Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_306

SiMBĂTĂ, 16 FEBRUARIE 1991
INDEPENDENT A t JUDEŢULUI -HUNEDOARA Anul III, nr. 306 DUMINICA, 17 FEBRUARIE 1991 pagini

A V W W A W W V W < % W /A V W /A W iW .V W V W W V
I
I
COHVQRRRI „CUVlHm titfiil" y Domnul Ştefan Groşu I .
Chemare la înnoire l din-Brad trebuia din l
şă \
) suporte' la clinica
\ Tîrgu Mureş o interven- )
Despre i ţie chirurgicală dificilă.V
/ pe cord. în urma unei 1
\ asemenea intervenţii este ■
I nevoie că de aer de acel
r lichid miraculos care ţ
justiţie, ! rele omului —'sîngele, i '
Episcop EIVHLIAN ARĂDEANUL
1 curge în venele „şi arte- ţ
J Cum se ştie, centrele Şe 1
Prin pericopele evanghelice care s-au citit în S recoltare a sîngelui sînt |
primele trei duminici ale Triodului (rtnduiala sluj­ t în mare dificultate, rc|t- ţ
belor cîşlegilor şi a marelui■ post). Sfînla noastră dreptate, l mărul donatorilor su \
Biserică ne pregăteşte pentru urcuşul duhovnicesc Yţiindu-se tot - mul. V
.,
..
lă capătul eăruiă ne aşteaptă bucuria învierii. V In situaţia aceasta\ fn ţ
Astfel, prin Sf. Evanghelie din duminica I a
Triodului (Lc. 18, 10-14), n i se pune in faţă chipul adevăr y sprijinul domnului Stic- 1
a doi oameni: unul trufaş şi plin de.sine (fariseul), J - ■ \
şi altul smerit, plin de umilinţă, caro sub povara
conştiinţei propriilor i safe păcate, cere,. înduplecă La obişnuitele noastre convorbiri cu DE 16 ORI \
mda lui Dumnezeu (vameşul). In cea de a doua. personalităţi ale vieţii politice, economice OMENIE \
duminică, . a fiului risipitor (Le. 15,11—32), Mîhiui- şj sociale ale judeţului, a fost invitat de
torul ne pune în faţă adevărul că, prin faptele data aceasta domnul judecător dr. . ------ : ., \
noastre rele, mulţi Om ieşit din casă Tatălui ceresc II LII. KUTAŞ — preşedinţie Tribuna­
(Biseri«a), dar, Iniorcîndu-nc, Dumnezeu se va bucura ) fan Grosit au venit im:- )
de pocăinţa noastră, dovedită prin credinţă şi fapte lului Judeţean. In cele /ce urmează redăm \ diat 16 concetăţeni ■— ţ
bune, prin dragostea faţă de aproapele. Şt, în sfîr- convorbirea purtată eu domnia sa de ^ prieteni, colegi de mu i- i
şit, în duminica a treia, a Triodului, Sfînla Evan­ redactori ai ziarului nostru, marţi, 12 fe­ i că sau pur şî simp'u !
