Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_301

Pag. 2 CUVÎNTUL LIBER NR. 30

S-a întors bunicul din război...

E seară, am ajuns aca­ băieţii.mi ş-au întors du­ bărbatul meu! Doamne,
să, îmi scutur paltonul dc pă patru ani de lagăr... apără-mi nepoţii de răz­
cei cîţiva julgi răzleţi. In Să fie al treilea ? Să vi­ boi.
casă e cald şi bina, din­ nă aşa curînd sfîrşitul lu­ Intru în bucătărie,
i * spre bucătărie se simte mii ? «Voi face să se va- rele coapte mă astea pui.
REFLECŢIA ZILEI miros de mere coapte, ’ dă semne în cer şi pe pă- citesc .detalii despre C" /
J Un vînzător vrea cu ) bunica in vechiul fotoliu din ziarele tocmai so.st'e.
ţ orice preţ să-i vîndă u- )
• „Dacă omul vrea să fie recunoscut, l nui client o pereche de l cu Biblia in mină, la ra­ Vreau să mă retrag in',
el trebuie să spună cu simplitate cine este. * pantaloni. dio ultimele ştiri despre camera m e a :
Golf.
— Noapte bună, b u m .,
V
Obrajii bunicii sini d e
— Sărut mina, bunico!,
Dacă tace sau dacă minte, va muri sin­ — Vă vin ca turnaţi! ţ obrajii mei reci ating o- — gheaţă, un zîmbel biin-
gur, şi totul în jurul său e sorocit neferi­ îşi laudă el marfa. brazul cald şi moale al m îh t: sînge, foc şi stîlpi pe buze... Lacrimile i;-::r
cirii. Dacă spune, dimpotrivă, adevărul, , — E adevărat, recu- , bunicii. de fum. Soarele se. va ■ brăzdează obrajii...
şi
preface în întuneric
— Mama, tată, veniţi
— Doamne, ce va fi cu
tot va muri, desigur dar după ce îi va fi / noaşte timorai cumpă- i acest Război ? ! In primul luna in sînge, ziua va ar­ S-a întors bunicul din
’ rătdrul, mă jenează nu- |
ajutat pe ceilalţi şi pe sine însuşi să tră­ ţ mai puţin sub braţ... j război mondial mi-a mu­ de ca un cuptor» — îmi război!
iască". rit tatăl, în al doilea mi- citeşte bunica... Eu în cu- INA DEUEANU
mă voi întilni cu
rind
am pierdut bărbatul
şi
(ALBERT CAMUS)
PRĂJITURA „GRETA GARBO"
Aluatul : 0,500 kg făină, şi se îm parte în 4 pu i i
200 g unt, 2 ouă, 250 ml egale. Se ia o bucal,: dc
CU ALBERT CAMUS smintînă groasă, 100 g za­ aluat, i se dă formă ti. ; -
1913 1960 hăr, 30 g drojdie, 1/2 lin­ unghiulară, apoi se în*: - ie
guriţă sare, coajă de lă- cu sucitorul în foaie u
mîie.
• „Vreau să fiu tot ce face din mine viaţa mea grosimea de 1/2 cm, d i
şi nu să fac din viaţa mea o experienţă”. U m plutura: un borcan dimensiunea unei tăvi mij­
• „Trebuie să avem o iubire — o mare iubire de 400 g m arm eladă (de locii de 23/33 cm sau < va
în viaţa noastră, pentru că astfel dobîndim un alibi ,caise, coarne, măceşe), 250 mai mare. Foaia se i i-
pentru deznădejdile nejustificate care ne copleşesc". g nuci măcinate, 250 g za­ ză îri tava neunsă. Ap i
• „Un bărbat care are simţul jocului este hăr tos, 1 pacheţel zahăr se unge cu marmeladă >i
întotdeauna fericit în societatea femeilor. Femeia vanilat. se presară cu 1/3 din ra­
este un public bun”. ' Glazura: 100 g zahăr, cile amestecate cu zahă­
• „O iubire care nu suportă confruntarea cu 30 g cacao, 50 ml apă, 30 rul tos şi zahărul vanilat.
realitatea nu-i iubire”. g unt. La fel se procedează şi cu
• „Lipsit de ceea ce este păcat, omul n-ar pu­ într-un castron se frea­ celelalte foi care se su­
tea trăi; în schimb, lipsit de ceea ce este sfînt, că drojdia cu zahărul pînă prapun, foaia de deasupra
ar trăi cit se poate de bine". cînd se lichefiază, se adau­ răm înînd neunsă. Tava se
• „Întotdeauna există o filozofic care să jus­ gă untul moale, ouăle în­ lasă la cald 30 minute, ca
tifice lipsa curajului". tregi pe rînd, amestecînd să dospească. Se coace la
• „Nu sînt făcut pentru politică de vreme ce pînă cînd se încorporează foc mijlociu, circa o oră,
sînt incapabil să vreau ori să accept moartea ad­ POfTlM PlZZA.tX M MUNL NU VA NAA' UITAU LA în unt, apoi smîntîria, coa­ în cuptorul încălzit dina­
versarului". DTbENţ ANI MAT ţ 1 inte.
