Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_304
P. 1

ZIAR  INDEPENDENT  AL  JUDEŢULUI  HUNEDOARA                                  Anul III, nr. 304  JOI,  14  FEBRUARIE  1991     4  pagini  -  3  (oi



              Prefectura  nu-şi  asumă                                                toi i  interesaţi  publicăm \
                                                                                       La  cererea  unor  citi- 1
                                                                                      cîteva  precizări  din  Le- i   ABSURDITATEA  UNEI  OMUCIDERI          si
                                                                                     gea  38/1990,  care  stipu-  1
                                                                                      lează  extinderea  preve. \
                                                                                     derilor  Decretului-Lege l                           A.
                                                                                      nr.  118/1990  de  acorda- ,
          Gospodărirea  localităţi­  binatul  Siderurgic  „Victo­  rezolvate  de  aceştia.  Sînt   re  a  unor  drepturi  per- \      ,   i n
        lor  cu  multiplele  ei  aspec­  ria"  pentru  Călan,  Combi­  salarizaţi  oameni  în  acest   soanelor. persecutate, din 1
        te  cade  de  drept  în  sarci­  natul  Siderurgic  Hunedoa­  scop,  de  la  buget,  şi  nu   motive  politice,  de  dic- /   Pe  cît  de  absurdă,  pe   a  fost  decît  un  pas,  care
        na  reprezentanţilor  locali   ra pentru  Hunedoara.  Cum   puţini.   ■      tatura  comunistă,  cît  şi V   atlt  de  plină  de  învăţă­  a  început  cu  tot  felul  de
        ai puterii executive. Şi cum   se   urmăreşte   derularea   O  regentă  iniţiativă  â   celor  deportate  în  strai- ^   minte  este  tragica  îhtîm-   invective  şi  ameninţări,  cu
        la  nivelul  judeţului  în   poreclă  a  acestor  contracte   prefecturii 'judeţului  a  re­  nătate  după  23  august  i   plare  de la Urieani,  Lăsăm   intenţia - de  a-şi  lovi  soţia.
        fruntea  executivului  'se  a-   de  către  beneficiari  —  u-   unit,  pe  municipii  şi  oraşe,   1944.   I  ia  latitudinea  cititorului   L-au  oprit  comesenii.  Bâl­
        flă  prefectura,  degete  acu­  nităţile  de  gospodărie  co-   la  aceeaşi  masă  a  dezba­                                   ciul  a  continuat,  însă,  în-
        zatoare  sau  început  să  a-  . munală  şi  locativă,  de  că­  terilor   pe  reprezentanţii   -------------- -------   j  concluziile,  spunînd  doar   căsînd-o  cumnata,  după
                                                                                                             atît :  un  tînăr da 20  de ani
        rate  tot  mai  mult  către  ea   tre  primăriile  locale ?  Cît   locali  si  puterii  executive    pleacă  la  un  botez,  dar  a-   care  Dorin  a  plecat.  S-a
        pentru   toate  problemele   despre  alimentarea  cu  apă   şi  pe cei  ai  diferitelor  sec­  IN  ATENŢIA   \   junge  între  patru  seînduri   întors  pe  la  ora  1,30  zgi-
        mai  mari  sau  mai  mărun­  a  localităţilor,  proprietare   toare  de  activitate  socială.   FOŞTILOR  DEŢINUŢI  i   în  cimitir,  iar  un  pensio­  riat  şi  plin  de  sînge,  eon-
        te  ale  sus-zisei  activităţi.   exclusive  ale  reţelelor  de   Cu  acest prilej  s-a  realizat   POLITICI, DEPORTAŢI  ,     tinuînd  scandalul.  Soţia
        Nu  s-a  ridicat  gunoiul  la   distribuţie  şi  conductelor   o  inventariere  a  probleme­  ŞI  PRIZONIERI   1   nar  ce  avea  în  întreţinere   s-a  izolat  în  altă  cameră,
        timp'în  cartierul  x  din  o-   magistrale, rezervoarelor de   lor -principale  pe  localităţi   DE RĂZBOI   \  o  familie  (femeia,  un  co­  după  care,  în  Jurul  orei.
        raţul  y ?  Ne  adresăm  pre­  apă  ca  şi  Instalaţiilor  de   şi  s-ay  adus  clarificări  în   J _____________ s  pil  minor  şi  uri  handica-*   2,45,  a  plecat  la  părinţi,
        fecturii şi  unii  şi  alţii.  „Nu   capţare-tratare  o  au .unită­  privinţa  responsabilităţilor   pat)  este  pasibil  la  o  con­  soţul  spunîndu-l  că  nu  mai
        Se  ridică  gunoiul!"  — ţipă   ţile  de  gospodărie  comu­  pentru  rezolvare.                      damnare  între  10  şi  20  de   are  ce  căuta  acasă. ;.
