Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_302
P. 1

ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                 Anul III, nr. 302  MARŢI,  12  FEBRUARIE  1991   4  pagini  -  3  lei





                   M AI  MULTĂ  CĂLDURĂ





              —  Ştim  că  livraţi  căr­  Ţebea.  Mai  mult,  indi­  de  mineri  trebuie  eviden. <
            bune   pentru  Încălzirea   cele  de  calitate  a  fost   ţiate  Cele  conduse   de  I
            blocurilor din Brad, Gura-   îmbunătăţit'cu  peste  zece   loachim  Faur  şi  Vasile J
            barza,   Oradea,   pentru   procente  faţă  de   luna   Grigoriu,  care  au .  adus i
            alte  unităţi  economice  şi   decembrie  a  anului  tre­  cele  mai  mari  realizări  I
            sociale  din  judeţ  şi  din   cut.  Cum  s-ar  spune,  am   în  beneficiile  Minei  Ţo- J
            ţară.  O  primă  întrebare,   dus  mai  multă   căldură   bea.   ,    |
            domnule  inginer   Petru  in  casele  oamenilor,  —  Cum  aţi  început  cea  «
          S Deretici,  directorul  Minei   —  Dacă  tot  aveţi   în   de  a  doua  lună  de  muncă; I
            Ţebea:  Cum  v-aţi  ono­  faţă  situaţia  realizărilor   din  acest  an ?   ,
            rat obligaţiile contractuale   din  prima  lună  a anului,   —  Aş  spune  că   mai  j
            faţă   de  beneficiari   în   vă propunem  să-i  menţio­  bine.  Sectorul  de  inves- I
            prima  lună  din  acest  mi?  naţi  pe  cei  ee  se  deta­  ţiţii,  pe  care  noi  punem j
            .  •—  Mai  întîi  sil  fac  o                  un  accent  cu  totul  deo-  |
            precizare :  minerii  de  la   şează  prin  rezultatele  ob­  sebit  în  perspectiva  dez- «
            Ţebea  muncesc  bine.   ţinute.                 voi tării şi  extinderii minei I
             — Să concretizăm, dom- ,   —  Sectorul   investiţii,   noastre,  are  un  avans  în-  ,
           nule director: Cit de bine?  condus  de  inginerul  Sa­  senin at.   Sectoarele   de l
             —  Programul-  de  pro­  bin  Tomn;  Sectorul  1  — ’   producţie scot  cărbune  de  '
            ducţie  al  lunii  ianuarie   producţie,  condus  de.  in­  calitate,   livrînd  benefi-  j
            a  fost  îndeplinit  şi  uşor ,  ginerul  Virgil  Chiş ;  Sec­  clarilor  cărbunele  la  zi,  |   IN   ZIARUL
           depăşit.  Beneficiarii  noş­  torul  II  —.  producţie,   chiar  în  avans.   [
            tri ’-hu  au  avut  de - suferit   condus  de  inginerul  Ioan                  DE  AZI  :
            din  cauZa  cărbunelui  de  Matyaş.  Dintre  brigăzile  GH.  L  NEGREA   !
