Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_309
P. 1
ZIAR INDEPENDENT A l JUDETUtu" HUNEDOARA Anul III, nr. 309 JOI, 21 FEBRUARIE 1391 4 pagini — 3 lei
„BOLNAVI" Valuta forte şi leul şchiop
După umila mea păre devenit tot mai şchiop şi măcar un salaHu pe lună
re, una dintre erorile ce mai jigărit. Pînă şi car în valută. Să aibă cu ce
le mai mari ale puterii tea verde pentru călăto le , lua adidaşi la copii,
de după 22 decembrie riile cu autoturismele în cum se exprima, cu o
1989 în ţara noastră este străinătate se plăteşte în nepermisă uşurinţă, un
proliferarea valutei în valută. „Good by", prie senator. Ca şi cum adi-
comerţ, în turism, în alte teni ! Mai bine veniţi daşii pe valută ar fi ul
domenii ale vieţii publi timul şi cel mai necesar
ce şl sociale. Articole de CAP LIMPEDE lucru pentru copii la a-
îmbrăcăminte şi încălţă ceastăoră...
minte, de mercerie şi cos voi la noi. Nouă nu ne Dar se pune şi întreba
metică, ţigări, băuturi şi dă mina. Dar parcă ne-a rea legitimă: cine şi de
dulciuri, multe alte pro dat vreodată ?!... unde are valută ? ţar răs
duse ce fac drăgălaş cu Şi pentru că nu avem punsul este prea bine cu
ochiul din prăvăliile (ca valută, iar prin pieţe o noscut : bişniţarii în pri
să nu le zic bouticuri) a- serie de tineri robuşli, mul rînd ; cai care, du-
le particularilor sa vînd „spetiţi cu munca", vînd
în valută, ignorîndu-se în ori. cumpără zilnic mărci DUMITRU GHEONEA
mod revoltător moneda şi dolari, au început şi u-
noastră naţională —- leul, nii muncitori să ceară (Continuare în pag. a 4-a)
• Gardianul către deţinut:
— Şi nu mă mai întreba cit c ceasul. O să-ţi
spun eu cînd ajungem în 1999...
L E G E
O reparaţie
p e n t r u s o l u ţ i o n a r e a c o n f l i c t e l o r
Subzistenţa „bolnavi- te comune pentru anche- Chitiş din StejăreJ a ve
Ier" cronici de care ne , ta de faţă. La anchetă s-a nit. Dezbrăcat pentru vac
ocupăm în rîndurile de văzut clar că „nevralgii cin, după ce a luat „por c o le c t iv e d e m u n c ă
faţă a fost, pînă deunăzi, le" lor Sînt cronice, a- ţia* de ser, micuţul şi-a
parţial asigurată de pri proape comune celor trei dat drumul la pipi pe PARLAMENTUL R O M ÂN IEI AD O PTĂ PREZENTA LE G E :
mării. De curînd a fost şi proprii întregii asis canapea. în cameră, sin
trecută „cu arme şi baga tenţe medicale la sate. gura sursă de căldură e
je" în totală subzistenţă La dispensarul din Băi- un reşou care nu reuşeş , CAPITOLUL I
la spitalele teritoriale. ţa am ajuns în jurul o- te să îndulcească decît
Poate că e mai bine aşa. rei 9. In cabinetele de cu cîteva grade atmosfe DISPO ZIŢII GENERALE
Ce fel de bine? Vom ve consultaţii, medicul coor ra faţă de cea de afară. Art, 1. —- Exercitarea dreptului la mim. a) litigiile dintre salariaţi şi unitate a
dea în cele ce urmează. donator Nicoîae Popa $i Cum să nu facă bietul că şi revendicarea drepturilor economice căror soluţionare este supusă altor regle
medicul pediatru Cristian copil pipi pe el în pat ? şi sociale aferente muncii sînt garantate mentări legale decît cele prevăzute în pre
BOLI COMUNE Stoica nu au apucat să-şi Ni se pare aproape in de legile ţării şi nu pot fi îngrădite. zenta lege.
pună halatele şi nici nu util să spunem că şi la b) revendicările salariaţilor pentru â că
Dispensarele săteşti din şi le vor pune în tot dispensarul din Baia de Art. 2. — (1Ţ Conflictele cu privire ia, ror rezolvare este necesară adoptarea unei
comunele Băiţa, Luncoiu cursul zilei de consulta Criş, la ora 13,00, cînd interesele profesionale cu caracter econo legi.