        cetăţeanul.  „N-avem  mij.   nală  şi  locativă.   Ele  au   într-o recentă discuţie cu   Drepturile  stabilite  de  |>   ani  de  puşcărie !  Aici  a  fost  doar  începu­
        loace  de  transport!“  —  fost  şi  titularele  unor  in­  domnul  doctor  inginer  A-   Deeretul-Lege  118/1990  /           tul  a  ceea  ce  urma  să  se
        plîng  unităţile  de  gospo­  vestiţii  de  această  natură   lexandru  Pop,  subprefectul   vizează:  1.  recalcularea  i   „BOTEZUL''  A  FOST   întîmple  pentru  că...
        dărire  a  localităţilor.  Nu   în  valoare  de  multe  zeci   judeţului,   domnia  sa  ne  *  pensiei,  în  sensuî  luării  ţ
        curge  apă  la  etajul  trei  al   de  milioane,  amina te  an   spunea:      în  calcul  a  unui  an  şi î   DOAR  ÎNCEPUTUL       ; ",'v          .-I
        blocului  x  din  cartierul  y   de an.             _   Dacă  prefectura  este   şase  luni  pentru  fiecare '                    ULTIMA  VORBA       j
        al  oraşului  z?  De  vină-î   Problemele  curente  de   aglomerată artificial cu tre­  an  de  deportare  sau  de ţ   Dintotdeauna;  botezul  a   „AH,  CUŢITUL"   i
        prefectura ?  Nu-i  căldură   aprovizionare  ş.  populaţiei   buri  care  nu-i  aparţin,  ea   prizonierat ;  2.  acorda- i  fost  şi  este  un  prilej  de
        la  Hunedoara,  la Brad, sau   şi  da  asigurare  a. stării  sa­  nu  se  mai  poate  ocupa  de   rea  unei  indemnizaţii  /   bucurie;  Aşa  s-a  vrut  a  fi   ...în  jurul  orei  3,  la'uşa
        la  Călan ?   Să  răspundă   le  de  sănătate,  cele  de  în-   problemele  mari  ale  sec­  ţ lunare  ţie  200  lei pentru '   şi  cel  din  2  februarie  a.c.,   apartamentului  lui  Gheor-
        prefectura !  Şi  tot  aşa,  in­  văţămînt  sînt  coordonate   toarelor  respective.  Şi  nu   fiecare  an  de  depor-1   de la  Urieani, dar care, din   ghe  Popeseu  (tatăl  soţiei
        cit  eşalonul  superior  al  e-                    sînt  puţine  aceste  problem  'tare  sau   prizonierat. \   cîte  o  să  vedem  a  generat   lui Dorin Vasile Rusu)  s-au
        xeeutîvului  la nivel  de  ju­  de  reprezentanţii  locali  ai              l Persoanele  îndreptăţite,   (evident  fără  nici  o  inten­  auzit  bătăi.   Oamenii  nu
        deţ a'fost  confundat  de  u-   puterii;  executive.  Ceea  ce   î-   *  ION  CIOCLEI  vor  trebui  să  prezinte ’   ţie  a  fericiţilor  părinţi)-  o   au  deschis,  cunoscând  de
                                 nu  înseamnă  eă  probleme­
        nii  cu  postura  de  moaşă                                                   de urgenţă  actele  ce do- ţ   adevărată  tragedie.  Fără.  a   acum  din  spusele  fiicei  că
        comunală.  Şi  dacă  confu­  le  de  gospodărire  ale , sec­  (Continuare în pag.  a  3-e)  -I vedesc  perioada ’  depor. ^   intra  în  amănunte,   vom   Dorin  este  în  stare-de  e-
                                 toarelor  respective  trebuie
        zia  arface-p cetăţeanul  de                                                 tării  sau  prizonieratului , '   spune  doar  că  tînăra  .fa­
        .rînd, ar  fi  iertat căci el nu                                           :  !a Direcţia Judeţeană de’   milie Rusu.  respectiv Dorin   briţrtate  şi  pus pe  scandal.
