Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_305
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 305 VINERI, 15 FEBRUARIE 1991 4 pagini - 3 lei
şi putere In ziarul de azi:
fn dimineaţa zilei In care ţineţi că grupul nr. 2 este mult Regia Naţională de
am fost la Termocentrala în reparaţie capitală. Nu Electricitate face eforturi 1 I
Mintia, această unitate am avut avarii sau alto pentru abţinerea fondului
pulsa în «sternul energe necazuri, oamenii sînt îa . valutar în vederea contrac
tic naţional 672 MW. datorie. tării din import a necesa
— Am putea creşte pu Lâ gospodăria de căr rul]# de cărbune pentru
terea grupurilor dacă am bune aflăm că mai există termocentrala noastră. în
avea mai mult cărbune în stoc numai 164 000 tone. de ne priveşte, noi, aici la
de calitate — ne spunea — Mult, puţin, #0pmuie gospodăria de cărbune, sîh-
domnul Ioan Jula, maistru inginer 7 tena organizaţi să primim
principal la secţia exploa cărbune în flux continuu
tare termo-mecanică. Pri —; sublinia domnul inginer
viţi şi dumneavoastră. în Florea Bereş, preşedintele
cărbunele primit de la A- D E IA oonsiliulul ide administra
nina se strecoară şi ade TERMOCENTRALA ţie al t& Deva. Tuneljul
văraţi bolovani de piatră. de dezgheţ funcţionează
iDin cauza lor suferă dese M IN TIA normal. Nu se creează a-
stricăciuni morile şi caza- glomerări de vagoane. Dar
nele. Ca urmare, nu pro măi important este să re
ducem energie electrică la — Puţin, dacă avem în ţineţi cîteva lucruri: Per
nrvehil posibilităţilor. vedere că noi consumăm sonalul termocentralei eşîse
— In prima decadă din preocupat zi şi noapte să
această lună am produs .. zilnic peste 8 000 tone, iar asigure o bună funcţio
intrările din Valea Jiului
zilnic pentru sistemul ener
şi de la Anina sîiit doar
getic naţional o putere e- de 4000—5 000 tone pe zi nare a grupurilor aflate
nergetică, in medie, de 571 — preciza dl. Timiu Sta- în exploatare, pentru a a-
MW ■•tţ arăta doriiaul in sigura cît mai multă ener
giner Tiberiu Erşek, şeful namtescii. ri gie electrică şi căldură în
compartimentului mers e« Dar primiţi cărbune casele oamenilor şi în uni
conomic. Am avut zile şl din import... tăţile economice.
pU 629, 622, iar astăzi, de — Livrările de cărbune
pildă, cu 672 MW. Să ve din import s-au redus GII. I. NEGREA
a unui om (personal nu ştiu care este
deosebirea între ei, dacă
nu-s totuna) au partidele
lor — parcă mai multe.
Aceste formaţii, conduceri
lin domn judecător de A lovit de cîteva ori cu le lor ar trebui să facă
la Tribunalul Judeţean cuţitul şi l-a atins uşor pe mal mult pentru a-i disci Came peste carne! Ani de zile această glumă amară şi involuntară iu
mi-a spus într-o zi: Ioan Roşea Lama din gură plina, a-i integra în socie făcea să surîdem, ştiind rafturile goale şi pustii. Acum, situaţia este alia.
— Hai să-ţi dau un caz a trimis-o spre Ioan Ma tatea democratică pe care Nu avem chiar carne peste carne, dar cîte ceva tot mai găsim. Rămîne însă
extrem de interesant ce triţa, dar omul şi-a pus o creăm. gustul amar al unui trecut în care, ironia sorţii, deasupra măcelăriei goale pu
se află pe rol, în această haina la faţă. în ce priveşte fapta lui team citi : ‘ „Carne peste carne”, chiar dacă ştiam cu toţii că e o greşeală In
perioadă, la instanţa noas. Tuciuriul a lovit încă Ş.C., instanţa îşi va spu. voluntară. ■
lvă. o dată. De data aceasta cu ne cuvintul în spiritul le
Oare gazetar ar fi tre mai multă putere, în pîn- gilor. ' i ■
cut nepăşător pe lingă o tecele lui Dan Vîrlan, care TRAIAN BONDOR
astfel de invitaţie? Aşa că s-a prăbuşit imediat. A-
iată cc am aflat răsfoind gresorul a luat-o la fugă
un dosar pus cu gentileţe spre gară. A fost ajuns şi D I N Gura păcătosului
la dispoziţie de o doamnă prins. Cel înjunghiat a
grefieră. fost dus ia Spitalul din In oraşul Haţeg, au C O L T J special. Ne închipuim ja
Dan Vlrian s-a dus cu Orăştie, apoi la cel din fost deschise alte uni tră doar unul s-a înde
Iacă doi colegi de muncă, Deva, iar mai tîrziu la tăţi privatizate. Bufetul N-aş fi scris însemnă plinit (pluralismul poli lea care a cuprins corul
calomniatorilor României
tic), dar- nici acesta în
3a bufetul din spatele Cării Timişoara, unde a decedat nr! 40, pe strada 8 Mal, rile de faţă dacă acum
din Orăştie. Au luat cîte pe la mijlocul lunii oc. proprietară fiind doam câteva, zile n-ar fi apă cel mai democratic spirit, pe meridianele Europei
