Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_306
P. 2
CUVINTUL LIBER NR. 306 •
NU-I TOTUNA
C^LE3DQSC0P Una e cînd dormi la volan şi alta e cînd adormi la CIVILIZAŢIE
volan. • Una e să dai „şpriţuri" la motor şi alta e
să le dai pe gît. • Una e cînd scîrţîie frîna şi alta e Lut curat
cînd scîrţîie anvelopa. • Una e „strănutul" carbu Lut mîngîiat
ratorului şi alta e rateul motorului. • Una e să Lut blid
) circuli cu frînă şi alta e să circuli înfrînat. • Una e Lut zid
REFLECŢIA ZILEI ţ SINGUR s circulaţia pe un drum scurt şi rău şi alta e pe un Lut incizaţ
Lut stilizat
\ ÎN MULŢIME \ drum lung şi bun. • Una e alcoolismul pe roţi şi Cu brîu colorat
® „Aşa cum cea mai mică pală pe o alta e alcoolismul pe picioare. • Una e cînd îi fe Lut amuletă
J Intre geamuri o mus- j reşti pe alţii şi alta e cînd te fereşti de alţii. • Una e
haină aibă se vede numaidecit, tot aşa cel \ că ameţită s-a trezit şi ţ să te asiguri, apoi'să semnalezi depăşirea şi alta e Lut statuetă
Lut modelăt
mai mic defect al unui om virtuos atrage i îşi curăţă aripile trans- 1 să semnalizezi depăşirea şi apoi să te asiguri. • Una Lut venerat
/ parente trecînd peste ) e reglarea vitezei în funcţie de îndemînare şi alta e
atenţia tuturor". 1 ele rînd pe rînd picio- ţ reglarea vitezei în funcţie de condiţiile de trafic. Lut tras pe roată
Proverb 1 ruşelc-i negre şi păroa- l I. MÂNOIU Amforă cu toartă
i' se. După ce s-a dezmor- / Lut zmălţuit
t ţit începe să uree pe J Lut nepreţuit
ţ geam încet pînă ajunge 1
i ia jumătate, aici e lu- i Vatră de lut
J mină mai multă şi pare 1 Loc cunoscut
ţ a fi spaţiu tocmai bun ţ GRĂDINI SUBACVATICE De mii de ani
PROVERBE SI CUGETĂRI BENGALEZE i pentru zbor. îşi dcsfa. 1 Oale cu bani
/ ce larg aripile, le zbir- Algele roşii, care, în tivă în cantităţi tot mai
ţ nîie ca pentru probă de \ general, populează adîn- mari în aşa-zise grădini Oale cu grîu
„Numai cu bani poţi încerca puritatea unui om". i motor şi apoi îşi ia l curi marine din zonele subacvatice. Din algele Ascunse sub rîu
Sarat Chandra Chatterjee zborul, dar imediat se / tropicale, au o mare im roşii se obţine un produs Lut ulcior
• „Dacă nu poţi să accepţi adevărul din exte \ loveşte de celălalt geam ) portanţă economică. -Se denumit „agar-agar", care . Voinic fecior
rior, ai să te împaci cu minciuna din interior". î şi cade ameţită. îşi aran- j folosesc ca îngrăşăminte are aplicabilitate în in
Rabindranath Tagore ale solului, pentru obţi dustria textilă, de hîrtie, Cană înflorată
nerea iodului şi ca alimen de dulciuri ca şi la obţi Mîndră ca o fată
• „Două lucruri negre nu fac un lucru alb".
taţie umană. Japonezii a- nerea bazei pentru culti Lut roş ’
• „Nu cerşi niciodată !“. cordă o mare importanţă, varea - bacteriilor şi altor
pentru alimentaţie, unei Cinstit strămoş.
• „Focul mic te încălzeşte, focul mare te arde". microorganisme utile.