                                                                                        ♦   SPORT:   Jiul  îşi
                                                                                      continuă  cu  intensitate
                                                                                      pregătirile ;  Bazele spor­
                                                                                                                       PRECIZĂRI ALE MINISTERULUI
          în   legătură   cH  soarta   nuate  într-o  oarecare; mă-   parte,  să  se  obţină  produ­  tive  să  fie  primitoare,
         producţiei  de  legume  ce  se  . sură  ne-o  dau  producătorii   se  mai  ieftine  (ţinind  sea­        ÎNVĂŢĂMÂNTULUI SI ŞTIINŢEI RRIV1ND
         Vă Oferi consumatorilor din  '. de  legume - consacraţi  între,   ma  de  faptul  că  acum  o   bine  gospodărite;  Cava­  EXAMENUL  DE  ADKfţîERE J N   LICEU
         judeţul  nostru  în  -acest  an   aceştia  se  află-  şi  legunţi-   tonă  de  complexe  costă
         planează  încă  multe  incer­  cultorii   de.  la  A.E.S.C.H.   7 500  le i!),  iar  pe  de  alta,   lerii fluierului  din  Valea
         titudini.  -Sînt  seiriae  Insă   Deva;  uriitate: ce  sc  Ta re.   mal.sănătoase,  cu  aport   Jiului se instruiesc...  —  Aşadar,  nu  examen  de   «tnfcie: :proflluri   şi   probă»,
         câ -nu                 ..^pu^anizâ ..în . curînd»  Idav,.  ; mai'  scăzut;  ■ de  substanţe          treapta  I,  ci  concurs  de   de  cunoştinţe  la  toate  pro—'
         surde  provocate  de  cozile   -camdătă  trecfiîd  <la  Separ î -  ehimioe .dăunătoafe...; Prio­  ♦ ,  Fără  suspiciuni,  îl»   admitere  în  liceu,  domnule   fîlurile.   Probele-  de  apti­
         interminabile  lâ  magazine,  .  tăinuitul  Agriculturii  de   ritar,  aceste   îngrăşăminte         inspector  genera!.  adjunct,   tudini  specifice  unor  me­
         ie  de  profil.  Qrieît  am  fi   Stat  Centru  a  consemnă   se  aplică  pe  cele  70   de   numele  respectului  ce-1   Florin  Ilieş?   E  mai  fi­  seni  se  organizează-   îna­
         de-optimişti, nu  putem  cre­  modul  cum  se  acţionează   .hectare  destinate  culturii            resc  aşa ?               intea  probelor  de  cunoştin­
         de  că  prin   privatizarea  •  în  vederea  producerii  ee-   cartofilor,   cît  şi  pe  su­  datorăm  semenului  —  Da.  Admiterea  sc  or­  ţe  la  liceele  sau  clasele  do
         agriculturii  se  va  asigura  :  lor  aproape  .7 000- tone  la-   prafeţele  unde  se  vor  cul­   ganizează  prin  concurs  în   marină,  silvice,   decorator
         automat un  belşug  de  pro­ .  gume  programate  a  se  ob-   tiva  tomate,  ardei  şi  Vi­         fiecare  liceu.  La  concurs   — gravor,  desenator tehnic,
         dusei  Intnrcît  multe gospo­ ’  ţine în  acest  an;; am |>urtat   nete.                             se  pot  prezenta  promovaţi   vitriner — decorator, la  cla­
         dării  s&it  lipsite  de  baza,  un  dialog  cu  dl.  îng.  Radu   în  raport   de  structura        ai  clasei  a  VlII-a  de  gim­  sele  cu  program  de  educa­
         materială, necesară  produc­  Bolog,  directorul   unităţii   culturilor,   ce  s-a  stabilit        naziu  din seria  curentă  sau   ţie  fizică  şi  sport,  precum.,
         ţiei  de  legume.  Apei,  tufei   amintite.   ■>   ţinînd  seama  de  condiţiile                     serii  anterioare  pînă   la.   şi  la  liceele  de  artă  şi  şco­
         intervin  şi  condiţiile  pedo-   în  preocupările  de  sezon   concrete  de  producţie,   de        vlrsta  maximă  da  16  ani   lile  normale.  Ca  o  noutate,,
        ' cîîtnătice  mat  puţin  favo­ «  un  loc  priw-i4ar  se  acordă   cerinţele  «te  consum  ale       împliniţi  îiî  1991.     probele  de  cunoştinţe  s»
         rabile  unor  sortimente.  fertilizării  terenului  cu  în­  populaţiei   ş i.  asigurarea   de  mîine  —  în  ee  constă  concursul   organizează  la  toate  tipu.
           O' siguranţă  că  suferin­  grăşăminte  organice,  ceea   rentabilităţii  activităţii  a-          de  admitere  în  liceu  po­  rile  de-  licee,  inclusiv  las
         ţele  vor  fi.  totuşi.   ate­  ce.Dormite  ca.  pe   de   o  sociaţiei,   *-au  întreprins          trivit  noilor  reglementări ?
