Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_306
P. 3
AINICA 17 FEBRUARIE 1991 Pag 3
fiu exilaţi Tricolorul /
(Urmare din pag. I) ştiut, în întunecate, vremi,
(Urmare din pag. 1) un nivel staţionar cu o să fi avut mult de sufe grea. Se adaptează mai a-l feri cu grijă ăe
uşoară creştere la încălcă r it Trebuie să renunţăm greu cu ea. Chiar în inte ţional, care se regăseşte^ răul ochi stăpînitor. Şi
ţia, a unei structuri juri rile de lege definite de a- ' la acest sistem de educaţie riorul magistraturii există pe orice colţ de birou pu au mai ştiut, în ciuda
dice, chiar a unei struc ceasta ca furturi. Se poate exclusivist dacă vrem să neadaptare la independen blic, fluturind pe faţade opreliştilor, a-i strecura
turi psihologice, morale a- vorbi în această direcţie şi facem o educaţie morală ţă. Era şi este mai co le clădirilor oficiale sau culorile într-Un şnur de
decvate a cetăţenilor duce de o tendinţă de organizare temeinică. mod să aştepţi soluţii de chiar — prin extensie, ie..., într-un guler de că
la concluzia că nu se poate a răufăcătorilor. O altă la alţii. fără teama de ridicol — maşă românească, în Bise
vorbi decît de Un început caracteristică a fenomenu întrebare: în obiecte de vestimenta rica Ţebei... Iar cînd cerul
de drum. Pe acest drum lui infracţional este cumulul — S-a afirmat că după întrebare: ţie. De altfel, parcă şi neamului s-a-hseninat. in
sînt de trecut foarte multe de fapte penale, acelaşi Revoluţie societatea româ- — Am avut în judeţ ca tinerii noştri-l preferă, pe 1918, au ştiut a-l scoate
bariere. Dar nici simpla individ sâvîrşind mai multe - nească „s-a îmbolnăvit", zuri de cetăţeni condam tricouri, pe treninguri... la vedere spre a merge
creare a acestor instituţii fapte condamnate de lege. că s-a produs o inversare naţi şi reabilitaţi după Oare chiar nu am putea cu el la a neamului
nu înseamnă existenţa sta de valori. Care este pă Revoluţie? aduce aproape de îndelet Meccă, la „Alba tulia-n
tului de drept. întrebare: rerea dv.? nicirile cotidiene culorile Cetate".
Răspuns: propriului steag ?! Cu a-
— Judecînd după fap Să nu uităm noi, cei de
întrebare: tele penale care ajung la Răspuns: —• Singurul caz cunos jutorul unor designeri pri azi, „să ne punem între
— In aceeaşi măsură s-a — Mă frămîntă şi pe cut este cel al minerilor cepuţi, bineînţeles! Şi e- barea/ dreaptă 'şi elemen
impus, domnule preşedinte, cunoştinţa noastră pe dife mine această chestiune. condamnaţi - după eveni vitînd cu grijă kitsch-ul! tară :/ cura ne-ar judeca
rite căi, se pare că starea
principiul separării pute Poate nu este vorba chiar mentele din august 1977, Dar asta ţine de dezide
rilor în stat Vreţi să noastră de siguranţă ca in de o răsturnare a valo de la Lupeni. Practic ei rat. Pînă atunci, să scoa strămoşii / de-ar reînvia
enunţaţi pentru cititorii divizi care mergem pe rilor morale. Mai degra. acum au fost achitaţi şi tem la vedere TRICOLO în ţară?!". Din datorie'
noştri cîteva din atribu stradă, la piaţă, călătorim bă, după o perioadă lungă reabilitaţi. RUL, redindu-i locul de la trecut, din nevoie
tele puterii judecătoreşti? cu trenul sau, pur şi sim de restricţii, se dezlănţuie merit. Elementară dato structurală la prezent,
plu, stăm în tihna casei, în unii indivizi instinctele , . întrebare: rie faţă de cei trecuţi în ne rugăm: nu exilaţi
Răspuns: s-a cam degradat. Dacă primare. Schimbările bruş- - Are sistemul justiţiar pulbere de stele. Ei au TRICOLORUL!
— Vorbind despre statul din judeţ cadrele necesare
de drept, el este de necon- desfăşurării unei activităţi
ceput fără recunoaşterea bune?
principiului separării pute Sîmbâtâ, 16 februarie, pe stadionul
Răspuns:
rilor. în prezent la noi — Categoric, nu! Schemele
separarea puterilor este sînt subdimensionate faţă „Corvinul" Hunedoara
deja declarată. în sistemul sînteţi de aceeaşi părere ce te produse au determinat o de volumul de muncă. A-
puterilor există o strînsă credeţi că trebuie făcut scăpare din chingile legii. UN ATRACTIV MECI DE FOTBAL
interdependenţă, bazată pe pentru îmbunătăţirea ei? A dispărut sentimentul tunci se va putea vorbi de CORVINUL — INTER SIBIU
o justiţie la nivel euro- •
existenţa paralelă a celor de reţinere. Constatăm că pean cînd se va renunţa
trei puteri — legislativă, Răspuns: în loc ca în faţa justiţiei, la aprecierea muncii ju Sîmbătă, 16 februarie rul campionatului naţio
executivă şi judecătorească. — Un răspuns categoric omul să vină cu respectul a.c., ora 15,30, pe sta nal 1990—1991.