ghelie (Mt. 25,31—46), ne' zugrăveşte zguduitorul ta­ bruarie, despre . justiţie, dreptate, adevăr r cunoştinţe din oraş,, .)- ,1
blou al judecăţii din urma, cînd toate faptele noastre în condiţiile create după Revoluţie. V ferindu-se să cedeze o l
se vpr vădi, bune sau rele, şi pentru ele vom primi i părticică din sîngele lor 1
răsplata sau pedeapsa, nu pentru un timp vremel­ întrebare: că o. seamă de "noţiuni" rum reia interesul personal- tre­ } .pentru sprijinirea la J
\ greu a unui,semen. Mţi- ţ
nic, ci pentru veşnicia întreagă. ' / — Domnule preşedinte, este Şi cea de-stat de drept buie să se subordoneze 1 joritatea donatorilor sfet i
CU aceste imagini sădite în suflet, Sfînla noas­ după Revoluţia din Decem­ nu ne sînt familiare, de­ celui colectiv. . colegi de muncă de ţa /
tră Biserică, prin preoţii, pe oâre-î rugăm să dove­ brie 1989, s-a afirmat cu oarece chiar şî în pregă-‘ în ceea ce priveşte în­
dească şî cu'acest prilej aceeaşi jertfelnicie îfi sfinta pregnanţă necesitatea edi­ tîrea de specialitate a făptuirea în România a * EG .ffj^.-Brtid,'in frun- \
\'teâ lor situîndu-şe.-spre 4
lor misiune, ne cheamă şă păşim pe calea regăsirii ficării in România a sta-, noastră, a juriştilor, noţiu­ statului de drept, ca să-mă
noastre în curăţia sufletească cu caro ne-a înzestrat tului de drept/ Cum, pe ce nea a fost substituită; exprim mai plastic, nu tre­ . i cinstea domniei-sale' di- }
Cel ce ne-a creat, şa fim după chipul şi asemănarea -cai credeţi că, va ajunge Statul de drept este apea buie sa pavoazăm înainte . ,AjmctorkZ unităţii, dofnhul J
lui Dumnezeu, cîştigind prin fapte bune, prin cre­ ţara noastră la în făptui re; i .forme d e organizare â so. de vreme. Lipsa unei le­ / ' inginer Fabian Oprin'Csc. -
gislaţii fundamentale - pen­
dinţă şi dragoste cununa virtuţilor. O viaţă de ru­ • ui deziderat? ^eietăţii, menită să asigure ţ Un am&nuntAfe mare
găciune, cin:l sufletul vorbeşte- prin grai de taină •Răspuns: exercitarea drepturilor fun­ tru existenţa statului de ' i însemnătate : toţi cei %6
cu Dumnezeii, care ne-a, dat lumea. în dar spre a — Problema statului de damentale ale fiecărui ce­ drept, respectiv Constitu. y donatori trebuiau să fi: i
o folosi prin muncă noastră cinstită, continuă, prin drept este foarte, mult tăţean, de fapt drepturile; ţ înzestraţi de natură eu J
care ne facem, asemănători Fiului Său, care spune: dezbătută astăzi, dar din omului, ţmîndu-se seama şi Convorbire consemnată de i grupă sanguină zero, c'ea |
rsaîi,
„Tatăl. Meu-lucrează şi Eu lucrez": ~ ' păcate, pe fondul unei vă­ de interesele şi drepturile ION CIOC LEI, ' : a donatorilor universali, l
lată de ce, uibiţii -ntei~ ia începutul acestui 'urcuş dite lipse de pregătire teo­ celorlalţi membri ai socie-, VALENTIN NEAGU 1 o asemenea grupa sah- /
efeţi-
care . un- cr atit de uşor de biruit, al postului care retică a unora dintre. cei tăţii. Noţiunea înlocuieşte (Continuare în pag. a 3-a) y ~guină avind si. pacţen- )
începu din 'duminica de, 10 februarie, a acestui an, ce o dezbat. .Adevărul este ' .acea concepţie potrivit că-. tul. (1. CIOC LEI) ţ
îndrept către, voi , îndemnul meu cald de părinte S i
sufle— esc, şă pornim pe pălea cea bună a unei. pri­
meniri sufleteşti prin post şi rugăciune,, prin fapte
inneplăcute lui Dumnezeu, la -capătul căreia ne aş­
teaptă bucuria de nespus a cornuniumi prin credinţa Privatizarea şi laptele
cu Domnul Hristos cel înviat/ Ca buni creştini sîn- Au exilaţi Tricolorul!
