Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_308
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr, 308 MIERCURI, 20 FEBRUARIE 1991 4 pagini — 3 lei
In ziarul de
CAP LIMPEDE
mîine, publicăm
LEGEA
Au fost vremuri, nu de mult apusa, cind ni
meni nu mişca în front în această ţară, sugrumată
de dictatură, de frică şi teroare. „Soldaţii" lui
Ceauşescu — securişti, militari, activişti, de partid
— mişunau la tot pasul în Urma noastră, ne mă
surau fiecare gest, fiecare cuvînt, incit trebuia să
ne supunem fără crîcnire la biciul aspru, arogant
şi agasant, al vătafilor tiranului.
Sfînta Revoluţie din decembrie 1089 ne-a scăpat
de toate aceste rele, ne-a redat deninitatea- umană,
ne-a adus libertatea şi democraţia. Avem, acum,
voie să ţfindim şi să vorbim fără vreo oprelişte,
avem voie să scriem ce dorim şi să circulăm unde
vrem (mai exact spus, Unde putem), avem voie chiar
să- facem demonstraţii şi greve, să apostrofăm pu
terea — preşedintele, guvernul, Parlamentul — fără
ca cineva să nc mai cheme la ordine.
Toate bune si frumoase, numai că unii dintre
semenii noştri înţeleg libertatea şi democraţia in stil
original, 0 aplică după bunul plac, în dauna inte- Foto FA VEI, LAZA
• reselor ţării, în defavoarea relaţiilor interumane, in Candelubru din biserica „Sfîntul Nicolac" Deva.
detrimentu l bunului mers al societăţii, ăl civilizaţiei
şi prosperităţii generale a ţării.
Iată, de pildă, grevele. Nemulţumiţi pe drept Mecanizarea să-şi spună cuvintul
citvînt pentru lipsa unor drepturi sociale şi mate Teatrul la ora
riale, pentru condiţiile încă precare de muncă şi
viaţă, pe care le resimte întreaga naţiune, anumite Pentru agricultură, 1991 tractoarele rămase era per economiei
categorii de salariaţi'au trecut dintr-o dată la re este anul tuturor posibili misă angajarea de tracto
vendicări prin forma lor supremă — greva. Şi-au tăţilor. Producţiiile agri rişti; s-au redus nepermis l-am solicitat domnului condiţiile în care nu s-a
întocmit liste cu zeci de cerinţe, este drept unele cole pot creşte ca urmare da mult cheltuielile cu Petru Mărită, directorul pus problema autofinan
justificate şi posibil de soluţionat, dar şi altele nu ă gradului ridicat de in întreţinerile şi reparaţiile. Teatrului de' Stat de re ţării, colectivul şi condu
doar exagerate, ci de-a dreptul absurde. Şi, cu teres: generat de trecerea Ca. urmare, s-a ajuns la vistă Deva, cîteva as cerea "teatrului, s-au com
aceste jalbe in. proţap, somează guvernul să le sa pămîntului în proprietatea scăderea bruscă a gradului pecte concrete despre plăcut într-o stare de le-
tisfacă imediat şi necondiţionat. Pe ei, pe grevişti, , ţăranilor. Există însă şi de mecanizare, acest sec teatrul românesc în ge targic aproape totală. S-au
ftu-t interesează' că în ţară este greu, că nu sînt :v posibilitatea ca, pe an tor nu a mai reuşit să exe neral şi despre teatrul jucat doar 36 spectacoîă.
suficienţa râsitrseşi nici destui bani, că minciuna, samblu, producţiile agri. cute în timpul optim nici devedn de revistă, în spe — Cam este situaţia în
hoţia şi corupţia s-au întins ca o pecingine pe tru cole să scadă ca urma măcar lucrările de bază. cial. acest an ?
pul firav \ ah ţării, agrăvîndu-i starea economică şi re a imor condiţii tehni Astfel, semănatul de pri — Intr-o ţară săracă, — Procentul de autofi
socială, periclitîndu-i sănătatea. Ei nu vor să vadă ce, economice sau de or măvară se termina la fi nu poţi să faci cultură nanţare este fixat de Mi
şi să ştie că în jur se munceşte, că părinţii şi fraţii ganizare ce nu vor putea nele lunii mai, vara nu se
lor suferă, că străinătatea este .ou ochii pe noi şi fi asigurate. puteau strînge paiele pen mare. Este o realitate du nisterul Culturii la 51 la
reroasă, dar asta e. Ori sută. Nu e o prăpastie,
Pe ţîne la respect şi pentru această stare de indis Dintre acestea, pe pri tru a se executa ogoare, cine ar spune altfel, nu dar dacă nu vom juca la
ciplină şi incapacitate, de a ne ridica peste orgolii mul loc se situează posibi iar toamna semănatul pă este . decît un demagog. frecvenţa cerută unor
şi interese egoiste. Eţ cer cu înverşunare salarii lităţile da ,lucrare meca roaselor se termina Ia fi
duble, triple şi chiar măi mari, et doresc retribuţii nizată a pâmTrftlilui. După nele lunii noiembrie, in- Există Un cerc vicios — profesionişti şi dacă nu
nu ai bani, nu poţi mon vom ciştiga banii nece
în valută, ei vor schimbări radicale în angrenajul cum ştim, aproximativ 90 fluenţînd negativ producţia ta un spectacol; nu mon sari, teatrul va capota..