de Jos şi Baia de Criş ţie. E frig ca în gheţărie afară pripea un soare mic Şi social ale salariaţilor, organizaţi Art. 4. — (1) In conflictele colective de
nu se deosebesc prea în dispensar. Cum să re bllnd, în cabinete şi să sau neorganizaţi în sindicate, rezultate din muncă, salariaţii sînt reprezentaţi de sin
mult- de alte „surate" ale ziste in halat? „Am pri lile de aşteptare, dacă desfăşurarea raporturilor de muncă dintre dicate.
lor. Poate doar prin fap mit un camion de lemne cumva ar fi trebuit să te unitate, pe de o parte, şi salariaţii aces (2) în cazul în care în unitate nu este
tul că In una din cele pentru 10 sobe şi două dezbraci pentru o consul teia ori majoritatea salariaţilor ei, pe de constituit un sindicat sau. dacă nu toţi sa
trei comune — Baia de puncte sanitare izolate" taţie, îţi tocai limba cu t altă parte, constituie conflicte colective de lariaţii sînt membri de sindicat, în vede
Criş — mai funcţionează — ne spune domnul doc dinţii, 4 muncă şi se soluţionează potrivit preve rea soluţionării conflictului . colectiv de
I
şi 6 secţie exterioară a tor Popa. Cîtă vreme combustibi- ' derilor prezentei legi. muncă, salariaţii îşi vor alege reprezen
Spitalului din Brad, că La . dispensarul din Iul pentru dispensarele s (2), Conflictele -Colective de muncă pot tanţii lor.
‘locuitorii alteia — Lunco Luncoiu de Jos se fac săteşti era asigurat prin s avea loc şi între conducerea unităţii şi sa ÂrL 5. — Salariaţii poţ declara grevă
iu de Jos — apelează, da vaccinările antinijeolice primării, mai era cum e* lariaţii unei subunităţi sau unui compar numai în condiţiile prevăzute de prezenta
tă fiind accesibilitatea la obligatorii la copii. „Nu ra. Se mai înţelegeau pri I timent al acesteia, precum şi între con lege. /
oraş, la Spitalul din Brad, vine lumea cu copiii la marul şi medicul cu bri- ducerea unităţii şi salariaţii care exercită Arf. G. — în sensul prezentei legi, prin
iar cea de a treia — Băi- injecţie" — şe plînge me aceeaşi meserie sau profesie in respectiva ■ unitate se înţeleg regiile autonome, socie
ţa — este un mic centru dicul Arcâdie Popescu. ION CIOCLEI unitate. tăţile comerciale, alte organizaţii cu scop
muncitoresc. Iată motive- Poate că ştiu ei părinţii s Art. 3. — Nu constituie conflicte colec lucrativ, instituţiile publice] asociaţiile de
de ce nu vin. Nicoleta (Continuare în pag. a 3-a) ţ tive de muncă : orice fel şi organele de stat.
s CAPITOLUL II
CO NCILIEREA CO NFLICTELOR COLECTIVE DE M U N C Ă
SECŢIUNEA I
Concilierea directă
Art. 7. — (1) în toate cazurile în care dicat sau de către reprezentanţii aleşi aî
într-o unitate există premisele declanşării salariaţilor cu ocazia primirii la condu
unui conflict colectiv de muncă, organul cerea unităţii şi discuţiile purtate au fost'
sindical sau, in lipsa acestuia, reprezen consemnate intr-un proces-verbal.
tanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza con Art. 8. — Conducerea unităţii are obli
ducerea unităţii despre această situaţie, gaţia de a răspunde în scris organului sin*
(2) Sesizarea se va face în scris cu- pre dieal sau, în lipsa acestuia, reprezentan
cizarea revendicărilor salariaţilor, inclusiv ţilor salariaţilor, în termen de 48 de ora
motivarea acestora, precum şi a propune, de la primirea sesizării, cu precizarea
rilor de soluţionare, iar conducerea uni punctului de vedere, pentru fiecare dintre
tăţii, este obligată să o primească şi sâ o revendicările formulate.
înregistreze. Art. 9. — în situaţia în care unitatea nu
(3) Cerinţa prevăzută de alin. 2 se con ■a răspuns la toate revendicările formulate
sideră îndeplinită şi dacă revendicările sa sau. deşi a răspuns, nu s-a realizat un
lariaţilor, motivarea acestora şi propune consens, conflictul colectiv de munca sa
rile de soluţionare sînt exprimate de sin consideră declanşat.
SECŢIUNEA II ;
Concilierea organizată de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale
Art. 10. — In cazul în care conflictul co- zează Ministerul Muncii şi Protecţiei So-
lectiv de muncă a fost declanşat în con- ciale, prin, organele sale teritoriale di-
în aşteptarea pacienţilor Foto PA VEL LAZA diţiile prevăzute la art. 9, sindicatul sau,
după' caz, reprezentanţii salariaţilor sesi- (Coniiduare în pag, .» 2-a)
