor  trece şi  mai  mulţi  în  parte.  1!
        1  membru   al   Academiei   ei,  depăşeşte  categoric  re­  proces  enigmatic  de  naş­  ţele,  călcat  în  picioare  de   ani  pînă  să  apară  „trîm-   In  ce  priveşte   casele,  I
                                                                                                                biţatele"  cărţi,
                                                                                                                               scenarii  cluburile,  căminele  cultu­
        }  Franceze,  Monica  Ncdel-   gistrul  „ifiş ie torului"  şi  tere  a  Unei  credinţe  şi  a   toţi  războinicii  lumii,  a-   de  film,  piese  de  teatru,  rale,  Oare  „beneficiază"   1
        1   cu   de  la  Universitatea  „tragicului“   de  ta  care  uniţi  popor  este  surprins   tunci   îşi  va  fi  împlinit   i                           21
                                                                                                                creaţii  muzicale  ete.  afla­ de  procentul  integrai  de
        1   Complutense — Madrid şi   porneşte.  Cartea  tai  Vin­  în  pagini  de  o  inegalabi­  misiunea  sa  şi  va  împăr­  te  în  sertare.  So  pare  că  autofinanţare,  vor  „exis­  2
         -  *Ion  Diaconescu,  direeto-  tilă- Horia  nu  este  o  me­  lă- frumuseţe.  , Ceva  ne­  tăşi  tuturor  celorlalte  po­
           tu!  editurii  crâiovene.  Ci-
        \ 1  Ttt                   lodramă,  ci,   făctnd  uz   aşteptat  se  va  petrece,  —   poare marele  său mesaj",   aceste  miraculoase   cutii  ta"  fiecare  după  puterile
        I  ritorul  are., astfel  posibi­  deopotrivă  de  experienţa   meditează  Ovidiu  —  ceva   Este  de  fapt  profeţia  lui   ale  Pandorei  sini.  din  pă­ sale.  Credem  câ  cercuri­  2
                                                                                                                cate  goale.  Creatorii,  în  le universităţilor cultural-
        s  litatea   să-şi  compenseze   proprie,   de  documentul   care  a  şi  început  să  se   Vintilă  Horia,  a   cărui   loc  să  ss  ocUpe  de  ceea  ştiinţifice  vor  fi  în  măsu­  2:
           o  lacună
                     de  informaţie
                                   istoric  şt  de  o  excepţio­
                                                                                   operă,, pe  care  abia  în­
                                                           întîmple,  nu  ştiu  bine  ce,
                                                                                                                ce  ştiu,  fac,  în  cel  mai  ră  să  aducă,  în  continua­
        î   cu  atît  mai  penibilă  cu   nală  intuiţie  artistică,  Si   nici  unde,  dar  vnzbuhul   cepem   s-o  , recuperăm,   bun  caz,  politică  şi  ceea   2;
        )  cit  ea  privea  una  dintre   constituie  tntr-o  confesiu­  e  plin,  saturat  ca  de  o   sporeşte  dimensiunea  uni­   re,  majoritatea  venituri­
        ţ  cele   mai   proeminente  ne  lucidă  şi  demnă  a  u-   boare   pe  care  oamenii   versală  a  artei  şi  culturii   ce -e  mai  trist,  o  politică   lor,  iar  în  domeniul  ar­
                                                                                                                a.  refulării  cu  puternice
        ^  personalităţi  .  ale  culturii  nţti  artist  ce  descoperă  în   cei  mai  sensibili  o  simt,   româneşti.  i rezonanţe  in  stradă.   Se   tistic  se  va  urmări  con­
           româneşti  în  perspectivă   cele  din  urmă  in  exil  o   fără  să-i  poată  4a   un                                     servarea  si  valorificarea
                                                                                                                afirmă,  pe  drept  cuvînt,
        \   europeană,  scriitorul,  pro­  posibilitate   de  a  renaş­  nume  şi  care  va  Ha  fiin­  RADU  CIOBANU   j  :  că  epoca  odiosului  a  fost   creaţiei ;.. populare,  locale
                                                                                                                                       care,'  prin  spectacole,  poa­
                                                                                                                                       te  adube,  la  nudul  său,
                                                                                                                ritual.  Cum  va  fi  consi­
          Din  mulţimea  de  scrieri                                                Vîntul  a-nceput  să  bată/   I  una  ştearsă  în  plan  spi­  un  alt  spor  de  venituri
         am  ales  cîteva.:   '   Am primit poeziile dumneavoastră...               Frunza  toată  viscolind/  Fo­  derată  însă  această  peri­  băneşti,   ' j  '  /
           Elena  Dorina  Trifan,  din                                              cul  arde/lin  în  sobă/   Şi   oadă  care.  Ia  mai  bine
         Strelsîngeorgiu,  ne.  trimite                                             seîntei  ca  licuricii/  Pe  la   de un  an  de  iâ  Revoluţie,   Aşadar,  banul  r.ănune.
