Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_300
P. 2
r-rţ. 2 CUVÎNTW. UBER
La o conferinţă de pre mari' greutăţi financiare, ♦
să, ministrul culturii, dl. •din cauza procentului ri-1
Andrei Pieşu, remarca cu dicat de autofinanţare. în *
realism Imposibilitatea perioada următoare va n |
organizării actului de cul greu, chiar foarte greu,
tură în condiţiile în care avînd în vedere îndepăr- j
ţara trece prlrttr-o pro tarea publicului do fmti- *
fundă criza economică, la tuţiile teatrale. Ce se •
care se adaugă, mai nou, poate face într-un astfel j
o criză specifică, aceea a de caz? Greu de răspuns. ,
publicului. E trist că de- Probabil, conducerile a- I
abia acum s-a ajuns ,îa cestor institut»’ se’ vor 1
In anul 1960, prestigio CONTRAPUNCT ţei omeneşti prospeţimea această constatare dură, gîndi, în primul rînd, la
sul Premiu Goncourt i-a unul nou început. Nu pot t dar in - condiţiile trecerii soluţiile clasice care ră-1
. fost decernat scriitorului găsi cuvintele pentru â- la economia de piaţă nici mîn totuşi de bază. — *
pentru' romanul O operă recuperată
român emigrat Vintilă cest fapt care âr putea cultura nu se poate face completarea colectivelor j
Hoţia fi un noa zeu, un nou po fără bani. Nu ştim .dt se artistice, destui de reda- • 1(
. Dumnezeu s-a născut In por, un nou soare pe cer va întinde această criză se la această oră, conco- I 1(
exil. Ştiam de această fesorul universitar, criti te prin purificare şi spe sau alt lucru necunoscut a culturii, probabil o pe mitent cu abordarea unui ; 1<
carta (aţi: vom Şi ştiut) cul şi eseistul Vintilă ranţă» Meditaţie vastă şi de oameni, dar care ştiu rioadă mai mare de timp, repertoriu reprezentativ, | 1(
doar din auzite, întrucît Harla. cu adinei semnificaţii a- că va veni". Ovidiu, poe în funcţie de redresarea montat scenic curajos, rk?
— asemenea majorităţii ' La primul nivel de lec supra- condiţiei exilatului tul frivol, care îşi petre noastră economică. ' /’ regizori cu idei. Şi nu îr» !
creaţiei exilului româ tura, Dumnezeu s-a năs ca şi a raportului dtntot- ce începutul exilului mis Irt astfel 'de condiţii. ultimă instanţă, vor ape- f
nesc — fusese prohibită cut In exil narează sub deauna dintre artist şi tuit de nostalgia Romei,
la noi. Dictatura era su formă de jurnal cu encla putere, ; romanul acesta, se stinge in cele din ’ ur i
ficient de stupidă pentru ve memorialistice ultimii sub aspectul său, poate mă împăcat printre geţi, i;
a-şi imagina că, ţrecind opt ani pe care poetul cel mai emoţionant, se cu conştiinţa mintuirii Doar K banilor î;
sub tăcere o realitate, ti Ovidtu i-a petrecut in e- constituie totodată într-o prin credinţă. Iar cuvin î:
poate anula existenţa. A- xil_ la Tomis, unde a şi explicaţie perfect veridi
şă se face că abia la trei murit în anul î i d.Hr. că: a miracolului ' naşterii tele sale, înspre final, criza
zeci de ani de la consa Cum spune insă comen concomitente şi insepara devin profetice: „Secole i<
îndelungate Dacii îşi vor
crarea sa, după ce a fă tatorul revistei „Le Figa- bile a creştinismului şi
cut ocolul lumii, cartea ro Littcrafre“. „Această a poporului român. In ri continua viaţa de astăzi. actuală a culturii ?
aceasta ajunge şi- în pa povestire este cu atît mai nul cînd Ovidiu moare Oameni civilizaţi şi bar î-
tria autorului ei. Datorăm sfîşietoare cu cît românul printre geţi, Cristos întru bari vor trece peste aces 1!
Urzi a sa recuperare Edi Vintilă Horia a cunoscut pat avea abia 17 ani dar te pămînturi şi toţi învin „întreprinzătorii" din do Ia Ia sponsorizarea noi 1!
turii Europa din Craiova, ci însuţi experienţa tra Duhul Său îşi începuse gătorii vor li de fapt niş societăţi comerciale 1
i care are burta inspiraţie gică a exilului". Fără în sacra lucrare: creştinis te învinşi, căci vechea meniul culturii nu tre lor Totul depinde,
buie să se lamenteze, ci eţc. etc.
l de a însoţi volumul cu doială, geneza romanului mul se vestea prin deta blindate a acestor locuri să încerce să coboare cu de fieful şi curajul con
* competente prezentări' cri- se află în datele concrete lii imponderabile dar va rodi în sufletele lor ; picioarele pe pămînt. Alt ducerii fiecărei instituţii
ţ tice şi biobibliografice ale existenţei autorului pregnante, ca zorii unei atunci cînd acest păininl 1
j Semnate de Daniel-ROps, dar opera, în ansamblul noi ere. Tocmai acest Va fi suferit toate umilin fel, vor trece şi mai mulţi în parte. 1!
