Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_311

Pag, 2 CUVÎNTUL LIBER NR. 311 t

)
CÎINELE CEL MAI milion în Europa), care S.U.A., are cel mai mare
SCUMP DIN LUME trebuie să se înţepe zil­ cazinou-hotel din lume.
Originar din China, nic. Este vorba de un Acesta are 160 me.se de
Shar Pei este, surprinză­ injector automatic de in­ joc, 6 500 funcţionari. Se
tor, cu pielea plină de sulina, un cilindru de 17 numeşte. Trump Tajmahăl. l
REFLECŢIA ZILEI riduri. care par că flutu­ cm, cîntărind 150 grame. Pentru a realiza acest
8 în anul 711, arabii au | ră pe corpul său. Acesta vis, Donald Trump a in­
„Fă lucrul uşor ca şi cum ar fi greu, I ocupat cea mai mare | este cel mai scump şi cel vestit, un milion de. do­
8 parte a Spaniei de azi, | mai rar cline din lume. DIVERSE lari. Pentru a scoate
iar lucrul greu ca şi cum ar fi uşor. " moment din care a în- | In Franţa există doar 20 cheltuielile, acest cazinou
Primul, pentru ca încrederea sâ nu ne I şi preţul unui asemenea In locul acului are un ar trebui să realizeze zil­
ceput asimilarea popu- 1
■ laţiei creştine cu cea |
cap cu mai multe găuri.
adoarmă ; iar al doilea, pentru ca neîncre­ 1 islamică. Acest fapt s-a | căţel de trei luni este Costul unei asemenea se­ nic 1,3 milioane de do­
lari. O noapte petrecută
12 000 — 18 000
de
de
derea să nu ne descurajeze". “ reflectat şi în exprima- | franci. ringi este de 5 000 de în apartamentul „Alexah
5- \
1 rea artistică în seetoa. I franci. dru cel Mare", care mă a- *
BALTASAR GRAGIAN rele care au urmat. Ast- | SERINGA FARA AC saară 400 mp, costă 10 000
I tor din Nisa, a inven­ CAZINOU — IIOTEL dolari.
Tino Dalto, un inventa­
CEL MAI MARE
■fel, arta mezoarabă din I
secolele IX—XII repre- I
■ zintă un amestec al e- tat seringa fără ac. La DIN LUME (Traducere şi adaptare
I
MOZAIC SPIRITUAL lementelor maure şi ro­ început pentru diabetici Atlantic City, Las Ve- de M. DAIÂN, după
„Onoarea este diamantul pe care-1 poartă einstea I mantismului timpuriu, I i (150 000 în Franţa, un gasul Coastei de Est a „Fcmme aetueUc").
INFLUENŢA I
pe deget". VOLTAIRE I cel mai pregnant oglin-
„Cînd cineva se plînge de toate, nu vă aşteptati
la nimic bun". J. CHARDONNE I I
„înţeleptul are două limbi: una pentru a spune ISLAMICĂ ÎN
adevărul, alta pentru a spune ceea ce este oportun". SPANIA I P A Ş A P O A R T E
EURIPIDE M îine
„Amorul este orb, dar căsătoria îi redă ve. I dită în arhitectură. A- c i i
derca". LICTENBERG ” ceasta deoarece con- |
structorii, pornind de la g
„Trebuie să aştepţi seara, ea să-ţi dai seama cit I iar e lu n i ! 1
de frumoasă a fost ziua". SOFOCLE Cordova din nord şi f 1
„Lucrurile care sînt fără măsură nu pot să du­ S în Aragonia şi | >' 1
pînă
reze mult timp". BOCCACIO „ Asturia, în ridicarea bi- * E vremea cînd ziua se îmbrăţişează-cu noaptea. ] : l
„Numai spiritele plate si înguste nu sînt contra­ I sericilor creştine şi a l Cit de repede trec. zilele de odihnă... Abia ne-am .
dictorii". TRALAN GÂNJU I sinagogilor, au introdus ■ întors din frumoasa drumeţie. Luminile se aprind, j
„De cînd viaţa omului nu mai este măsura, nu | elemente ale edificiilor I rucsacurile sînt golite, hainele puse la locul lor. Pînă ;
mai există nici o măsură pentru' nimic". î islamice (felul zidăriei, ” e gata cina mai spunem o glumă, ne reamintim ] ! 1
cîte o întimplare hazlie.- Adela, ca orice copil, de j
ELI .AS CANETTI î ornamentaţii, soluţii spa- I j 2
„Munca — un mijloc de a-ţi proba conştiinţa". . ţiaie etc.). Bogata moş. ■ vîrsla ei, e încă cuforizată de joaca în sinul Naturii,'. 2
CLAUDE LEVI-STRAUS I tenire mezoarabică s-a I După .cină punctul de atracţie rămîne televizorul : |
desene animale, muzică, ultimele ştiri despre lume. *
Selecţie de I păstrat şi în arta apii- ! Eu strîng masa, pregătesc hainele şi micul dejun j
1LIE LEAHU | cativă si în mod special I pentru mîine, o nouă săptămînă de muncă va în- ,
în prelucrarea metale- ■
’ lor preţioase şi în or-1 cepe, aceeaşi repetare de la începutul calendarelor. .