. tem îndatoraţi să ţinem cu sfinţenie sărbătorile şi
datinile pe care le-am moştenit din străbuni, de la De la dl. ing. Corneliu s-a aflat dl. Lazăr . Ce-
izvoarele neamului, care ne-au păstrat identitatea O întrebare. Sonoră şl un frontispiciu, : să înţe­ Stîrcescu, directorul „De­ bgleu, ;din OcolişU Mare, -
etnică, credinţa şi unitatea neamului. Şi pe această . arZîndă, asemenea unei leg că respectivele insti­ vii" : S.A,- Deva, am aflat el livrînd 1179b 1. Ip rîn-
cald îndreptăm un -călduros apel către toţi, oamenii jmlrmiiri . de obraz- . „Voi tuţii nu există ?'. Trăim udele date ce atestă că dul gospodarilorI de frunte
de culturăf. Care au luminat în 'timpuri de g tm ,în- . mt: trăiţi , în rRamânin?!". deci intr-un oraş •din 1 o-, • c - î > se situează, de asemenea,
cercare .i < , * nân ătn n le diîx < Încerc, xi bUgni > u r c ’:răs- povestirile SF, . fără pre­ agricultură începe să-şi domnii loati Şindea, din
ţiee.,. Care altădată; ele conduceau pe elevi la Bise­ :patns. Dar întrebarea curge fectură, fără tribunal, fă­ arate roadele, mai ales Sire tea (cu 8052 1), Ale­
rică şi participau la i-întarca în 'ştrand (învăţătorii încăpăţînată/ „Atunci de ră... şi fără,..?! în domeniu! zootehniei. xandru Wemaş, din Orâstie
citeau Apostolul la Sfinta Liturghie) sau organizau ce nu arboraţi TRICOLO­ -Se por găsi cititori oare. Concludent este în acest; (8 000 i), Ioan Stănuş, ‘din
corurile'bisericeşti să fim-şi astăzi prezenţi in loca­ RUL ?i*.. Interogaţia,-măs- să ne învinuiască ie pier­ sens, între altele, -şi faptul Ruşor (.7 853 1) şi Ion I Jo-
şul, da rugăciune, in viaţa-Bisericii. cută din uimire şî indig­ dere în amănunte. Nu/ că în anul trecut ponderea « san clin Roca (0 5S5 1). ;
Pe Ungă cei in virstă, care numai din- cauza nare, aparţine .unor prier stitngţi cititori. TRICOLO­ gospodăriilor populaţiei din Referitor la -livrările [din
unor ■neputinţe mai lipsesc de la'sfintele slujbe, dar icni din Bihor, în trecere RUL nu este un amănunt. judeţul nostru ‘ îrj produc- acest an, am notat că n u ­
cxirc sînt nelipsiţi din Biserică, îndreptăm această .pe iMCleagtirihwzieăorene, El a fost şi va rămîne . , otală - 1 - preluat mai în luna , ianuarie dL,
chemare către, toţi copiii-, elevi de şcoală care pină vatră da românism. esenţă,,simbol sacru al a sporit, fâţă de anul an- Cornel îgnă, dîn7 Hbmot-od,
mai ieri veneau cu frică la Biserică, ş£ totodată osta­ Pornesc a străbată' ur­ neamului, alături de lim­ :• terior. de la; 22,3 ia 27ţ9 la . 'a predat 3 928 1 (un călcul
şilor armatei noastre, pentru care ne rugăm tot­ bea — reşedinţă 'de: ju­ bă, credinţă şi datini. În­ sută. Cît se poate de re­ simplu ne arată că dl’. Cor.