1 membru al Academiei ei, depăşeşte categoric re proces enigmatic de naş ţele, călcat în picioare de ani pînă să apară „trîm- In ce priveşte casele, I
biţatele" cărţi,
scenarii cluburile, căminele cultu
} Franceze, Monica Ncdel- gistrul „ifiş ie torului" şi tere a Unei credinţe şi a toţi războinicii lumii, a- de film, piese de teatru, rale, Oare „beneficiază" 1
1 cu de la Universitatea „tragicului“ de ta care uniţi popor este surprins tunci îşi va fi împlinit i 21
creaţii muzicale ete. afla de procentul integrai de
1 Complutense — Madrid şi porneşte. Cartea tai Vin în pagini de o inegalabi misiunea sa şi va împăr te în sertare. So pare că autofinanţare, vor „exis 2
- *Ion Diaconescu, direeto- tilă- Horia nu este o me lă- frumuseţe. , Ceva ne tăşi tuturor celorlalte po
tu! editurii crâiovene. Ci-
\ 1 Ttt lodramă, ci, făctnd uz aşteptat se va petrece, — poare marele său mesaj", aceste miraculoase cutii ta" fiecare după puterile
I ritorul are., astfel posibi deopotrivă de experienţa meditează Ovidiu — ceva Este de fapt profeţia lui ale Pandorei sini. din pă sale. Credem câ cercuri 2
cate goale. Creatorii, în le universităţilor cultural-
s litatea să-şi compenseze proprie, de documentul care a şi început să se Vintilă Horia, a cărui loc să ss ocUpe de ceea ştiinţifice vor fi în măsu 2:
o lacună
de informaţie
istoric şt de o excepţio
operă,, pe care abia în
întîmple, nu ştiu bine ce,
ce ştiu, fac, în cel mai ră să aducă, în continua
î cu atît mai penibilă cu nală intuiţie artistică, Si nici unde, dar vnzbuhul cepem s-o , recuperăm, bun caz, politică şi ceea 2;
) cit ea privea una dintre constituie tntr-o confesiu e plin, saturat ca de o sporeşte dimensiunea uni re, majoritatea venituri
ţ cele mai proeminente ne lucidă şi demnă a u- boare pe care oamenii versală a artei şi culturii ce -e mai trist, o politică lor, iar în domeniul ar
a. refulării cu puternice
^ personalităţi . ale culturii nţti artist ce descoperă în cei mai sensibili o simt, româneşti. i rezonanţe in stradă. Se tistic se va urmări con
româneşti în perspectivă cele din urmă in exil o fără să-i poată 4a un servarea si valorificarea
afirmă, pe drept cuvînt,
\ europeană, scriitorul, pro posibilitate de a renaş nume şi care va Ha fiin RADU CIOBANU j : că epoca odiosului a fost creaţiei ;.. populare, locale
care,' prin spectacole, poa
te adube, la nudul său,
ritual. Cum va fi consi
Din mulţimea de scrieri Vîntul a-nceput să bată/ I una ştearsă în plan spi un alt spor de venituri
am ales cîteva.: ' Am primit poeziile dumneavoastră... Frunza toată viscolind/ Fo derată însă această peri băneşti, ' j ' /
Elena Dorina Trifan, din cul arde/lin în sobă/ Şi oadă care. Ia mai bine
Strelsîngeorgiu, ne. trimite seîntei ca licuricii/ Pe la de un an de iâ Revoluţie, Aşadar, banul r.ănune.
cîţeya poezii. Asupra-celei Eugen Iovlev, din Sime- beşte poezia clasicilor, ne plita văd Sărind/ Şi cuprins, este şi nai ştearsă ? cel puţin „deocamdată., u-
dinţii aşternute pe hîrtie ria, este un optimist, după trimite d creaţie scrisă, fru-. de toate-aeestea/ Care par Sâ fie doar banul mărul nul dintre germenii cri
..Cu pana” nu ne oprim. modul în care ni se adre mos de mină, dar care, în că te vrăjesc/ Stau cu coa discordiei ? Cu cor! iiudine. zei culturale. Pentru a fa
Mira asupra celei de a doua sează: „Vă rog să publi final,* are şi o poantă, tre tele pe masă/ Şi cu grijă ■ nu T . ce cultură e necesară
— ..Pămînîule, mărgică 'al caţi în ziarul dv. poeziile buie să - mărturisim, foar. mă gîndesc/ — Ce vom mai Nu e bine să dezarme schimbarea mentalităţii
bastră,";' . Ambele- sint pe mele". ■’ Eîcprimăţi " senti te actuală. Redăm în în miilea la iarnă/ Dacă toa ze în faţa unei astfel de actuale a celor care lu
măsură virstei. Cea cje a mente sincere, mai ales în tregime această poezie in te" se scumpesc?". Ce ţi-e situaţii nici oamenii de crează în acest domeniu.