namentarea cărţilor. Lr ■ Apoi mă regăsesc în faţa televizorului, lingă cei ţ
cele mai reuşite lucrări I dragi. GLxmim, rîdem, na jucăm cu Adela. Se face »
EPIGRAME DIN ŞEDINŢE DE-ALTĂDATÂ ale acestei arte se ob- * LEUL: tîrziu. Odihna la sfirşit de săptămînă în mijlocul ■
I servă şi o puternică | — Vă rog un paşaport naturii ne-a regenerai. Acasă stntam din nou bucu- .
ipfiuenţă a artei
Sala-ntreagă freamătă în cor... 1 per- î pentru Europa. roşi, doar Adela ne spune cu voce tare gîndurilc : j
El, vorbitoru-i dă ’nainte. şane. —Oh, Mami, gata cu joaca, mîine iar a luni !.,. J
Ideile le-a prins din zbor I Traducere de g Desen de INA DELEANU I
Şi-acum le-mpinge spre morminte. | PETRE STOIANOV | V. MIHAILESCU
II
Pe la pupitru se perindă mulţi,
Şi toţi au cuvîntări preredactate. Pentru cei cinci milioa­ UN UBU-RE6E INSULAR făceau şi mai suspicios,
Frumoase foc, să tot asculţi, ne de locuitori ai statului mai neliniştit, ordonînd al­
Chiar dacă dc-alţii au fost lucrate. Haiti, din Marea Cârâite­ te atrocităţi.
n i lor, anii dictaturii lui Du- ministru al sănătăţii în ţa îi era luminoasă, deschi­ Numai boala a fost cca
El la prezidii este abonat... valier (1957—19711 au lă­ noul guvern, abandonind să, era sigur de sine. La , care a puţut să-l opreas­
Pe cei din sală-i vede foarte mici. sat amintiri greu de şters. astfel orice urmă de prac­ cel mai mic pretext explo­ că,: in octombrie .1970 a
Compătimindu-i se gîndeşte cam blazat: Viitorul dictator n-a atras ticare a medicinei. da, terifiindu-i pe cei din făcut primul infarct mio­
„Cum de-au rămas aşa pitici nimănui prin nimic atei~- Incepînd cu anul 1946 jur. In astfel de împreju­ cardic*. Medicii americani
IV ţia in prima jumătate a vie­ Duvalier - -va trage sforile rări nimeni n-avea c ura- chemaţi în consuli au con­
Şedinţa începu, ee-i drept, de-o oră. ţii sale de personaj abso­ in permanenţă, se va ames­ \ jul să intre în cabinetul statat că organismul lui
în sală-i cald că-i vară-afară. lut anonim : micuţ de sta­ teca in toate comploturile, său unde avea aşezat-. la Papa Doc plătea greu tri­ li
El stă pe scaun cam Ia proră, tură, purtînd ochelari cu dar numai din umbră, îndemînă în tot timpul — but diabetului neglijat.. În­ X<
Gîndind profund.» eu deştu-n nară. lentile groase, cu o voce niciodată in prim plan. In demonstrativ — un pistol. suşi Duvalier a • -înţeles că
V joasă şi o vorbă lentă, cu 22 septembrie 1957, bazin- „Marile hotărîri“ le lua e pierdut, dar nu şi-a mo­
La şcdinţă.s vreo trei sute, un mers dificil. Tatăl său du-se în principal pe votu­ în timp ce se afla în baie. dificat nimic în modul de
Unul singur la tribună. fusese un medic de ţară rile ţăranilor, Duvalier a- Martorii oculari spur că viaţă, nu a schiţat nici un
Vorba lui c-atît de iute, mediocru care şi-a părăsit junge preşedinte al repu­ uneori juca roiul lui Ham- -gest medical în continua­
Că toţi se visează-n tună. profesia pentru a deveni blicii, numărul 22 dobin- let, îşi punea întrebări a- re. După trei luni- a făcut,
GEORGE PAVEL judecător de pace, la fel dind în ochii săi valoarea supra viitorului. La 22 a- un nou infarct şi un spasm t
de şters şi in această pro­ unui fetiş. Va face uz in prilie (tot 22!) 1964 s-a vascular cerebral. £
fesie. Şi iată că fini, Fran- noua funcţie de demagogie, proclamat „preşedinte pe Al treilea infarct de mio­ I
cois, urma să-i semene pî­ campanii de promisiuni, viaţă". card i-a adus moartea, a- I r
nunţată la 22 aprilie 1971,
DIN LUMEA LARGA nă ,în amănunt, pînă la diverse sărbători, carnaixi- Era extrem de crud, or­ ii
nerealizarea profesională. luri şi va declara deschis dona executarea sumară a poate cu întârziere . de ere
© In Polonia existau încă din 1337, dar, întru- Pentru politică a deve­ că violenţa va deveni pen­ adversarilor săi, a ajuns sau zile, pentru a aduce în
18 sate, care Se numesc ctt este situată pe a cp- nit interesat în condiţiile tru el o adevărată „reli­ să comande personal un prim plan din nou cifra 41
America, 10 care se nu- lină stîncoasă, n-a putut In care au apărut, tulbu­ gie" in scopul consolidării pluton de execuţie l fatidică — 22 — un ultim
mese Canada, 5 Bra- să se extindă. rări în insulă provocate, de puterii. Incepînd cu anul 1967 o- omagiu adus de către au­ I!