         cîţeya  poezii.  Asupra-celei   Eugen  Iovlev,  din  Sime-   beşte  poezia  clasicilor,  ne   plita văd  Sărind/  Şi cuprins,   este   şi   nai   ştearsă ?   cel  puţin „deocamdată.,  u-
         dinţii  aşternute  pe  hîrtie   ria,  este  un  optimist,  după   trimite  d  creaţie  scrisă, fru-.   de  toate-aeestea/  Care  par­  Sâ  fie  doar  banul  mărul   nul  dintre  germenii  cri­
         ..Cu  pana”  nu  ne  oprim.   modul  în  care  ni  se  adre­  mos  de  mină,  dar  care,  în   că  te  vrăjesc/  Stau  cu  coa­  discordiei ?  Cu  cor! iiudine.  zei  culturale.  Pentru  a  fa­
         Mira  asupra  celei  de  a  doua   sează:  „Vă  rog  să  publi­  final,* are  şi  o  poantă,  tre­  tele  pe  masă/  Şi  cu  grijă   ■ nu T   . ce  cultură   e  necesară
         —  ..Pămînîule,  mărgică 'al­  caţi  în  ziarul  dv.  poeziile   buie  să - mărturisim,  foar.   mă gîndesc/ — Ce  vom mai   Nu  e  bine  să  dezarme­ schimbarea   mentalităţii
         bastră,";'  .  Ambele-  sint  pe   mele".  ■’ Eîcprimăţi  " senti­  te  actuală.  Redăm  în  în­  miilea  la  iarnă/  Dacă  toa­  ze  în  faţa  unei  astfel  de  actuale  a  celor  care  lu­
         măsură  virstei.  Cea  cje  a   mente  sincere,  mai  ales  în   tregime  această  poezie  in­  te"  se  scumpesc?".  Ce  ţi-e   situaţii  nici  oamenii   de  crează  în  acest  domeniu.
         treia  —  „Viaţa"  —  cel  pu-   poezia  cu  nuanţă " religioa­  titulată  „Toamnă  şi  libera­  .şi  cu  economia  asta  de pia­  cultură  din  teatrele,  ca­ Singura  lor  şansă  râmî-
         ţin  ca  tematică  este  mai   să,  dar  şi  în  cea  patrioti­  lizare";  „Peîfe-art  ceas  e   ţă*? !  Important  este  însă   sele  de  cultură,  căminele  ne  aceea  de: a  învăţa  sa
         interesantă,  dar  e  tratată   că.  Creaţia  suferă-insă  de   iarăşi  seară/’  A  trecut  încă   să  fim  pe  faza  şi  sâ  nu  ne   culturale 'hunedorene,  A-  facă  pe  lingă  cultură  şi
         cu  mijloace  artistice  mo  unele  asocieri  supărătoare  o  zi/   Pomii  de-ar  putea  speriem.- - -   '.:  tît  Teatru!  din  Petroşani, băni  !  ■
         deşte,  simpliste ;.... -Viaţa  p,.  de  cerinţe,  forţat _ probabil   vorbi/. Ar .striga în .gura nia-  • cit  şi  Teatrul  de  Espjadă               2:
         un  fir  de  ată/  Care  ţi  se   de  ritmul  şl  rimele  strofe,   ref Că  li—s  crengile  pustii/.  MINEI.  BODEA  din  Deva  se  confruntă  cu  MINEI.  BODEA
         pare  lung/  Te  gîiideşti  că   lor :  „Noi  iubim  pămîntul                                                                                          2 ;
         vei  ajunge  în  capăt/  Dar   drag/  Ş i: pădurile  de  fag/
         nil  eşti  sigur  de  ajungi/   Iubim  eint  de  ciocîrlie/  Ce   In  anul  1923,   locuitorii   Anunţînd  programul  şe­  zator  are  loc  în  anu'  1912,   va  întîmpla  şi  cu  Nastasia
        , Viaţa  este  plină/  De  bucii,   răsună  /printre  vie/...'  Ţie,   Devei  trăiesc  un  eveniment   zătorii, redacţia cheamă  lo­  la  tînăra  editură  româneas<  'lui  G.M.  Zamfirpseu.  Con­
                                                                                                                                      siderăm,  de  asemenea,  că
         i ii  şi  tristeţi/  Pc  Care  me­  doar  noi  închinăm/  Un  pa­  cultural  memorabil.  In  0-   cuitorii  oraşului  sa  arbo­  că  a  lui  S.  Borneftiişa  da­
         reu  ai  să  le  trăieşti...".  în­  har  şi-apoi  plecăm/  Spre   raşU ldeTa. poalele  Cetăţii   reze  drapele  naţionale   şi   la  Orăştie,   cu  volumul   schiţa  Iui  Rebreănu  se  ca­
         cearcă  să  citeşti  mai  mult,   făgaşul  nostru'' drag/  Un-   poposeşte* un  grup  de  serii-   să-i  aştepte  pe  oaspeţi'  Ia   „Frămîntări".   Neîndoios,   racterizează  printr-un   u-
         stimată  prietenă.  Probabil,   de-i  frumuseţea-n  prag".  tdri  de  dincolo  d i  Carpaţi   gară,  alături  de  autorităţi.   schiţa   „Strănutarea"   nu   mor  tragic  şi  dureros.