treia — „Viaţa" — cel pu- poezia cu nuanţă " religioa titulată „Toamnă şi libera .şi cu economia asta de pia cultură din teatrele, ca Singura lor şansă râmî-
ţin ca tematică este mai să, dar şi în cea patrioti lizare"; „Peîfe-art ceas e ţă*? ! Important este însă sele de cultură, căminele ne aceea de: a învăţa sa
interesantă, dar e tratată că. Creaţia suferă-insă de iarăşi seară/’ A trecut încă să fim pe faza şi sâ nu ne culturale 'hunedorene, A- facă pe lingă cultură şi
cu mijloace artistice mo unele asocieri supărătoare o zi/ Pomii de-ar putea speriem.- - - '.: tît Teatru! din Petroşani, băni ! ■
deşte, simpliste ;.... -Viaţa p,. de cerinţe, forţat _ probabil vorbi/. Ar .striga în .gura nia- • cit şi Teatrul de Espjadă 2:
un fir de ată/ Care ţi se de ritmul şl rimele strofe, ref Că li—s crengile pustii/. MINEI. BODEA din Deva se confruntă cu MINEI. BODEA
pare lung/ Te gîiideşti că lor : „Noi iubim pămîntul 2 ;
vei ajunge în capăt/ Dar drag/ Ş i: pădurile de fag/
nil eşti sigur de ajungi/ Iubim eint de ciocîrlie/ Ce In anul 1923, locuitorii Anunţînd programul şe zator are loc în anu' 1912, va întîmpla şi cu Nastasia
, Viaţa este plină/ De bucii, răsună /printre vie/...' Ţie, Devei trăiesc un eveniment zătorii, redacţia cheamă lo la tînăra editură româneas< 'lui G.M. Zamfirpseu. Con
siderăm, de asemenea, că
i ii şi tristeţi/ Pc Care me doar noi închinăm/ Un pa cultural memorabil. In 0- cuitorii oraşului sa arbo că a lui S. Borneftiişa da
reu ai să le trăieşti...". în har şi-apoi plecăm/ Spre raşU ldeTa. poalele Cetăţii reze drapele naţionale şi la Orăştie, cu volumul schiţa Iui Rebreănu se ca
cearcă să citeşti mai mult, făgaşul nostru'' drag/ Un- poposeşte* un grup de serii- să-i aştepte pe oaspeţi' Ia „Frămîntări". Neîndoios, racterizează printr-un u-
stimată prietenă. Probabil, de-i frumuseţea-n prag". tdri de dincolo d i Carpaţi gară, alături de autorităţi. schiţa „Strănutarea" nu mor tragic şi dureros.
Credem că nţl este lipsit
vei dobindi o viziune mai Florin June, de 16 ani, care, împrejinâ pu cîţiva Aflăm că, la sosire, scrii este o capodoperă. Subiec
clară asupra poeziei. Şi a din Ilapoltu Mare, care, scriitori transilvăneni se torii au fost salutaţi de că-’ tul ei este -cît se poate de de interes să evidenţiem
vieţii.-.. fără să mărturisească, iU- întihtesc eu cititorii în ca tre primar, că a răspuns simplu, în aparenţă. Chiar cîteva procedee de compo
drul unei impresionante Minulescu, „mîndru şi plin banal. ziţie şi stil, proprii scrii m
. -v 'c - ■- şezători literare. Aceştia de încredere", după care Al. Piru asociază sdhiţa torului, pe : care schiţa «
sint : Ion Pil lat,. .Ion Agîr
„.Strgnutarea* le oferă cu
U N D E E Ş T I ?% biceanu, Liviu Rebreănu, aceştia au vizitat cetatea cu uti .comewtZB'iu aî ghi- generozitate. Esţe evidentă to
lori Minulescu, Al. Caza- mmţfzmmmm preferinţa lui L: Rebreănu Ti
Unde eşti tu, candelă a vieţii mele? Te-ai stins pu ei
pentru comfioziţia simetri
fin, cîte puţin... şi-acum e noapte! E noapte... şi mî-e ban, V. Eftimiu, Alfred REMEMORĂRI a că,. rotundă a .prdZSi şŞle.