• „Nefericirea secolului nostrU: n-a trecut mul­ ja de lămîie şi la urm ă
tă vreme de cînd doar acţiunile rele cereau o justi­ făina : se amestecă — nu Se lasă în tavă pînă se
ficare; astăzi trebuie justificate cele bune". Desen de ALEXANDRU RUGESCU se frăm lntă prea m ult — răceşte, apoi se glasează cu
• „Nenorocirea care a muşcat prea adine tre­ şi se lasă să crească 15 glazură de cacao. După ce
zeşte o predispoziţie pentru nenorocire care te si­ m inute.-Aluatul se pune pe glazura s-a întărit, prăji­
leşte să te arunci în ea şi să-ţi arunci de asemenea stradă cu bărbaţi necu­ maisâ sau pe o foaie de tura se taie în felii de
3/5 cm.
şi aproapele" naylon, presărată cu făină
• „Nu ne tragem din maimuţă, dar ne îndrep­ noscuţi, ce v-ar tace?
- O -
tăm spre ea cu paşi repezi". — Soţul meu este atît MAT ÎN 2 MUTĂRI
• „Trăim cu adevărat numai vreo cîteva cea­
dc cuprins de munca sa
suri din viaţa noastră...". — Ia ascultă puştiule, incit nu mai poate renun­
• „Infernul este o favoare specială, rezervată m
acelora care au cerut-o cu insistenţă". dacă i-aş spune tatălui ţa nici o clipă. K mm. S î
tău că fumezi, ce ţi-ar
• „Mai bine sărac şi liber deeît bogat şi aservit. face? — Cum asta? d/X.:'
Bineînţeles că oamenii vor să fie şi bogaţi şi liberi, — Pînă şi în concediu 4 , w
ceea ce îi duce cîteodată la sărăcie si sclavie". — Dar dacă şi eu i-aş îşi ia şi secretara cu el. #
Selecţie dc ILIE LEAHU spune soţului dumnea. Culese de
voastră că mergeţi pe ILIE LEAHU lp
I f W f w
in istoria universală, cunoscutul cercetător şi pn
mongolii sînt pomeniţi Cuceritorii mongoli călător Marko Polo. o fi P I
pentru prima dată la în­ Astăzi, • opulaţia mon­
ceputul secolului al XIII- golă trăieşte în trei zone: '/Mk
lea, cînd Ginghis-Han a Polonia. Au devastat a- din sudul Rusiei şi ţara în Republica Mongolia, H
reuşit să unească mai şezările din Silczia, i-au Marelui Mogul în India. in U.R.S.S. — Buriai m m
multe triburi dispersate, zdrobit pe cavalerii po­ A doua ţară mare a mon­ Mongolia şi în Regiunea
inclusiv tătarii. Devenind lono—germani, iar pe Tisa golilor a înfiinţat-o Ti- autonomă denumită Mon­ i i Ut Wk
foarte puternici, au sub­ i-au invins pe unguri, mur—Bank (Temerlan), golia Interioară din Chi­ mzfk
jugat China, au distrus gonindu-l pe regele Bela care i-a învins pe turci na.
califatul din Bagdad, de al IV-lea pînă la Adria- in 1402 şi l-a luat prizo­ Limba mongolă se îm­ H H
la sultanul Koniei au tică. nier pe sultanul Baiazid parte tot în trei grupări : ®
obţinut tribut, iar după Cu timpul, acest mare în lupta de la Angora. principale, cu o mulţime #1
aceea au trecut în Euro­ imperiu a început să sa Pină la urmă, partea de pa“, conceput ~ după 11S n Wfâr
de
avîndu-şi
dialecte,
pa şi i-au învins pe bul­ destrame în mai multe sxid a Mongoliei a căzut scrisul propriu „phags- III
garii de pe Volga, După aşa-zise hoarde şi gru­ sub ocupaţia Indiei. cel
căderea Kievului, au in­ puri. Mai tirziu, dintre Despre dominaţia mon­ tibetan.
cendiat Kralcovia, şi au acestea cea mai cunoscu­ golilor în China există Controlul poziţiei :
pornit mai departe spre tă a fost Hoarda de Aur suficiente date si dc la P. STOIANOV A lb; Rf8, Db4, Ta5, p : e5.