        cunoaşte . ierarhizarea  răs­                                               } Muncă  şi  Protecţie  So- \   şi  Ileana,  a  primit  invita­  După  o  perioadă  de:  liniş­
                                                                                                                                      te,  bătăile  au  devenit  mai
        punderilor.* Dar  nu; confu­                                                  cială.  Aici,  celor  inie- l   ţia  de  a participa  la  botez,
        zia  o  fae  cei  care  trebuie   In  ziarul  de  niîine,  publicăm  :        resaţi  Ii  se  vor  pune  la .   naşă  fiind  sora  Ilenei. Tre­  puternice,  adăugîndu-se  şi
        să  rezolve  asemenea  pro­                                               ■4 dispoziţie   cererile—tip )                       ameninţări  că  se  va  spar­
        bleme,  care  primesc, salarii                                               care  trebuie  înregistra- \   cuseră  doar  şase  luni  de   ge  uşa.   Neavînd  încotro,
        şi  nu  mici,  pentru .aceasta.   Hotcrîrea Guvernului privind               te  pînă   la  30  martie,   cînd  cei  doi   şi-au  jurat   socrul  a  deschis,  după  ca-
        Âm  mai  spus-o şi‘ repetăm,                                                V 1991  pentru  a  benefi- î   credinţă  în  faţa  ofiţerului
                                                                                                             stării  civile.  Totul  a  mers  .-  VALENTIN  NEAGU,  j
        încălzirea  centralizată prin                                                eia  de  plata  retroactivă ’
        lermoficare  a  localităţilor                                                                        bine;  pînă  în  momentul   VLADIMIR  PANCU,  j
        face Obiectul unor  contrac­                                                 a  acestor  drepturi  (de \   cînd  excesul  de  alcool  a"   procuror
        te între  furnizorii de  ener­                                               la  1  aprilie  1990).  în ,   început  sa-şi  facă  efectul,
        gie  termică :  Termocentra­                                                 caz  contrar,  potrivit  te- *   iar  în  mintea  iui  Dorin  au
        la  Mintia   pentru  Deva,                                                   gii, :plăţile  se  vor  face I   apărut  gînduri  de  gelozie.
        Termocentrala   Paroşoni     H I                                             de  la  data.  depunerii i   De  aici  pînă  la  scandal  nu  (Contirtuarc-în  pag,  a 2-a)
        pentru  localităţile  termofî-                                               cererii.
        cote din Valea Jiului, Com­
                      WM4 P5 ZI                               istoriei  au favorizat întot­  mite  un  astfel  de  secret,   dacă  nu  de-a dreptul  stu­  zvonist  nu-l  preocupă  Io-  |
                                                               Perioadele  tulburi  ale
                                                                                                                                     gica  argumentaţiei,  nici  ■
                                                                                                             pide.  ŞL unii  şi  alţii  „o-
                                                                                      asta  însemnînd.  —  nu-i
                                                             deauna  proliferarea  unei   aşa ?  —  că  te  consideră   perează"  de  preferinţă  în   măcar -  argumentaţia-  ci  |
                                                             -întregi  faune  ploşniţoide   şi  pe  tine  Un  prieten,   locuri  aglomerate,  unde   doar  forţa  de  şoc  a  zvo-  ■
              Ghidul :        -                                                                                                      nului asupra  omului  ne-  |
              — Acesta  e  un  loc  foarte  primejdios.-     formată  din  arivişti,  frip-   demn  de  toata  încrede­  oamenii,  nevoiţi  să  aştep­  cojit  şi  de  bună-credinţă.  a
              CălStorul:                                     turişti,  profitori  şi  calom­  rea.   :  . .  ■■  te,  sînt  bătuţi  de  îngîn-   care-l  ia  în  serios  şi-l  |
                                                             niatori,  bişniţari  şi  miş-
                                                                                       Se, pare  că  azi zvoniştii  * durări  şi  îndoieli:  cozi,
              — Ştiu.  Aici  mi-am  cunoscut  nevasta.
                                                             tocari,   într-un  cuvînt   sînt  de  două  feluri.  Unii   trenuri, -  policlinici  etc.   transmite  mai  departe,  |
                                                             creaturi  fără  nici  un   sînt. foştii  profesionişti.  Dar,  dacă  te  cunosc,  nu  devenind  ceea  ce,  cu  un  |
                                                             Dumnezeă.  în  scîrboasa-                                               cuvînt  nou,  se  cheamă  |
                                                             colcăială  se  disting  ca  o                                           „răspindac".            |
                                                             categorie  aparte zvoniştii.                                              Cum  ziceam,  te  apucă  |
                                                              Ei  se  deosebesc  de  cei­  CONTRAPUNCT                               de  nasture  ca  să  nu-i  |
                                                              lalţi  prin  amănuntul  ciu­                                           scapi:                  I
                                                              dat  că,  în  bicisnica  lor                                             —  Ai  auzit ?        I
                                                              lucrare,  nu  sînt  aparent      HOMŞ T H                                — Ce  s-aud ?         I
                                                              animaţi de' nici un interes                                              —  De  Ilieseu...    |
                                                              material  imediat  şi  con­                                              — Ce mai e cu  Ilieseu ?  * .