                                                                                                                                        Credem  că  nţl  este  lipsit
         vei  dobindi  o  viziune  mai   Florin  June,  de  16  ani,   care,   împrejinâ  pu  cîţiva   Aflăm  că,  la  sosire,  scrii­  este  o  capodoperă.  Subiec­
         clară  asupra  poeziei.  Şi  a   din  Ilapoltu  Mare,   care,   scriitori  transilvăneni   se   torii  au  fost  salutaţi  de  că-’   tul  ei  este  -cît  se  poate  de   de  interes  să  evidenţiem
         vieţii.-..               fără  să  mărturisească,  iU-  întihtesc  eu  cititorii  în  ca­  tre  primar,  că  a  răspuns   simplu,  în  aparenţă.  Chiar   cîteva  procedee  de  compo­
                                                           drul   unei  impresionante   Minulescu,  „mîndru  şi  plin   banal.        ziţie  şi  stil,  proprii  scrii­  m
         .  -v                 'c            -  ■-         şezători  literare.   Aceştia   de  încredere",  după  care   Al.  Piru  asociază  sdhiţa   torului,   pe  : care  schiţa   «
                                                           sint :  Ion  Pil lat,. .Ion  Agîr­
                                                                                                                                      „.Strgnutarea*  le  oferă  cu
                 U N D E   E Ş T I   ?%                    biceanu,   Liviu  Rebreănu,   aceştia  au  vizitat  cetatea  cu  uti  .comewtZB'iu  aî  ghi-  generozitate.  Esţe  evidentă   to
                                                           lori  Minulescu,  Al.  Caza-                                 mmţfzmmmm     preferinţa  lui  L:  Rebreănu   Ti
            Unde  eşti  tu,  candelă  a  vieţii  mele?  Te-ai  stins  pu                                                                                        ei
                                                                                                                                      pentru  comfioziţia  simetri­
         fin,  cîte  puţin...  şi-acum  e  noapte!  E  noapte...  şi  mî-e   ban,  V.  Eftimiu,   Alfred   REMEMORĂRI  a              că,.  rotundă  a  .prdZSi  şŞle.
                                                           MoşoiU,  Volbură  Poiană  şi
         teamă  de-ntunerie.  Atîta  timp  cît  te-am  simţit  aprinsă   Mircea  Rădulescu.                                           Pe  această  linie  se;4ac  de­  lc
         şovăitor,  am  mers  înainte,  dar  azi  mi-e  teamă  Să  mai   Ziarul  (rezultat  din  uni­                                 se  referiri  la  ....  .e  cola­
         fac  vreun  pas.  Cînd  nu  mai  eşti  ştiu  ce-nseamnă  ter­  rea  celor  două  ziare  care                                 borări  epice,  '  cane  sint
         menul  .atom".  Da,  am  rămas  un  atom  în  lumea  asta                       0  schiţă  citită                            „Răscoala*  '  şl   „pădurea
        mare  şi  rea.  Un  atom  ce  va  fi  ciocnit,  bruscat de  alţi   apăreau  pe  atunci  la  De­                               spînzuraţilor".   Procedeul
                                                           va,  păstrînd  titlul  amîndu-
        atomi  ce-şi  caută  fiecare  calea  sa  şi  a  cărui  dispariţie  nu                                                         este  caracteristic  şi  schiţei
        va  interesa, pe  nimeni,  căci,  ce-i  un  fir  de  praf  pe  lu-          Liviu  Rebreănu la Deva                           de  care  ne  ocupăm.
        m eajasta?  i;.-;       :                         nedoarei"  dedică  un  „nu­
            In  bezna  adîncă  care  {nă-nconjoară,  , întind  o  mină                                                                 Ca  şi  alte  schiţe  ale  Iui
        • Ireinuiîndâ.  Spre  cine?  Spre  ce?  Nici  o  altă  mină   măr  sărbătoresc  scriitori­                                    L.  Rebreănu,  „Strănutarea"   v.