• „Deşteptul e deştept la opt ani, prostul e prost jcază din nou aripile, fa- specii de alge roşii, de PETRU STOIANOV GEORGE PA VEL
numite porfir şi le cul
şi la optzeci". ţ ce cîteva drumuri de-a
L lungul ferestrei, apoi, .V .V A V .-,W .V V iV ,V .V .*i
• „Cel care nu cunoaşte dragostea e orb". J temerară, porneşte iar
• „Dacă eşti nemulţumit din fire, nimic nu-ţi j pe geam în sus. Se o- o ceaşca
aduce fericirea". i dihneşte, încearcă o
\ nouă probă de zbor dar
• „Cum ţi-e gîndul, aşa ţi-e firea". 1 soldată cu acelaşi eşec. ţ Ce simplu era să scrii lesterolului sanguin, care este rezultatul faptului că
/ Priveşte spaţiu] atît de i despre cafea. înainte cu un e un redutabil factor de
• „Omul cu vederea îngustă crede că întregul marii pasionaţi după cafea
pămînt încape în curtea sa“. ] vast în care totuşi nu J an şi mai bine ! Era' sufi risc în îmbolnăvirea inimii? sînt şi gurmanzi. Viitorul
( poate zbura. De ce oare? \ cient să însăilezi o serie Dar cancer produce? De va face lumină, cercetările
• „Cine n-are Mamă, n-are nimic". i — se întreabă nedume- de lucruri rele la adresa pancreas, de vezică urina, trebuie să fie obligatoriu '
, — se întreabă nedume- ■
• „Moartea nu se uită la ceas". J rită.„ Intîmplarea îmi ţ cafelei şi argumentele ră, de sîn? Răspunsurile centrate pe problemele- de
ţ aminteşte o poveste l pentru... „alimentaţia ştiin. la aceste întrebări, aşa dietetică.- E interesant de
• „Cine nu iubeşte nu ştie ce-i iubirea. Cine l spusă de bunica despre ! ţifică" erau la datorie! De cum le avem în momen arătat că, drept rezultat
nu munceşte nu ştie ce-i munca". 1 o prinţesă care a po- ) fapt care este adevărul ? tul de faţă, sînt rezultatul al unor observaţii, Con.
• ■ „Cine să te apere, dacă regele- vrea să te 1 runcit să fie pusă sub ţ Cunoscînd efectul stimu aşa-numitelor trialuri, stu ferinţa Internaţională de
spînzure ?". i un clopot de sticlă pen- i lant al cafelei (bună -prie dii care se fac retrospec Cardiologie Preventivă de
/ tru a nu fi atinsă nici- tenă în pregătirea exame tiv (pe material de arhi
„Mama şi ţara sînt superioare raiului". i odată de boli şi murdă- ţ nelor de pildă) vei fi ori- vă), sau prospectiv (pe lo- • la Washington (1989) a
Proverbe \ rie, Uneori am senza- 1 cînd tentat să cauţi spori turi valabile statistic de raportat că preparată la
filtru
cafeaua ar creşte
• „Dragostea îndulceşte pe cel afurisit. Prin l ţia că fiecare dintre noi } rea. randamentului inte persoane urmărite într-un mai puţin colesterolul san
dragoste un om necinstit devine onest, un păcătos ’ rămînem între două ) lectual. . timp programat). guin decît cafeaua tur
devine virtuos. Dragostea luminează întunericul". ţ geamuri, sau sub un clo. I In nici un caz nimeni în fapt cum s-âr desfă cească. ,
Bankim Chandra Chatterjee t pot de sticlă, fiecare cu l nu -poate avea pretenţia să şura un efect potenţial dău Se acceptă că riscul in
/ singurătatea lui, prcocu- l emită sentinţe fără acope nător al cafelei? Cofeina să
• „De ce trăieşti între ■ oameni, dacă te ocupi 1 pat doar de el însuşi. ţ rirea corespunzătoare! în fie implicată? Această sub farctului miocardic şi al
numai de interesele tale?". i Din păcate, în poves-i mod empiric se evită ca stanţă favorizează elibe morţii subite ar începe de
A tul Prasad Sen J te, prinţesa a murit de > feaua în cazul bolnavilor rarea’ de noradrenalină de Ia 5 ceşti de cafea pe zi
(nu avem
despre
ştire
„Femeile nu învaţă viaţa din carte". ’ foame, iar musca... o ţ de inimă, în speţă a celor către terminaţiile nervilor ceaşca de cafea ameri
care prezintă extrasistole
\ să vă spun la primăva- l simpatici, cu efect. nefa
Pramatha Chowdhury I rS! (bătăi suplimentare ale ini- vorabil asupra economiei cană!), fiind proporţional
V mii, neregulate) sau numi aparatului eardio-vaseular cu cantitatea de cafea con
Selecţie de ILIE LEAHU IN A DELEANU l tele crize de tahicardie atunci cînd se găseşte în sumată. Dar, încurajator,
paroxistică şupraventricu.