                                                            măsuri  penitru  procurarea   vom  , -  i  a
                                                            seminţelor   şi  producerea                         — Concursul  de  admitere   JM piiL  BODEA
                                                            răsadurilor   repicate,   cu                      în  clasa   a  IX-a  constă   (Continuare In pag.  a  3-a)
                                                           precădere  a  «eter necesare                       din:  probe  de  aptitudini  la
                                                           fermelor  de solarii unde  în
                                                           luna  Viitoare  se  va  începe
                                                            planta ttd..  Pentru  produ­
                                                            cerea  răsadurilor  necesare                                   WU&P5Z1
                                                           plantării  ta. cfmp,  fiecare
                                                           fermă  şi-a  pregătit  condi­                            — Ah,  draga  mea,  prima  dragoste  este  ceva
                                                           ţiile  em ite  scopului  res-                         minunat  şi  nu  se  poate  uita.
                                                                 NICOLAE  TÎRCOB
                                                                                                                    — Da,  răspunde  ea,  dar  nici  cu  tine  nu  e  rău.
                                                            (C ontinuare în pag.  a   3-a)

                                                              Mai  tirziu, domnul  Păs-                                               pe  acest  sfînt'  pămînt
                                                             toriu  mira  dat  cele  două                                             românesc.
                                                             filme  pe  care  le  mai  păs-                                             Vă  rog  să  aduceţi •  la
                                                             trez j»  v'ăzînd că dumnea­                                               cunoştinţa  întregii   ţări
                                                             voastră  aveţi  buna  inten-                                              aceste  fapte.  Eu  tot  ce
                                                             ţie  de  a   face  să  reînvie                                            am  scris  este  adevărat  şt
                                                         ■   sentimentul  naţional   în                                                răspund.  V-ant  scris  a-
                                                             elementul românesc, le-am                                                 ceste  lucruri  pentru  stima
                                                             dat  să-mi facă poze  dp  pe                                              ce  vă  port.
                                                             ele  şi  vi  le expediez  cu
                                                             m ulţi : plăcere  pentru   a                                              GIIEORGHE  BERARII,
                                                             vă  folosi  de  ele  dacă  a-                                               '   pensionar
                                                           .  veţi  nevoiet            Străbun  păm înt  românesc  (IV )                P. S.  Cu  prilejul  docu­
                                                              Satul  din  care  sînt  se                                               mentării  materialului  de
                                                             numeşte  Mesteacăn,  Avea   tit  conturile  le-au  cîştigat   nici  şovin.  Ca  dovadă,  în­  faţă,  doamna  Silvia  Alba,
                                                         -  ’  oameni  foarte   valoroşi,   averile,  a  început  ura  în­  tre  rudele  mele  se  află   din  satul  Visca  —  Poiană,
                                                             viteji,  deştepţi  şi  drepţi.   tre  ei.  Unii,  inconştienţi,   şi  unguri.  Şi  ne  înţele­  ne-a  declarat  că  o  cruce ■
                                                             Ungurii,  la  o  comună  de   Sub  influenţa  băuturii,  au   gem bine.  Sint însă,  între   mare  s-a  aflat şi  la  cîteva-
                                                            ,  128 familii,  au făcut  şapte   procreat  copii  mai  intîr-   ei  extremişti,  care  ne  vor   sute  de  metri  în  spatele
                                                         ,   cîrciumi  şi  au  dat  bău-'  iiaţi  la  minte.  Cei  care   răul, vor Transilvania  un­  casei  sale.  Crucea  a  fost
                                                             puri  pe  cont,  fiindcă  de  la   nu  s-du  lăsat  duşi   cu   gurească  şi  ne  ucid  cru­  spartă  de  nişte  cetăţeni,
                                                             noi  din  comună  au  plecat   băutura,  unii  au  devenit   cile,  monumentele,  vor  să   care  vorbeau   ungureşte.
                                                             răscoalele  împotriva  no­                       ne uităm obirşia  şi  numele   După  ce  au  spart-o   au
                                                                                      nobili  maghiari,  alţii  au
                                                             bililor  unguri  şl  a  hab-   murit  spinzuraţi  sau  în   de  români.  Cei  - care  au   luat  fragmentele  de  pia­
                                                             sburgilor.  Oamenii   au                         săvirşit  distrugerea  cruci­  tră  sub  pretextul  că  le
                                                             băut,  unii  şi-au  pierdut   puşcării.          lor  de  care  v-am  vorbit   vor  pune  prin  pădure  ca
                                                             averile,  cei  ce  'le-au  plă-  Nu  sînt  naţionalist  si  nu  merită  să  mai  calce  borne  de  distanţă.
                      Una din crucile refăcute
   1   2   3   4