Aceasta din urmă, pe lin la această întrebare m.ar cuvenit, dimpotrivă, se decătorului după numărul dionul „Corvinul", din Important pentru susţi
gă că este cea mai sta. obliga să calific munca al afişează în faţa instanţei dosarelor pe care le poate Hunedoara se va desfă nătorii echipei Corvinul:
bilă, reprezintă factorul de tor organe din sistemul pu atitudini de-a dreptul, sfi duca. şura o atractivă partidă zilnic, între orele 9—16,
echilibru în stat.- Despre terii şi nu am căderea să dătoare, Faţă de acestea, de fotbal între diviziona la sediul clubului, se
un stat de drept constituit' o fac. Pot să afirm însă deocamdată, justiţia ma întrebare: rele A, Corvinul — Inter poate efectua viza legi.
— Introducerea religiei
se va putea vorbi atunci că poliţia îşi face datoria. nifestă clemenţă şi înţe în şcoli este în măsură să Sibiu, în cadrul pregăti timaţiilor şi eliberarea
cînd puterea judecăto Se bate multă monedă pe lepciune.. influenţeze educaţia mo rilor ce le efectuează cele tichetelor pentru returul
rească va fi învestită cu faptul că legislaţia noas două echipe pentru retu campionatului de fotbal.
puterea de a verifica con tră în vederea atingerii a- întrebare: rală a viitorilor cetăţeni?
stituţionalitatea legilor. A- cestui scop trebuie îmbu — Domnule preşedinte se Răspuns: Deva. HANDBAL FEMININ
tributul principal pentru nătăţită. Nu sînt de aceeaşi mai manifestă la noi în — Nu pot să mă pro
care ea este creată • este părere. Avem o legislaţie judeţ tendinţe de ingerin nunţ dacă introducerea re în Sala Sporturilor din REMIN Deva — I.L.S.A.
cel al asigurării respectă penală de natură să des ţă în treburile judecăto ligiei în şcoli este necesa ?rnna; :„d n"!in! f ’ ...17tn Timişoara, din cadrul e-
rii legii. curajeze comiterea fapte reşti? ră, însă orice mijloc care bruarie a.c., ta ora 10, se tapei a treia, din turul
lor penale. Adevărul este Răspuns: duce la o educaţie morală dispută partida de hand
întrebare: că nu am găsit mijloacele — Ingerinţe mi. Dar o Sănătoasă este bun, in bal feminin, Divizia B, III al campionatului.
— V-am ruga, domnule cele mai adecvate de paranteză aici tot trebuie clusiv orele de religie.
preşedinte, ca, în funcţie prevenire a infracţiuni făcută. Nu am scăpat de întrebare:
de faptele prezentate după lor. Ştiinţa criminologiei meteahna de care suferă — în desfăşurarea proce
Revoluţie în faţa instanţe a fost prea multă vreme unele persoane, de a face selor se observă că avoca
lor- judecătoreşti să faceţi pusă la index şi astfel este aprecieri şi comentarii a- ţii au devenit mai cura I BANCA COMERCIALA ROMANĂ
o apreciere a stării de le greu de stabilit şi contra rogante la adresa justiţiei. joşi. Apreciaţi că ei a- ' %
galitate, a stării infracţio carat cauzele fenomenelor. Se manifestă vechiul nostru pără anumite interese în . SUCURSALA JUDEŢEANĂ
nale în judeţul nostru! Este Există precepte morale balcanism de a apela la spiritul legii? I
mai bună, este în deterio pe care toţi le cunoaştem cunoştinţe pentru a forţa •.% HUNEDOARA — DEVA
rare? şi totuşi normele moralei mina legii. Răspuns: I în vederea organizării activităţii de piaţă
sînt încălcate. Cred că — Lucrătorii justiţiei se — Nu dau lecţii despre %
Răspuns: lipsa unei opinii contra mai lasă influenţaţi? felul cum trebuie să ple I valutară şi a licitaţiei de valută, invităm agen
— Statistic, - datele noas răufăcătorilor se face sim — Nu există pădure fără deze avocaţii. Nu mi se * ţii economici doritori să vîndâ şi/sau să cum
tre diferă de cele ale po. ţită. Trecem nepăsători pe uscături. pare să fie nici o con pere lei sau valută şi care au cont în lei şi/sau
liţiei şi procuraturii în lingă fapte de agresiune tradicţie între apărător şi I *
sensul că ele includ doar asupra persoanei altuia, dar întrebare: lege. Evident, rolul apă valută la Banca Comercială Deva, începînd de
acele fapte care au fost devenim deosebit de in — Cum vă simţiţi fără rătorului a crescut. Oricine I luni, 18 februarie 1991, la sediul .Băncii din Deva,
soluţionate definitiv de transigenţi atunci cînd indicaţii? are dreptul la apărare şi ' %
justiţie. Din punct de ve nouă ne-a dispărut port- oricui trebuie să i se asi pentru prezentarea regulamentului şi a modu
dere al condamnărilor de moneul din buzunar. Răspuns: gure asistenţă juridică. Noi I lui de organizare.
finitive nu se înregistrează Sistemul de educaţie teh — Personal foarte bine, avem interesul şă fie prac ■ *
creşteri faţă de anul- 1989. nicizat la care am ajuns dar pentru unii această ticată o avocatură com l (H I)
în 1990 putem vorbi de face “ca educaţia morală independenţă este mai petentă.