                                                          lor  români*,
                                                                        întfmpihin-
        n-am  reuşit  s-apuc.  Doar  vid.  M-agăţ  de  vid!  Şi,  Datin­  du-i  cu  urarea  de  „bine aţi                             este  foarte  dramatică,  ci­  ci
        ile,  parcă  bîjbîi  de  veacuri...  Veacuri  de  singurătate...  în   venit!". _  Cu  acelaşi  prilej,   şi  muzeul,  iar  seara,   la   nionului".   Eroina   face   nematografică  chter.  Fraza   în
                                                                                    banchet,  au  hiat  cuvlntul:
        beznă!  Aş  vrea  să  am  un  suflet  de  fiară,  să  iui  filă   se  reproduc  aici  lucrările   prefectul,  Ion  Agîrbiceanu,   parte  din  familia  dezamă­  este  scurtă,  alertă,  asemu-   ri
        doară  vorba  lor.  Să  nu  îmi  pese  cînd  mă  privesc -ca  pe   „în  luncă"  de  Ion  Pillat,   Victor  Eftimiu  Ş.a.  în  ca­  giţilor  cu  speranţele  înşe­  indu-se  Ulăi  degrabă   eu   te
                                                                                                             late,  dintre  cei  ele  căror
        o  piatră...  ca  pe  un  putregai...  Să  au  îmi  pese  cînd  îmi   „Floare  de  vară"   de  Ion   drul  şezătorii,  I.  Agirbi-   visuri  sint  strivite  de  via­  nişte  indicaţii   regizoral   se
        (Strigă;  ./Priviţit  E  omul  fără  soare!".  Aş  vrea  o  ener­  Agîrbiceanu,  „Hamlet"  de   ceanu  a  citit  nuvela  „Su­  care  alternează   cu  dialo­  la
        gie  fantastică  prin  care  să mă  ridic deasupra  a tot ce  mă   Corneiiu   Moldovan,   un   ferinţele  lui  Martin",   V.   ţă.  Atmosfera  «iiiţei  este   gul-  ie
        răneşte  şi-mi  face  inima  să  plîngă.  Dogesc  puterea  unui   fragment din romanul  „Ion"   Eftimiu,   fragmente   din   evident  cehovîanâ.  Credem   Iată  destule  motive  care   re
                                                                                                            că  nu  greşim/  însă,
                                                                                                                               afir-
        tigru  care  şe  luptă  pentru  existenţă;  'va-nvinge-ntot-   de  Liviu  Rebreănu,  schiţa   „Cocoşul  Negru"  şi  „înşir’   ne  îndreptăţesc  să  susţi­  Vc
        deâuna  —  ştiu !  Dar,  n-am  decît  fragilitatea' urmi  ghio­  Partea  slabă"  de  Al.  Că­  te  mărgărite",  Ion   Mi­  mînd  că  Didlna,   eroina   nem  câ  schiţa  citită de  că­  in
                                                                                                            schiţei,  prefigurează  o  în­
                                                                                                                                     tre  Rebreănu  la  Deva  este
        cel  ieşit  prea  timpuriu  de  sub  zăpadă,  pe  care  orice  boa­  ra ban,  „Sonet epic"  de Mir­  nulescu  „Glasul  morilor",   treagă  galerie  de  persona­  Pî
                                                                                                                                     o  piatră  preţioasă  din  edi­
        re ăl  doboară.  Şi,  uneori...  ucide !          cea  Rădulescu,  „Plugarul"   „Apusul  soarelui*  şi  „Stro­  je  feminine  din  literatura   ficiul  durabil  pe  care  ma­  T(
           Să  nu  mai  fiu  o  geantă  de  voiaj  în  care  voi  să  sco­  de  Alfred  Moşoiu  şi  „So­  fe  pentru  ploaie",  iar  Li­  noastră,  inspirate  din  lu­  rele  scriitor  l-a  înălţat  li­  vc
        tociţi  cum  vreţi!  Banala  geantă  între* a  fi...  şi  a  nu  fL.  net"   de  Victor  Eftimiu.   viu  Rebreănu   „Strănuta-  mea  mahalalelor,  care  în­  teraturii   române,   întru -    m
           Candelă,  aprinde-te  din  nou  şi-nvaţă-iriă  să  lupt !   („Solia  Dreptăţii"  şi  „Ga­                                                           ia
        Sau...  m-ai  uitat?...   •        . . <■         zeta  Hunedoarei",  Deva,  2   După  cum  se  ştie,  debu­  cearcă  să  evadeze,  năzuinâ   posteritatea  ei.  m
                                                                                                            înspre  lumini,  dar  vor  fi
                        '             DIANA  CîNPALA      mai  1923).              tul  editorial al  marelui pro-  strivite  brutal,  aşa  cum  se  Prof.  C,  CLEMENTE  de
   1   2   3   4