                                                              cret.  Zvonistul  practică                                               —  E'rus !            I
                                                             un  soi  de  artă   pentru   Concediaţi  după  Revolu­  se  sfiesc  să  te  abordez?.   —  Ei,  taci !   I
                                                              artă.  El  trăieşte  volupta­  ţie,  siltţi  să  se  reprofi­  şi pe stradă, ţimndu-te de   — Ascultă  ce-U  spun !  I
                                                             tea  pură  a  mistificării  de   leze,  mai  practică  zvonis-   nasture :  „Ai  auzit ?“.  Mi-a zis băiatul unuia din  I
                                                              dragul  mistificării.  Satis­  mul  din  nostalgie  şi  din   Prin  12  noiembrie,  unul   consilierii lui, de am  fost  I
                                                             facţia lui e  de ordin „mo­  spirit  de  revanşă  (că  să   m-a  acroşat  ţn  holul  poş­  cu  el  coleg  de  bancă  la  I
                                                              ral" şi stă în  vanitatea de   nu  zic  răzbunare):  doar-   tei  că  să-mi  spXnă  că,   Măcăleana,  la  şcoala  pri-  I
                                                              a  trece  în  ochii  lumii   doar  vor spori şi  ei  senti­  pentru  15,  la  Timişoara   maro.  E  rasf ascultă  aici,  I
                                                              drept  un  ins  important,   mentul  de  nesiguranţă  al  -s-au- făcut  mări  concen­  îl  cheamă  llici  dar  şi-a  I
                                                              cu  relaţii  sus-puse  şi  cu   omului.de rînd.  Nu m-ar   trări  de  trupe  şi  va  fi   schimbat  numele  că,  de!...  11
                                                              acces  la  surse  de  infor­  miră  dacă  am  auzi  azi,   prăpădenie.  Prin- 28  no­  mÂ-nletegi...   I
                                                             maţii  care  nu  se află  la   mîine  de  înfiinţarea  ; „A-   iembrie,  altul' îr/i  spunea   Te-apucă  un  chef  ne-  ■
                                                             in deplina  muritorilor  de   soeiaţiei  de  Consulting  al   că la Alba Iulie/sînt  mari   bun să-i trinteşti una nea-  I
                                                             rînd.  Vestea  senzaţional   Foştilor  Dezinformatori".   concentrări  dfi...  kaghe-   oşă,   dar,  om  civilizat  [
                                                             — terifiantă  pe  care  ţi-o   Căci,  în  limbaj . ştiinţific,   bişti„O  să  vezi  ce-o  să   fiind,  deci  şi  suficient  de  I
                                                              dă e întotdeauna „absolut   Zvonul  se  cheamă  dezin­  iasă la  i  Decembrie!".  Pe   ipocrit,  îi  întinzi  mina  şi  J
                                                              sigură",  i-a  spus-o  lui   formare.  Ceilalţi  ar  fi   la  fnijlocud lui  decembrie,   exclami,  simulind  o  ui-  I
                                                             confidenţial  „cineva",  de­  zvoniştii  amatori.  Profc-   zvgniştU/au  invadat  presa   mită . admiraţia  faţă  de  o  ■
                                                              sigur  o  personalitate  cu  ; stoTuştii  lansează  Zvonuri   şerhas cu  scenarii  pentru   persoană.aţit de. „informa-  |
                                                              care-ţl dă  de  înţeles  că  e   cu  aparenţă  de  veridici­  22,  speriind  bietele buni­
                                                             prieten,! iar tu trebuie să-i   tate,  capabile  să  te- pună   cuţe  de  pe  la  cozi.  Zvo­  .  —  Ce-spui,  domnule?!   I
                                                             ■fii recunoscător şi să  te   pe .gînduri.  Amatorii  e-   nul e  întotdeauna  laconic.
                                                             simţi  onorat  că-fi  trans­  mit zvonuri neverosimile,  Explicaţii  nu  se  dau;  pe  RADU  CIOBANI;   I
                     Desen  de  CONSTANTIN  SAMOII.A
   1   2   3   4