deauna şi în chip deosebit la Sfinta Liturghie, care deţ. Spre ar vedea. Spre a ţelegem starea... de spirit levantă este şi situaţia din nel Igna a realizat numai
şi ei erau de atîtea ori împiedicaţi să vină la Bise­ auzi. Cu ochi atent, deci, ce ne stăpîneşte. Una prima lună a acestui an, în luna 'ianuarie a.e., din
rică, să nu ocolească locaşul sfint de rugă şi mîn- ni urechee fără dopuri. dintre, latuţi ii este do­ cînd mai mult de 39 la sută vînzarea. laptelui, un* venit
gîiere. Prin jertfa tinerilor care au dat cel mai La capătul drumului (al rinţa de atingere a uni­ din cantitatea totală de de peste 31 000 lei), iar
scump preţ, libertatea a triumfat, nimeni nu ne vuii drumurilor), mă- văd, sili­ versalului. Şă ne îndepli­ lapte preluat a provenit dL Vilmos Tocacs, din Sîn­
opreşte să ne închinăm şi să ne rugăm lui Dumnezeu. tă a recunoaşte legitimi­ nim dorinţa, fără a uita de la producătorii parti­ tuhalm — 2 773 1. Ei sînt
De aceea, dragii mei, vă îndemnăm să veniţi la tatea interpelării bihore- însă că sîntem români, culari. , urmaţi - de dl. Alexandru
Biserică, unde Mînluitorul Hristos aşteaptă şi pri­ nilor. UN SINGUR RO­ că avem gindire, simţire . In dorinţa de a-i cunoaş­ Nemeş Şl Crăciun Crainic,
meşte rugăciunile, noastre, făcute cu credinţă. ŞU — GALBEN — A L f şi trăire proprii. Să nu­ te pe cei mai harnici gos­ ambii din Grăştie (cu 1 934
BASTRU. Flamură la sta­ ne declarăm provinciali, podari, buni crescători de şi, / respectiv, 1 218 1).
■w a w j a v a w .v a w j v w w w a v a v a v a w . ' ci parte din marea fam i-' animale, care contractează
tuia lui Decebal xLin pia­ lie a planetei, în această : Cantităţi între 500 şi 1 000
ţeta . Casei de Cultura. şi vînd statului cantităţi
familie uriaşă însă,. TRI­ mai mari de lapte, l-am 1 aU măi predat crescătorii
IN RESŢ — NIMIC. Că COLORUL nostru ne re­ rugat pe dl. director să ne de'anim ale : . Lazăr Cebe-
TRICOLORUL nu flutură prezintă. prezinte situaţia- nominală ;leu, Elena Tămaş, Emilia
la intrarea ciupereăfiei de Consideră,, poate, cine­ privind preluările din anul • Lugojan, foan Josan, Gheor-
boutique-ri şi consignaţii, va desuet. a te arăta lu­ trecut, precum şi cele clin (: ;ghe David (Dumbrava de
cu mane care de care mai mii prin drapel t Permi­ -acest an. Primul joc, am Sus) şj alţii. Există deci
cosmopolit, consider fi­ teţi, vă rugăm, argumen­ aflat,*îi deţine dl. Viirnos Semne bune că în acest
resc. Dar unde sînt insti­ tarea prin comparaţie. Tocacs; din . Sîntuhalm, an o să avem mai mult
UM4 PS 2! tuţiile reprezentative pen- Marea putere care este cârş în 1990 a vîndut sta­ lapte pentru copii şi bă-
tru vigţa socio-politică a ' America (S.U.A.) nit saţ
trîni, pentru toţi
consu­
tului, de la vacile c e , le
ţinutului ?! In ce le pri­ sfîeşţe a ieşi îh faţa lu­ creşte în gospodăria pro­ matorii, mai ales dacă a-
. —r Ce deosebire este între un roanan vechi şî unul veşte, există — ab iniţia m ii (şi) prin steag ha- prie/ peste 12 800 1 lapte, vem în vedere şi noile a-
modera? — obligativiUjtea arboră­ beneficiind de toate avan­ vantaje acordate producă­
— "in romanele vechi; tinerii se sărutau după cir­ rii steagului naţionalţ NATALIA VAS1U tajele ee ate'îdecurs din torilor agricoli de către
ca 13» de pagini, pe cînd în cele modeme chiar din' Fiindcă nu l-am regăsit contract. La concurenţă „Devii" S.A. Deva.
pagina a doua™ ‘ la nici 6 intrare, pe nici (CenCinuare în pag. a 3-a) cil el (doar sîntem într-o
economie de piaţă, nu ?) MCOLAE TlRCOB