MoşoiU, Volbură Poiană şi
teamă de-ntunerie. Atîta timp cît te-am simţit aprinsă Mircea Rădulescu. Pe această linie se;4ac de lc
şovăitor, am mers înainte, dar azi mi-e teamă Să mai Ziarul (rezultat din uni se referiri la .... .e cola
fac vreun pas. Cînd nu mai eşti ştiu ce-nseamnă ter rea celor două ziare care borări epice, ' cane sint
menul .atom". Da, am rămas un atom în lumea asta 0 schiţă citită „Răscoala* ' şl „pădurea
mare şi rea. Un atom ce va fi ciocnit, bruscat de alţi apăreau pe atunci la De spînzuraţilor". Procedeul
va, păstrînd titlul amîndu-
atomi ce-şi caută fiecare calea sa şi a cărui dispariţie nu este caracteristic şi schiţei
va interesa, pe nimeni, căci, ce-i un fir de praf pe lu- Liviu Rebreănu la Deva de care ne ocupăm.
m eajasta? i;.-; : nedoarei" dedică un „nu
In bezna adîncă care {nă-nconjoară, , întind o mină Ca şi alte schiţe ale Iui
• Ireinuiîndâ. Spre cine? Spre ce? Nici o altă mină măr sărbătoresc scriitori L. Rebreănu, „Strănutarea" v.
lor români*,
întfmpihin-
n-am reuşit s-apuc. Doar vid. M-agăţ de vid! Şi, Datin du-i cu urarea de „bine aţi este foarte dramatică, ci ci
ile, parcă bîjbîi de veacuri... Veacuri de singurătate... în venit!". _ Cu acelaşi prilej, şi muzeul, iar seara, la nionului". Eroina face nematografică chter. Fraza în
banchet, au hiat cuvlntul:
beznă! Aş vrea să am un suflet de fiară, să iui filă se reproduc aici lucrările prefectul, Ion Agîrbiceanu, parte din familia dezamă este scurtă, alertă, asemu- ri
doară vorba lor. Să nu îmi pese cînd mă privesc -ca pe „în luncă" de Ion Pillat, Victor Eftimiu Ş.a. în ca giţilor cu speranţele înşe indu-se Ulăi degrabă eu te
late, dintre cei ele căror
o piatră... ca pe un putregai... Să au îmi pese cînd îmi „Floare de vară" de Ion drul şezătorii, I. Agirbi- visuri sint strivite de via nişte indicaţii regizoral se
(Strigă; ./Priviţit E omul fără soare!". Aş vrea o ener Agîrbiceanu, „Hamlet" de ceanu a citit nuvela „Su care alternează cu dialo la
gie fantastică prin care să mă ridic deasupra a tot ce mă Corneiiu Moldovan, un ferinţele lui Martin", V. ţă. Atmosfera «iiiţei este gul- ie
răneşte şi-mi face inima să plîngă. Dogesc puterea unui fragment din romanul „Ion" Eftimiu, fragmente din evident cehovîanâ. Credem Iată destule motive care re
că nu greşim/ însă,
afir-
tigru care şe luptă pentru existenţă; 'va-nvinge-ntot- de Liviu Rebreănu, schiţa „Cocoşul Negru" şi „înşir’ ne îndreptăţesc să susţi Vc
deâuna — ştiu ! Dar, n-am decît fragilitatea' urmi ghio Partea slabă" de Al. Că te mărgărite", Ion Mi mînd că Didlna, eroina nem câ schiţa citită de că in
schiţei, prefigurează o în
tre Rebreănu la Deva este
cel ieşit prea timpuriu de sub zăpadă, pe care orice boa ra ban, „Sonet epic" de Mir nulescu „Glasul morilor", treagă galerie de persona Pî
o piatră preţioasă din edi
re ăl doboară. Şi, uneori... ucide ! cea Rădulescu, „Plugarul" „Apusul soarelui* şi „Stro je feminine din literatura ficiul durabil pe care ma T(
Să nu mai fiu o geantă de voiaj în care voi să sco de Alfred Moşoiu şi „So fe pentru ploaie", iar Li noastră, inspirate din lu rele scriitor l-a înălţat li vc
tociţi cum vreţi! Banala geantă între* a fi... şi a nu fL. net" de Victor Eftimiu. viu Rebreănu „Strănuta- mea mahalalelor, care în teraturii române, întru - m
Candelă, aprinde-te din nou şi-nvaţă-iriă să lupt ! („Solia Dreptăţii" şi „Ga ia
Sau... m-ai uitat?... • . . <■ zeta Hunedoarei", Deva, 2 După cum se ştie, debu cearcă să evadeze, năzuinâ posteritatea ei. m
înspre lumini, dar vor fi
' DIANA CîNPALA mai 1923). tul editorial al marelui pro- strivite brutal, aşa cum se Prof. C, CLEMENTE de