Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_311
P. 1
SIMBAt A, 23 FEBRUARIE 1991
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 311 DUMINICA, 21 FEBRUARIE 1991 4 pagini 3 lei
Si la Deva - i ASTRA!
CAP LIMPEDE I , Cu cîtva timp în ur. j
J mă m-am plîns cuiva!
j că nu găsesc un reme- '
Cit adevăr ! Zilele vin şi instituţie particulară ' al prin specialişti complecşi, I diu eficient pentru In- 1
trec, pierind undeva în he noii facultăţi. vidul din turism şi comer j depărtarea gîndacilor >
leşteul timpului. E minu Oficializarea preocupă ţul exterior românesc. Do f care-mi intră în apar- I
nat însă cînd curgerea lor rilor de ecologie . a stîrnit vada : facultatea în profil, * tament prin mascările J
nu e zadarnică şi pe răbo valuri de interes. Asta da- de la Deva. I de material plastic de |
jul vremii rămîn urme Mînaţi de curiozitate şi v la băi. După cîteva zile I
pentru viitorime ! Melan POPAS DA FACULTATEA dornici de a ne informa ci I mi-a adus două tuburi !
colica reflecţie mi-a fost DE INGINERIE titorii, ne-am abătut pe la J Cu precizarea expresă |
stîrnită de constatarea că ECONOMICA ÎN TURISM filiala deveană a Univer că substanţa din ele este »
Este clar pentru oricine că, p dată cu dispariţia ŞI COMERŢ sităţii Ecologice. Am por ( deosebit de toxică. Nu I
pentru totdeauna a totalitarismului şi comunismului ne aflăm deja la un se INTERNAŢIONAD nit de la adevărul că va j mică mi-a fost mirarea J
în România, chiar dacă unii îşi mai păstrează cu gri mestru de fiinţare, în pre loarea unei şcoli — de ori | cînd sub inscripţia Deo- |
jă carnetele^ roşii „de membru" şi mai visează zăpe mieră la Deva,, a unei fa torită speranţei noastre de ce grad — este congruentă * dorant ,410“ am citit tex-»
zile de altădată, nu a apus integral şi definitiv şi Osa cultăţi. Premiera este du a fi scoşi cîndva — intr-un cu suma valorii învăţăcei 1 tul în limba franceză jj
tura acestor monştri. blă : urbea noastră a in viitor apropiat, oricum — lor şi a dascălilor ei. Am * care nu sufla nici o vor. |
Din angrenajul atit de solid al dictaturii ceau- trat în rîndul oraşelor în din iadul poluării, în care aflat că toate catedrele au ba despre toxicitatea j
şiste se menţin încă multe verigi, care fac anevoios care pulsează — cu tine ispăşim păcate închipuite. fost acoperite cu cadre de I produsului Nici aspec- |
drumul spre democraţie şi liberalizare. Dacă guver rească impetuozitate — Iată-i însă pe ecologişti înaltă ţinută profesională, " tul in sine al tubului *
nul este un organism tînăr şi robust, care dobîndeşte viaţa; studenţească ; şi tot preocupaţi de a acoperi, provenite din centrele uni I nu sugera utilizarea sa I
de noutate ţine statutul de
experienţă din mers. do la el in jos — în ministere versitare Cluj şi Bucureşti, * ca insecticid. Dar efec- *
şi departamente, în regii autonome şi societăţi co CS^', (cJ’l '-a?*. '<5^ şi care susţin atit cursuri
merciale, în organismele administraţiei de stat şi în cit şi seminarii. Oferim I
alte unităţi — se află in posturi cheie mulţi oameni cîteva nume : D. CIOBANU
„bine văzuţi* pe vremea odiosului, ea re eu greu pot (Drept — a funcţionat 14
fi desprinşi de scaune şi de posturi, frlnind, voit sau ani la Ilarvard şi 4 la Cam-
inconştient, procesul democratizării şi privatizării. bridge) ; I. MANZATU (Fi j „Qeodorante" i
Rutina, inerţia, teama, necunoaşterea îi determină să — Copii, care sînt profesorii voştri cei mai zică) ; AL. ROŞU (Geoeco-
fie excesiv de prudenţi, să aştepte mereu indicaţii, buni ? logie — cel mai bun spe
să-şi exercite păgubos instinctul autoapărării Cu ori — Cei care nu vin la orc... COMAN (biolog, reprezen i periculoase
N.
cialist în domeniu);
ce preţ.