I
,*»■ PRODUCĂTORI AGRICOLI! I
I PENTRU LAPTELE PREDAT DE LA %
■ *
1 IANUARIE 1991
Drum urile judeţene între I SOCIETATEA COMERCIALĂ „DEVIL" — S.A. I * ’
* (i.l.L. DEVA) I %.
I V Ă O F E R Ă :
• * PREŢURI STIMULATIVE I
s i I — 7 lei/litru de lapte de vacă, recalculat |;
• «t-
la 3,5 % grăsime pentru cantităţi lunare sub ţ
în judeţul nostru, dru la drumurile asfaltate. de lucrări, dar realizarea Sus — Hondol — Săcă- 1100 litri; î,
murile judeţene, comunale „Desigur, nici acum nu celor prevăzute ar îmbună rîmb; Ilia — Vorţâ — Ţe- %
şi locale — cuprind o lun dispunem la discreţie de tăţi in mod substanţial cir. b ea; Crişcior — Bucu- I — 8,15 lei/litru de lapte de vacă, recalcu- £
gime totală de 1680 km. bitum şi alte materiale ne culaţia pe unele drumuri reşci — Almaşu Mic de * lat la 3,5 % grăsime pentru cantităţile lunare |
Din acestea, sînt moderni cesare modernizării dru ce leagă satele şi comunele Munte (Balşa), Costeşti — \ de peste TOI
zate 31 la sută, apropiin- murilor judeţene -— ne re de şoselele naţionale. Ni Grădişte etc. Printre dru. * — 16,30 iei/litru de lapte de oaie, recal-1
du-se - oarecum de media lata dl. ing. Titus lonescu, se pare foarte interesant murile comunale putem culat la 7 % grăsime. %
[
pe ţară care este de 39 la directorul Direcţiei Jude să subliniem, mai ales pen aminti cele de la Dobra %
sută. Din această cauză, ţene Hunedoara de Dru tru locuitorii din împre- — Roşcani; Şilvaş — Pris • ALTE AVANTAJE DEOSEBITE: ; ; |
Direcţia Judeţeană de Dru muri şi Poduri. Este însă - jurimi, că se prevede şi lop ; Buceş ‘ r- După-Pia- \ — 30 kilograme târîţe^pentru fiecare 100 5
muri şi Poduri insistă deja stabilit şi aprobat un construirea a 2 poduri peste tră ; Căstău — Sibişel; litri de lapte predat. I
mereu pentru aprobarea program de modernizare a Mureş — la Gelmar şi Blăjeni — Criş ; Bucureşci I — prima de 100 kilograme târîţe la fiecare |
unui volum sporit de lu drumurilor judeţene — Zam şi un pasaj superior — Rovina şi altele. In ce . « 800 litri de lapte predaţi în perioada 1 .L-—31 .III- *
crări de modernizare a pînă în anul 2000, în care, la halta C.F.R. Geoagiu. ne priveşte aşteptăm să \ I
drumurilor. Dacă pînă la se prevede să fie moder Volumul total al investi informăm pe cititorii ziaru . -* 1991.
Revoluţia din Decembrie nizate 256 km din care 110 ţiilor necesare acestor lu lui nostru, pe cei direct I — acordarea de avansuri în fura ie pentru*
1989 era foarte greu să km pînă în anul 1995. Tot crări în perioada 1991— interesaţi în folosirea a- * contractanţi, sumele fiind reţinute din contra-1
„smulgă" în plus o apro,' odată, se are în vedere câ 2000 este de peste 2,6 mi cestor artere de circulaţie, l valoarea laptelui predat-
bare pentru construcţia sau în acest ■ deceniu să se a- liarde lei. atît despre începerea lucră — acordarea de inlavit pentru hrana vi-1
modernizarea unui km de nţgnajeze şi consolideze Sînt prevăzute printre rilor de modernizare a : * I
drum faţă de „planificat", 1Î5 km din care, 46 km altele modernizarea drumu drumurilor cît şi despre I Pentru a beneficia, de aceste avantaje, în- I
era lucru mare. Abia în anul 1995". rilor judeţene Călan — 'desfăşurarea lor. ■>. cheiati contracte şi predaţi la fondul de stat i
.
. . . . . . .
------------------------: ------: -1- (««tn I
se putea face rost de ma Desigur că nu este un Mărtineşti — Turdaş; Bal- | cantităţi cît mai mari- de lapte (105) ®
terial pentru... „plombe" volum cu totul deosebit şa — Zlatna j Certeju de SABIN CERBII - 4
