Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_302
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 302 MARŢI, 12 FEBRUARIE 1991 4 pagini - 3 lei
M AI MULTĂ CĂLDURĂ
— Ştim că livraţi căr Ţebea. Mai mult, indi de mineri trebuie eviden. <
bune pentru Încălzirea cele de calitate a fost ţiate Cele conduse de I
blocurilor din Brad, Gura- îmbunătăţit'cu peste zece loachim Faur şi Vasile J
barza, Oradea, pentru procente faţă de luna Grigoriu, care au . adus i
alte unităţi economice şi decembrie a anului tre cele mai mari realizări I
sociale din judeţ şi din cut. Cum s-ar spune, am în beneficiile Minei Ţo- J
ţară. O primă întrebare, dus mai multă căldură bea. , |
domnule inginer Petru in casele oamenilor, — Cum aţi început cea «
S Deretici, directorul Minei — Dacă tot aveţi în de a doua lună de muncă; I
Ţebea: Cum v-aţi ono faţă situaţia realizărilor din acest an ? ,
rat obligaţiile contractuale din prima lună a anului, — Aş spune că mai j
faţă de beneficiari în vă propunem să-i menţio bine. Sectorul de inves- I
prima lună din acest mi? naţi pe cei ee se deta ţiţii, pe care noi punem j
. •— Mai întîi sil fac o un accent cu totul deo- |
precizare : minerii de la şează prin rezultatele ob sebit în perspectiva dez- «
Ţebea muncesc bine. ţinute. voi tării şi extinderii minei I
— Să concretizăm, dom- , — Sectorul investiţii, noastre, are un avans în- ,
nule director: Cit de bine? condus de inginerul Sa senin at. Sectoarele de l
— Programul- de pro bin Tomn; Sectorul 1 — ’ producţie scot cărbune de '
ducţie al lunii ianuarie producţie, condus de. in calitate, livrînd benefi- j
a fost îndeplinit şi uşor , ginerul Virgil Chiş ; Sec clarilor cărbunele la zi, | IN ZIARUL
depăşit. Beneficiarii noş torul II —. producţie, chiar în avans. [
tri ’-hu au avut de - suferit condus de inginerul Ioan DE AZI :
din cauZa cărbunelui de Matyaş. Dintre brigăzile GH. L NEGREA !
♦ SPORT: Jiul îşi
continuă cu intensitate
pregătirile ; Bazele spor
PRECIZĂRI ALE MINISTERULUI
în legătură cH soarta nuate într-o oarecare; mă- parte, să se obţină produ tive să fie primitoare,
producţiei de legume ce se . sură ne-o dau producătorii se mai ieftine (ţinind sea ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SI ŞTIINŢEI RRIV1ND
Vă Oferi consumatorilor din '. de legume - consacraţi între, ma de faptul că acum o bine gospodărite; Cava EXAMENUL DE ADKfţîERE J N LICEU
judeţul nostru în -acest an aceştia se află- şi legunţi- tonă de complexe costă
planează încă multe incer cultorii de. la A.E.S.C.H. 7 500 le i!), iar pe de alta, lerii fluierului din Valea
titudini. -Sînt seiriae Insă Deva; uriitate: ce sc Ta re. mal.sănătoase, cu aport Jiului se instruiesc... — Aşadar, nu examen de «tnfcie: :proflluri şi probă»,
câ -nu ..^pu^anizâ ..în . curînd» Idav,. ; mai' scăzut; ■ de substanţe treapta I, ci concurs de de cunoştinţe la toate pro—'
surde provocate de cozile -camdătă trecfiîd <la Separ î - ehimioe .dăunătoafe...; Prio ♦ , Fără suspiciuni, îl» admitere în liceu, domnule fîlurile. Probele- de apti
interminabile lâ magazine, . tăinuitul Agriculturii de ritar, aceste îngrăşăminte inspector genera!. adjunct, tudini specifice unor me
ie de profil. Qrieît am fi Stat Centru a consemnă se aplică pe cele 70 de numele respectului ce-1 Florin Ilieş? E mai fi seni se organizează- îna
de-optimişti, nu putem cre modul cum se acţionează .hectare destinate culturii resc aşa ? intea probelor de cunoştin
de că prin privatizarea • în vederea producerii ee- cartofilor, cît şi pe su datorăm semenului — Da. Admiterea sc or ţe la liceele sau clasele do
agriculturii se va asigura : lor aproape .7 000- tone la- prafeţele unde se vor cul ganizează prin concurs în marină, silvice, decorator
automat un belşug de pro . gume programate a se ob- tiva tomate, ardei şi Vi fiecare liceu. La concurs — gravor, desenator tehnic,
dusei Intnrcît multe gospo ’ ţine în acest an;; am |>urtat nete. se pot prezenta promovaţi vitriner — decorator, la cla
dării s&it lipsite de baza, un dialog cu dl. îng. Radu în raport de structura ai clasei a VlII-a de gim sele cu program de educa
materială, necesară produc Bolog, directorul unităţii culturilor, ce s-a stabilit naziu din seria curentă sau ţie fizică şi sport, precum.,
ţiei de legume. Apei, tufei amintite. ■> ţinînd seama de condiţiile serii anterioare pînă la. şi la liceele de artă şi şco
intervin şi condiţiile pedo- în preocupările de sezon concrete de producţie, de vlrsta maximă da 16 ani lile normale. Ca o noutate,,
' cîîtnătice mat puţin favo « un loc priw-i4ar se acordă cerinţele «te consum ale împliniţi îiî 1991. probele de cunoştinţe s»
rabile unor sortimente. fertilizării terenului cu în populaţiei ş i. asigurarea de mîine — în ee constă concursul organizează la toate tipu.