Pe unii îi auzi adesea spunînd : „aşa a recoman tantul nostru la UNESCO); i
dat domnul senator* sau „după cum a subliniat şi /IŢI, ALB (Geometrie des i
domnul deputat, căci, oricum, dînsul vine cu idei de criptivă — şeful respecti
Ia centrii...*. Iar viaţa noastră de zi cu zi dovedeşte vei catedre de la Politeh , i
că, intr-adevăr, oamenii aceştia care se fereau de nica clujeană). | tul împotriva gîndaci- J
* lor a fost mai mult de- |
Ceauşescu precum dracul de tămîie se pun şi acum
la adăpostul indicaţiilor venite de sus. Aşa se şi face NATALI A VASIU I cît satisfăcător. Şi după «
că în ţară e greu. că reforma înoată în valurile me J două săptămîni am mai <
diocrităţii şi supuşeniei. (Continuare în pag. a 3-a) ( găsit cite o gînganie in î
agonie. Şi chiar asupra |
Semne bune, totuşi, la Prefectura noastră jude ' propriului aparat res- i
ţeană. Multe cadre compromise, proptite de ani buni V.’.W A V .V .W .W .V .' I pirator am simţit efec- I
în posturi călduţe,şi care n-au lăsat nimic de ispravă [ tul substanţei, deşi îmi *
în urma lor, ba dimpotrivă, au trebuit să-şi pără ÎN ATENŢIA CELOR I aplicasem o mască pe i
sească, în mod logic şi necesar, cabinetele. Numai INTERESAŢI: i faţă, aşa cum mi se I
că cei noi ar trebui să aibă mai mult curajul de a I recomandase. j
privi deschis şi hotărît în faţă. Am vrea să-i vedem Redacţia noastră nu J Vă daţi scama, stimaţi |
activi, plini de. iniţiativă şi optimism, să rupă zăga I cititori, ce am simţit *
zurile rutinei înaintaşilor, să iasă în faţă cu dîrzenie răspunde material sau * văzînd într-una din zi- I
şi îndrăzneală. Iar noi, de vom putea, îi vom sprijini. f ie Deodorantul „RO" Ia*
In alte zone se nasc noi sisteme de relaţii şi in- moral pentru articolele , o parfumerie din Deva. j
tercondiţionări, de „pile" şi influenţe. Să nu le lăsăm NECOMANDATE primi | Am adus de-acasă tu. *
cîmp fertil: să le xtestrămăm din faşă. Noua socie » bul pe care-I folosisem !
tate pe care o durăm trebuie să fie una dreaptă, a te pe adresa ziarului- I contra, gîndacilor. Iden- |
oamenilor cinstiţi, demni şi curajoşi. Pe ei să-î sus De asemenea, nu luăm I tiiatea tuburilor a sur- '
ţinem, lor să le deschidem toate uşile afirmării. Struc v prins-o şi pe . vînzătoa- |
turilor vechi şi celor ce le-au întreţinut atîţia ani în considerare scriso | re. Apoi, deodată, a *
le-a sunat ceasul. rile anonime şi nu îna , pulverizat în capace con- I
Nu înseamnă însă că nu mai sînt şi destui oa poiem expeditorilor ma 1 ţinutul tubului adus de J
meni — care vin din „trecut" — integri şi capabili, " mine şi al altuia d:.i <
fermi şi întreprinzători, doritori de bine şi de progres terialele trimise. . raft. „Asta era. Vedeţi I
pentru semenii lor şi pentru ţară. Să-i protejăm, să-i Reamintim cititorilor că nu miroase la fel?*. J
ajutăm. Dar să nu uităm, totuşi, că tinereţea, com I Intr-adevăr cel destinat *
petenţa, dinamismul, curăţenia morală Sînt acum la şi colaboratorilor că | gîndacilor, deşi parfu- î
rampă. Să le facem pirtie... | mat, te înţepa la nas. |
pentru conţinutul mate
• Văzîndu-mi nedumeri- '
DUMITRU GHEONEA rialelor, răspunderea o ] rea. mi-a explicat că |
poartă autorii acestora. „ sînt indivizi care le ’
J. cer tuburi goale pentru I
J a le introduce apoi cu J
seringa substanţe toxi
( ce (sau nu numai). I
începind de la 1 noiem însă efectuată o reaşeza Deci asta era explica- J
brie 1.990, preţurile au re reală şi realistă a pre | ţia. Astfel,, lucruri care |
fost liberalizate. Pentru ţurilor interna, adueîn- « rfră surprinseseră şi mă »