puterii (de fapt dorinţa lor supremă), la gîndul naiv la sută din ţăranii care vor agricolă. teziy nu ai ce juca şi, im Aceasta depinde şi de re
că altă echipă de conducere va face să curgă de azi lua pămînt nu au unelte In anul trecut situaţia plicit, nu poţi ciştiga. In dresarea economiei naţio
pe mîine lapte şi miere in ţară. : y cu care să-l lucreze. Sin s-a agravat şi mai mult. Capitală, instituţiile abor nale, căci omul — spec
Şiuite-aşa, marinarii şi dochertidinConstanţa, gura lor şansă este secţia Tractorişti care înainte
mai apoi personalul de la TAROM şi, acum, ceferiştii de mecanizare. Dar să ve erau obligaţi să lucreze în dează în general specta tatorul — dacă nu-şi ia.
cole facile, dar care să salariul, nu-i arde de tea-,
din două mari regionale — laşi şi Timişoara — au dem- posibilităţile reale ale schimburi prelungite, toa aipcă Kani. In ce tie pri MINEI, BODEA
: declanşat greve generale, de largă întindere în timp, secţiilor de mecanizare. In te sîmbetele şi duminicile veşte, anul trecut n-a fost
generind prejudicii incomensurabile, prin care ţara Ultima perioadă s-a redus din lună. au făcut şi de
• devine mai săracă, oamenii ei — greviştii înşişi — numărul de tractoare cu data aceasta eforturi mari, folosit cum se cuvine. In (Continuare In pag. a 2-a)
mai vlăguiţi şt neajutoraţi. Pentru Că, proceiînd aşa 30 Ia suta, astfel că în fiind stimulaţi şi material,
fără elementar simţ al răspunderii, in mod vădit cărcătura pe tractor, care
antipatriotic, vom avea şi mai puţin. Iar străinii ne era de 78—80 ha, a cres Ing. DOREU MJCU,
vor fi şi mai puţin solidari. Iar liderii sindicali ai cut brusc Ia 130 ha; prin S.C.P.F. Gcoagitt
ceferiştilor au depăşit orice măsură a înţelegerii schema de salarizare, nu
umane. Ei nu sînt de acord nici cu propunerile gu mai pe 70 : la sută din (Continuare in pag. a 2-a)
vernului, nu admit nici hotSrîrile instanţelor de ju
decată, neagă şi legile ţării, ei se vor stat în stat
în ageastă ţară. în majoritatea lor, oamenii de ta
DUMITRU GIIEONEA
(Continuare în pag. a 3-a) • Ce bine-î vine soţului tău noul costum.
■ Nu costumul e nou.
Iniţiativă ... întru frumos şi folositor
V-am vorbit într-un pe care ţi-l dă primordia câţiva metri pătraţi din printre cei numiţi mai-,
număr precedent despre litatea — în peisajul ro Galeriile de Artă. Gîn- sus, dar minaţi de dorin
Salonul Hunedorean de mânesc al expoziţiilor ăe durile pentru viitorul a- ţa de a-i cunoaşte). Am
Artă Plastică, deschis la artă plastică. Dacă în Oc propiat sînt frumoase: găsit tihnă, multă tihnă,
mijlocul lunii ce a încu cident galerii din orăşele să se organizeze săptăml- asezonată, după gust, cu
nunat anul 1990 — de mal puţin semnificative nal concerte de muzică o cafea, o ţigară şi, da
cembrie, Odată cu salo decît Deva sînt prevăzute (de cameră, corală) şi, ce nu, cu un strop de
nul s-a inaugurat şi ca cu asemenea colţuri inti prin colaborare cu între băutură de calitate. Şi
feneaua din interiorul Ga me, unde se pot schimba prinderea Cinematografi — nu în ultimul rînd —
leriilor de Artă ale Devei. opinii, se pot pertractă că, vizionări video (aten cu prezenţa plăcută şi
Şi dacă salonul continuă afaceri — totul într-o at ţie, rugăm, la calitate /). deosebit de amabilă a
o tradiţie ale cărei înce mosferă aestinsă — în Intenţia centrală a or d-nei Maria Spinanţu, pa
puturi trebuie căutate în România ele n-au existat ganizatorilor este cel pu troana cafenelei.
urmă cu ani, ambientalul încă. ţin înţeleaptă: să-t apro Să cutezăm a crede că
plăcut al cafenelei repre l-a fost dat urbei noas pie, asigurînd un locşor încet, cu paşi mărunţi şi
zintă o noutate. Nouta tre să spargă gheaţa. Şi plăcut, pe oamenii de ar totuşi... siguri, arta îşi va
te nu numai în peisajul a făcut-o, amenajînd tn- tă — plasticieni, literaţi,- recîştiga locul avut cînd-
artistic al urbei ci — tr-un mod plăcut ochiu muzicieni. va în viaţa noastră ? !
faptul trebuie subliniat cu lui. — deh, artiştii I — şi Am fost şi noi pe aco
sentimentul de mândrie cît de < curind şi urechii, lo (fără a ne număra NAT ALIA VASIU Leul : Las’ că mă fac ea mare si o să vezi tu
» Desen de V. MÎHĂÎLESCU
IM