Negru : Rd7. Nc8, p : c7.
V O R B E 4) Toarce lingă sobă. — Ultimele ştiri !; Acest titlu nu este o tr-un sunet emis dă ro­ trece printr-o baie termi­
. 5) Deosebiţi de răi ! — Un om între scorneală, ci o realitate. bot, asemănător unuia al că, care-l aduce la tem­
oameni; 6) Viteaz cosmonaut... — Loc La Universitatea GUelph , unei ; scroafe : adevărate. p e r a tu r a d e 40$ grade
1 2 3 ' £ 5 6 7 8 9 10 plin de nostalgie ; 7) Incîntătoare ; 8) din Canada, a fost rea­ Lumina aprinsă deasupra Celsius, intr-un minut.
9) Cu soţ
Fata din temă! — Seve!;
planşeului compartimen­
(mase. pi.); 10) Calul rebusiştilor! — lizat recent un prototip tului în care se află pur­ Agnes are 16 mameloane,
1 Căzut într-o mare slăbiciune. de scroafă robot, botezată ceii se stinge, aprinzîn- distant te astfel incit se
pot hrăni *im\iltan
tot
2 VERTICAL : 1) Pe capul femeilor. — Agnes, ce pare a fi cea du-se lumina de deasa- atîţid purcei. După 2
mai mare inovaţie în do­
Joc pe faţă : 2) Pe front, de partea cea­ meniul cărnii de porc, de minute mamcloanela se
3
şi sînt curăţate
închid
u • • • laltă. — Acute ! ; 3) Nu dâ dovadă dfe gelarea prin ventilaţie Scroafa lăptare se stinge, reaprin-
la tăierea cu laser şi con­
—
maturitate ; 4) O fac din pasiune.
automat. Lumina de a-
Stau în cale! ; 5) Casă veche ! — Se re­
5 • marcă prin expresivitate ; 6) întreiţi ! forţată. Aceasta va de­ zîndu-se cealaltă. Purceii
termina reducerea costu­
-r Cu mult suflet ; 7) Fără nici o lip­
6 • să ) — Te duc pe calea cea bună’; 8) lui de producţie, micşo­ se îndreaptă spre noua
rarea mortalităţii la pur­
sursă de căldura şi dorm
Arsă cu... apă — Prinse în mînă!; 9)
7 • * Sensibilă la lumină. — Nu face nimic; cei (indicele obişnuit este pînă se reia ciclul orar
de 15—25 la sută), obţi­
de alimentaţie.
8 • • • 10) Idei vocalice ! ■— Ridicat la cer. nerea unor produşi mai pra robotului Agnes, si- Robotul funcţionează pe
mulind căldura corpului
9 I A. sănătoşi, creşterea volu­ scroafei. La un minut de un sistem de securitate
mului vînzărilor de stă-
şi cuprinde
de 12 volţi
la chemare, laptele eu in­
to • Dezlegarea careului „Iarna” : RACITOA- nină datorită scăderii pre­ gredientele potrivite vir­ pompe de căldură în mi­
RE; VS; AVALANŞA; IAC;
CAL;
niatură puse la punct la
ţului cu amănuntul.
PLANTA; OROLOGII; CAR; VAR; Instalaţia funcţionează atei purceilor se scurge NASA pentru răcirea sa­
NERUDA; IN: RI: ASAS- TUFIŞ; relativ simplu. Purceii, fa- prin gravitaţie dinţr-o u- teliţilor. Aşadar, sofis­
ORIZONTAL: 1. — Specialişti în mu­ NAT; NO; ARE; ERATlC: AROME; ÎN­ călziţi cu lămpi eu radia* nitate de răcire, apro­ ticată tehnică spaţială a
zica de cameră ! ; 2) Generic pentru un GER : AT; LAPONI; LA; POL; ţii infraroşii, sînt „che­ vizionată pentru 24 Ore. pătruns şi ■ în ' cocină.
coneert în luncă ; 3) Luate ca măsură I ; NINS : GA : TROIAN • IARNA. maţi" . la alăptare prin- In traseul său, laptele (L. V.j.