noi toţi, asta s-a tradus du-le la nivelele celor I contrariaseră în egală |
de fapt printr-o majora 11500 lei, adică trei sala profitului posibil foarte practicate în ţările din J măsură (cum să ajun- |
re importantă şi aparent rii medii, în timp ce a- ridicat. Nu este deloc imens, poate chiar ilegal jurul nostru, realizîndu-sa I gă un insecticid la par- «
nejustificată a marii ma ceeaşi tonă se vinde în greu să concurezi o fa — deoarece garda finan astfel - oprirea contraban I fumerie, în ambalaj de I
jorităţi a preţurilor pro Vest cu 250 dolari, adică brică ce produce un cos ciară abia de icum se va dei da mărfuri româneşti. I ' deodorant ş i. încă de *
duselor. In realitate, ma circa o zecime de salariu. tum cu 5000 lei sau un naşte — şi care dispar ( import?) s-au lămurit, i
jorarea este perfect jus Raportat ta salarii, rezul pantof cu 1000 lei, şi să după încasarea ciştigului. Şi această reaşezare' se I '. Şi am descoperit: şi cită I
poate face numai prin li
tificată, deoarece cineva tă că la noi productivita Firmele serioase vor ve bertatea preţurilor şi a | ingeniozitate pot avea j
trebuie Să plătească şi tea muncii este de 30 de se realizeze astfel profi- ni doar cînd <:e por rea salariilor, aşa cum s-a I * unii oameni. Mie. sin- |
chiulul; furturile din u- turi (aşa-numita rentă liza . cîteva condiţii obli I cer,' nu mi-ar fi dat »
nităţi, incompetenţa şi ori mai redusă decît în • diferenţială) ■ suplimenta gatorii, şi anume : făcut şi în Polonia, tPrin I * prin cap aşa ceva. Şi I
pîrghii economice judi
tehnologiile învechite cu Occident ţ tn acelaşi timp re importante. Dar mira . — stabilitatea politică : cioase, ei au reuşit să re asta pentru pericolul p e.,
care se realizează produ mai înseamnă că şi nive jul unor profituri impor — existenţa unor legi ducă inflaţia de la 2900% ( eare-1 prezintă confuzia I
lul salariilor va fi tot de
sele respective. Deoarece 30 de ori mai redus. tante nu este suficient clare de garantare a in pe lună (!) la 3% pe, lună, J ce se poate naşte. Ref- z j
fiecare unitate economi pentru a atrage un in vestiţiei şi a proprietăţii în decurs de un an de | să mă gîndesc ce s-ar j
că trebuie să trăiască din Pe Ungă imensele dez vestitor străin, cu capita asupra ei; zile). « putea întîmpljj dacâ: .ar I
propriile venituri, ea va avantaje ale acestui feno luri mai importante. Mai 1 ajunge un tub astfel *
— posibilitatea
legală
fixa preţul produselor sa men, există doar un sin ales că aici este vorba de de repatriere a beneficii Un lucru este cert : mi ; „prelucrat" pe mina u- |
le astfel incit să acopere gur avantaj, acela de a oamenii de afaceri serioşi, lor realizate în valută, a- nuni nu se mai pot face, | nui copil, “ cp şi udul-.
toate apeste neajunsuri. prezenta interes pentru nu de „bişniţarii“ străini dică cel puţin convertibi aşa că nu ne rămtne de » ţii le ar putea încurca,, I
cît să sperăm ca operaţia
Putem lua ca exemplu investitorii de capital şi care nş-au invadat cu litatea parţială' ă leului; să fie vît mai puţin du-, î dată fiind perfecta lor ;
concret oţelul produs Ut implicit de tehnologii - realizarea unor afaceri — existenţa unui climat | asemănare. Deci, aten- ţ
Hunedoara s 1 tonă de o- moderne, tocmai din cau mărunte, punctuale, din de seriozitate în muncă. reroasă iar convalescenţa * ţie stimaţi cititori. la;l
cit- mai scurta.
ţel beton costă la noi za salariilor reduse şi a care a rezultat un profit Pînă atunci va trebui GIIEORGHF GRtîN I „deodorantele* ds oca- J
»
' zje <V. Roman)