Myers şi Harris din Toron-
Iară (situaţii în care inima exces; de altfel survine în to au demonstrat că doze
aceste împrejurări activa
bate de peste 150 ori pe rea plăcuţelor sanguine cu moderate de cofein^ nu
minut, păstrînd un ritm lezarea endoteliului (stra cresc tulburările de ritm
regulat). Verificarea în tului interior) arterial. Une nici Ia bolnavii cu infarct
Trenul este gata de m intire lăsată de tatăl practică (grupul Hpliîax) a le studii, între care „Troms miocardic recent. S-a sus
plecare. Un pasager chea meu". arătat că doze m ari de co Heart Study" (studiul din pectat în unele trialuri, dar
mă băiatul cu ziare şi feină, echivalente cu con nu s-a putut stabili in
■ ' - o - Troms al inimii) au relevat
cumpără un cotidian. Tre Pe arca lui Noe tocmai ţinutul a 3-7 ceşti de cafea dubitabil, un oarecare rol
nul se pune in mişcare şi se termina prînzul, în nu afectează' ritmul car o legătură între consumul ăl cafelei în producerea
cumpărătorul îi strigă rî- tim p ce apa potopului cli diac la omul normal ; la de cafea şi creşterea coles cancerului de colon şi ve.
terolului sanguin; cofeina
zînd băiatului cu ziarele: uşa casei sale, la-ndemî- pocea, lovihdu-se de bord. bolnavii _cu tulburări de e de vină? Puţin probabil; zică urinară.
— Ţi-am dat o mone Noe luă un măr, muşcă ritm cardiac extrasistolele După Myers toate aces
dă falsă ! na tuturor vizitatorilor şi strigă brusc, zărind în au crescut semnificativ sta ceaiul cu conţinut similar tea sînt „noutăţi bineve
Şi dvs. să ştiţi #că care cer ceva miliarda tistic, dar fără . semnifi de cofeină nu creşte coles
— el un vierm e: nite pentru pacienţii car
ziarul e de ie ri! rilor, o plăcuţă pe care a — Alarmă! Un pasager caţie clinică ! terolul sanguin; cafeaua diaci pe care să-i bucure
decofeinizată poate creşte
De unde teama de cafea ?
- O - scris: „Cerăţi tot ce do clandestin! Este. oare implicată în car colesterolul în schimb. U- . cafeaua de dimineaţă, cea
Un tînăr — moştenind riţi, cu excepţia banilor; Culese de diopatia ischemică (infarc nii autori consideră că a- iul de după-amiază( sau o
o mare avere — a pus pe ei constituie singura a- ILIE LEAHU tul .miocardic, moartea su ceastă creştere a coleste băutură ocazională conţi-
bită) ? E adevărat că ■ este rolului e independentă de nînd cofeină".
vinovată de creşterea co consumul, de cafea şi Dr, CORNEL STOICA
S P O R T lăcaş al zeilor — Sportiv cu o forţă deo care în competiţii sportive; 11. Drumul 2. Db8—c8, 08, b5, dS
sebită; 3. Scoasă în corner — Măsuri de, parcurs la un concurs de orientare tu
ORIZONTAL: 1, Săritori de la mare suprafaţă ; 4. în plin viraj! — Dusă în ristică — Pronume. sau Ta5 — d5 mat.
înălţime; 2. Munte în Grecia, presupus faţă! — Participant la prima Olimpiadă; Dicţionar: RUE, R A A, TAA, OOA.
i 2 3 4 5 6 7 0 9 iOif 5. în fugă! — Aparat la care evoluează I. AMAR
gimnastele — în sonet!; 6. Senior! —
i r Rudă; 7. Stradă în Paris! —- Sub călăreţ; Dezlegarea careului „Vorbe"
8. Foi de tablă — Primii din urmă! —
2 # Stradă scurtă!; 9. Lac in SCoţia-—Ambar din numărul 301 (9-10 111991) :
CICALITORI; ONOMATOPEE; CAPA-
3 caţiune pentru concursuri nautice; 10. CITATI; MITA; IRI; MILOŞI; INS; IC AR;
Atletă cu... greutăţi; 11. Realizare deose
NATAL; MIRIFICA; EMA; SV; CĂSĂTO
• • bită în domeniul sportului. RIT!; AT; LEŞINAT.
VERTICAL: 1. Estrada învingătorilor
5 • • —, probă la concursurile hipice; 2. Spor.
6 • • tivă bună de picior; 3. Foctă glorie a fot Mat în 2 mutări
balului italian — Coroană pe capul În
vingătorilor; 4. Prietenul din Franţa! —
7 te1 • - # • Băutură — Nora Florescu!; 5. încruci Controlul poziţiei:
ALB: Rbl, Dd3, Ta8, Tc6, p;eG
8 _ • • şată amical în sport — Ecou poetic!; 6. NEGRU: Rb7, Cb8
9 # • • Deplasare sportivă — Măsură în start!; Soluţia problemei 1/91,
7. Rîu în Finlanda — Ea se întoarce! —
10 - "■ Tempo de marş; 8. Oprit în finală! — Cel din nr. 301 (9-10.11.1991)
li mai bun — Localitate în Mozamhic; 9.
Probă complexă la schi — Proiect; 10.
Scena disputelor sportive — Locul de ple I. Db4 — b8! orice