O' siguranţă că suferin grăşăminte organice, ceea rentabilităţii activităţii a- de admitere în liceu po rile de- licee, inclusiv las
ţele vor fi. totuşi. ate ce.Dormite ca. pe de o sociaţiei, *-au întreprins trivit noilor reglementări ?
măsuri penitru procurarea vom , - i a
seminţelor şi producerea — Concursul de admitere JM piiL BODEA
răsadurilor repicate, cu în clasa a IX-a constă (Continuare In pag. a 3-a)
precădere a «eter necesare din: probe de aptitudini la
fermelor de solarii unde în
luna Viitoare se va începe
planta ttd.. Pentru produ
cerea răsadurilor necesare WU&P5Z1
plantării ta. cfmp, fiecare
fermă şi-a pregătit condi — Ah, draga mea, prima dragoste este ceva
ţiile em ite scopului res- minunat şi nu se poate uita.
NICOLAE TÎRCOB
— Da, răspunde ea, dar nici cu tine nu e rău.
(C ontinuare în pag. a 3-a)
Mai tirziu, domnul Păs- pe acest sfînt' pămînt
toriu mira dat cele două românesc.
filme pe care le mai păs- Vă rog să aduceţi • la
trez j» v'ăzînd că dumnea cunoştinţa întregii ţări
voastră aveţi buna inten- aceste fapte. Eu tot ce
ţie de a face să reînvie am scris este adevărat şt
■ sentimentul naţional în răspund. V-ant scris a-
elementul românesc, le-am ceste lucruri pentru stima
dat să-mi facă poze dp pe ce vă port.
ele şi vi le expediez cu
m ulţi : plăcere pentru a GIIEORGHE BERARII,
vă folosi de ele dacă a- ' pensionar
. veţi nevoiet Străbun păm înt românesc (IV ) P. S. Cu prilejul docu
Satul din care sînt se mentării materialului de
numeşte Mesteacăn, Avea tit conturile le-au cîştigat nici şovin. Ca dovadă, în faţă, doamna Silvia Alba,
- ’ oameni foarte valoroşi, averile, a început ura în tre rudele mele se află din satul Visca — Poiană,
viteji, deştepţi şi drepţi. tre ei. Unii, inconştienţi, şi unguri. Şi ne înţele ne-a declarat că o cruce ■
Ungurii, la o comună de Sub influenţa băuturii, au gem bine. Sint însă, între mare s-a aflat şi la cîteva-
, 128 familii, au făcut şapte procreat copii mai intîr- ei extremişti, care ne vor sute de metri în spatele
, cîrciumi şi au dat bău-' iiaţi la minte. Cei care răul, vor Transilvania un casei sale. Crucea a fost
puri pe cont, fiindcă de la nu s-du lăsat duşi cu gurească şi ne ucid cru spartă de nişte cetăţeni,
noi din comună au plecat băutura, unii au devenit cile, monumentele, vor să care vorbeau ungureşte.
răscoalele împotriva no ne uităm obirşia şi numele După ce au spart-o au
nobili maghiari, alţii au
bililor unguri şl a hab- murit spinzuraţi sau în de români. Cei - care au luat fragmentele de pia
sburgilor. Oamenii au săvirşit distrugerea cruci tră sub pretextul că le
băut, unii şi-au pierdut puşcării. lor de care v-am vorbit vor pune prin pădure ca
averile, cei ce 'le-au plă- Nu sînt naţionalist si nu merită să mai calce borne de distanţă.
Una din crucile refăcute