zilia, 3 — India, 7 - Ve- O Peşte 500 de locui- Se ştia că, de mai mulţi poziţia ■ a început treptat torităţi dictatorului. Ales
neţia, iar două se nu- tori ai satului Mimice din un guvern aservit ameri­ ani, Duvalier suferea de să se organizeze. Armata, preşedinte în 22 septembrie 21
mese (nici mai mult. nici Iugoslavia poartă, toţi, a- canilor, care a concesionat diabet pe care l-a tratat dădea de asemenea semne 1957, învestit la 22 octom­ a
mai puţin) derit... Ba- ceîaşi nume de familie : pămînturile populaţiei■ în­ doar cu... nepăsare, ne ma­ de împotrivire: In iunie brie acelaşi an preşedinte
biîon ! Mimica. Ei sînt toţi des- locuind culturile tradiţio­ ni} estînd cel mai mic semn 1968 un avion „netdrntifi- pe viaţă la 22. iunie 1964,
© Cel mai inie oraş cendenţi ai unei familii nale cu cele de arbore de că este medic! Ce se pu­ căt" ă bombardat reşedin­ a avut la catafalc o gardă
cehoslovac se numeşte care a întemeiat satul a- cauciuc, aducind ţara în tea aştepta de fapt de la ţa prezidenţială, în aprilie de onoare formată din 22
Rabensţien, este situat în cum cîteva secole. pragul unei catastrofe e- un om cu un comportament ' 1970 un vas al marinei hai- militari şi 22 voluntari ăi z
Cehia de vest şi are doar conomice. Amestecindu-se cel puţin bazar 7 In unele tiene a tras asupra palatu­ securităţii naţionale...
25 de locuitori. Aşezarea Selectate de la un moment dat prin­ momente era crispat, fără lui, apoi s-a exilat in S.U.A. z
a primit statutul de oraş LAURENŢIU BORCA tre numeroşii contestatari, voce, tremurind din tot Erau făpte care-l tntăritau Selectate de.
Francois Duvalier ajunge corpul. Ceva mai tirziu fa­ şi mai mult pe monstru, îl Dr. CORNEL STOICA
2:
• • 2:
C A S E 9) Ţine ! — Sol! — Fata din temă ! ; 10)
i 2 3 A 5 « r «S 9 1Q U Vîrstă — Stă înfipt la poarta casei; 11)
ORIZONTAL: 1) Pus la case m ari: 2) Baza unei case — Castelana!
Conduse acasă ! ; 3) Joc de noroc — Bău­ I.A.
' tură — Doi, trei în cameră ! ; 4) Diviziuni
la case mari ; 5) Pînă la patru la terasă ! DEZLEGAREA CAREULUI „SPORT":
3 & — Casă ! — Oraş antic în Sudan ; 6) Ali­ PARASUTISTI ; OLIMP : ATLET ; DE­
fie — Nota şapte la muzică ! — Tot alt­ VIATA ; ARI ; IRA* DU ; ELEN ; UG ;
4 fel spus ; 7) Bătut la table! — Destinate BARA ; ONE ; MARE ; NEAM ; RUR ; v.
5 . unui anumit scop; 8) Stau la m asă: 9) SA ; TOLE ; UR ; PTR ; RAA ; IOLA ; C
Singur în casă — Timp îndelungat în ca­ ARUNCĂTOARE ; PERFORMANTA. VI
6 .- ■ ■ m meră ! ; 10) Posedă — In pragul casei ! ; sf:
r — Autorul tabloului „Pe terasă la Sina­ MAT TN 2 MUTĂRI al
ir
ia" ; 11) Platformă pentru dans — Anexă
CONTROLUL POZIŢIEI:
8 la o casă. Alb : Rd6, Db2, Tc5, Cd7 Ci
VERTICAL : 1) Ţine de palat — Local SC
8 m public : 2) Montate pe casă ; 3) Specialist Negru : Rd3, Na2, p : e3 di
io m r 9 în roţi — Baza unei case ! ; 4) Ornament SOLUŢIA PROBLEMEI NR. 2/91 P
arhitectonic — Rele ; 5) Top avocalic ! — fi
H Dormitor moldovenesc ; 6) Scrisoare — din NR. 30G (16 17 II 1991) : n1
închide casa ; 71 Dau viaţă ; 8) Drum de Tc6—c8 ia
fier — Au o ureche fină — în cămarăl ; Dd3—a6, d7 sau b3 mat. Pi
I