* bere fiecare şi au ieşit totnbrie lââQ. na Maria Valter. Aici rut pe micul ecran sim pentru că] vezi doamne, şi ale lumii ! Cită triste
au apărut prea multe ţe s-a acumulat în inima
in grădina de vară. La o Cine este ucigaşul? Ştefan se pun zilnic la dispozi paticul şi jovialul nostru partide, iar cele istorice, domnului J. R.! Şi, ca
masă vecină cu a lor se Cara, născut în comuna ţia consumatorilor, in J. R. A ţinut cu tot cu tradiţie, ar fi fost ast să nu rămână cu buzele
aflau trei indivizi tuciurii Mociu, judeţul Cluj, cu dinadinsul să ne facă să fel frustrate de un electo umflate, a făcut ce-a fă
Ce vindeau ţigări „Bu- domiciliul flotant în Orăş credem că obţinerea sta rat numeros. cut. şi a apărut pe micul
tie. A mai fost închis pen
oegi". Unul din ei avea mîi- tru furt, şi-a părăsit soţia ii NITĂŢI tutului de invitat special Deci, e clar cum a mi ecran să ne facă să are-
nlle bandajate. şi cei doi copii minori El PRIVATIZATE acordat ţării noastre de litat domnul J. R., acolo, dem că dacă nu era dom
— Cu cit vindeţi pa zice că-i de naţionalitate Consiliul Europei s-ar în Consiliul Europei, pen nia sa, aşteptam mult şi
chetul 7 îi întreabă unul română, afirmaţie grea de datora şi demersurilor tru fericirea României. bine primirea în comuni
din cei proaspăt sosiţi. crezut, întrucît are pielea tr-o ambianţă plăcută, sale. Dar noi nu sîntem Declaraţia făcută atunci tatea europeană. Probabil
— Cu 10 lei. de culoare închisă. Fap preparate culinare di nici naivi şi nici creduli. era insă înainte de a cu 'că unii l-au şi crezut.
— Aţi putea să le daţi tul acesta — naţionalitatea, verse, băuturi, răcori Ne amintim ci» cită satis noaşte rezultatul votului, Dacă n-ar fi fost decla
cu 6-7 lei, cum fac şi alţii în speţă — n-are importan toare şi altele. facţie făcea J:R. o primă cînd domnul fn cauză raţia anterioară, probabil
că şi noi înclinam să
ea voi, zise D. V. ţă, dar am precizat-o în In Piaţa Unirii s-a declaraţie după ultima sa credea că nici vorbă nu credem că omul se mai
Doi dintre tuciurii nu trucît vrem să subliniem deschis o „Gogoşerie" — audiere în mai sus-numi- poate fi de primirea ţării
tul organism european. El
’smctKtoarft în nici un feb o problemă : în ultima vre proprietar fiind dom. sale natale in comunita schimbă, se mai dă pe
brazdă, îşi mai aduce a-
Al treilea însă — cel cu me în beciurile poliţiei nul Tender O vid iu Lu spunea că România tre tea europeană, că acest niinte unde. s-a născut.
întinde pansate — se zbur ajung un mare număr de cian, iar te apropierea buie să fie primită in Consiliu va continua să
Dar, ce să-i faci. L-a luat
li brusc. A scos din bu romi sau ţigani. Nu stă complexului meşteşu Consiliul Europei, dar ca dea crezare unora ca el. gura pe dinainte. Şi, vor
Dar, stupoare pentru
nu iste pregătită şi că,
zunar trei lame. Două îe-a ht intenţia . noastră să găresc, domnul Gheor- din cele cinci’ puncte — J. R. ! Consiliul Europei a ba proverbului, gura pă
fetplîntirt to bandajele de dispreţuim această catego. ghe Baicu a deschis un adevărate probe de foc făcui de data aceasta cătosului...
la mîini, Iar pe a treia rie de cetăţeni, dar opi- atelier de tocilărie, U- pentru intrarea în co dreptate, acordînd Româ
a vîrît-o în gură. Din plasa niem că, de la revoluţie nic în Haţeg. (Gh. I. munitate, — in ţara noas niei statutul de invitat GHEORG1IE PA VEI.
Negrea).
de pe masă a luat un cu încoace, au devenit — cînd
ţit. Astfel înarmat, a ve sînt mai mulţi — deose
nit spre cei trei. Apro- bit de agresivi. Dacă nu ■.V .'.W .V A V W W .V .V .V .W A W .V .V .V .V /.V .V V t
piindâ-sG îftvîrtea şi arun credeţi, stimaţi cititori, ve
ca cuţitul ca un adevărat niţi pe culoarele din faţa UM& PBZÎ" CONVOCARE
prestidigitator. Cei tei âu sălilor de judecată şi veţi
vrut să-i ia arma din mină. Duminică, 17 februarie 1991, ora 10,00, la sediul Pri
Balaoacheşul însă i-a so vedea cîţi din cei ce se — Tată, ce înseamnă exact un titlu onorific ? măriei Simeria va avea loc şedinţa de constituire a
mat : află aici sînt membri ai —- De pildă, cînd mama ta spune că sînt şeful Asociaţiei :de Handicapaţi NeUropsihici Simeria.
— Apropiaţi-vă, dacă a. etniei respective. După familiei.
veţi şînge în voi ! cîte ştim, ţiganii şi romii W i’r i V . w . V i V . ’ i V i- t . v . - . v . - . v . v . v . v . - . v . . v . v . v . 'i