Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_313
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anal in, nr, 313 MIERCURI, 27 FEBRUARIE 1991 4 pagini — 3 lei
Vinzarea A ju ta ţi-i p e copii !
Cu cîteva zile în urmă, la un timp nu mai vine LEGEA
doamna Aurica Olaru din nici unul. La întoarcere,
Geoagiu-Băi, ne-a sunat aveau autobuz la 14,30 din
la redacţie. Aproape că Geoagiu-sat, Nici acela nu
mai vine. Trec în schimb
de legume i se citea plîpsuLîn glas: autobuze, unul după altul, FONDULUI FUNCIAR
prin sat, Ia ora 12,00 două
„Vă rog spuneţi-mi şi mie
• *1 ;
ce să facem ca şi copiii
noştri să poată merge şi cum s-a lntîmplat în 18 P a rla m e n tu l R o m â n ie i a d o p ta p re z e n ta
veni cu autobuzul la timp, şi 19 februarie. Aşadar,
- Răspunzînd sesizărilor u- la Şcoala Generală din copiii merg dimineaţa la
nor legumicultori, ne-am Geoagiu 7" Despre ce este şcoală cu ce pot, cel mal C A P I T O L U L II •
interesat la Filiala din O- vorba 7 Copiii din satele adesea pe jos, cale de mai STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
răştie a „UNISEM" S.A. Geoagiu-Băi, Homorod şi mulţi kilometri, iar la PRIVATA ASUPRA TERENURILOR
despre modul cum se face Bozeş, de clasele 5—8, întoarcere, trebuie să aş
în acest an aproviziona neavînd şcoală generală în tepte pînă la ora 16,00.
rea cu seminţe de legume. satele lor, trebuie să-şi Domnilor de la Autoba Art. 21. — Din terenurile agricole, Art. 22, — Sînt şi rămîn în proprie
Dl. inginer Nicolae Pîrvan, completeze cele 8 clase la za Orăştie, dumneavoastră comisiile vor atribui In proprietate la tatea privată a cooperatorilor, sau, după
directorul filialei, ne-a re şcoala din satul centru de n-aţi fost copii 7 Cu toa cererea comisiilor parohiale ori a altor caz, a moştenitorilor acestora, indife
latat că au fost unele greu comună. O vreme n-au te greutăţile pe care ştim organe reprezentative ale comunităţilor rent de ocupaţia sau domiciliul lor, te
tăţi şi întîrzieri în apro avut probleme cu trans că le aveţi, găsiţi şi pen locale de cult — din mediul rural - -«■ renurile aferente casei de locuit şi a-
vizionare datorate condi portul la şi de la şcoală. tru copiii din satele amin o suprafaţă dg teren de pînă la 5 ha în nexelor gospodăreşti, precum şi curtea
ţiilor grele de transport din Autobuzul care-i ducea la tite o soluţie mai ome echivalent arabil pentru fiecare parohie şi grădina din jurul acestora, deterini-i
ultima perioadă de timp. şcoală sosea în Geoagiu- , nească. sau schit, aparţinînd cultelor, recunoscu nate potrivit art. 8 din Decretui-lege
Cu toate acestea, s-a reu Băi la şapte şî la opt. De ION CIOCLEi te de lege ori. de pînă la 10 ha teren nr. 42/1990 privind unele măsuri pentru
şit să se asigure toate sor agricol în echivalent arabil în cazul stimularea ţărănimii. * ’
timentele de legume soli mănăstirilor, în; măsura în' care toate a- Dispoziţiile alineatului precedent se
citate, cu ' prioritate cele ceste aşezăminte au. posedat in trecut te aplică şi persoanelor din zonele coope
ce se produc prin răsa Construcţie părăsită? renuri agricole preluate de cooperativele raţi viza te care nu au avat calitatea de.
duri. Excepţie face sămîn- agricole de producţie, iar în prezent nu cooperator.- ■ ;
ţa de pătrunjel, la care, au asemenea terenuri ori au suprafeţe * Art. 23. — Terenurile din intravilan .
fiind compromisă produc In urmă cu cîţiva ani, rioare, definitivarea spa restrînse. In zonele necooperativizate, care au fost atribuite de cooperative,!
ţia internă, s-a apelat la în oraşul Brad a început ţiilor de alimentaţie /pu reconstituirea dreptului de proprietate potrivit legii, cooperatorilor sau altor,
import. De asemenea, au construcţia unui motel cu blică, a instalaţiilor sani se va face din terenurile aflate în pro persoane îndreptăţite; pentru construc-,
fost unele dereglări, cau 0 capacitate de cazare de tare ş.a. prietatea • statului şi în administrarea ţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti,
zate de lipsa hîrtiei şi pli 60 locuri şi cu sânţii de Domnul Cornel Ştefan, primăriilor, la propunerea acestora, prin rămîn şi se înscriu în proprietatea ac
curilor pentru ambalaj. In alimentaţie publică la preşedintele Cooperativei de decizia prefecturii, tualilor deţinători, chiar dacă atribui- |
sfirşit, acum cînţl s-au parter. Construcţia, reali consum Brad, ne spunea: Dispoziţiile art. 9, ■ alin. 2, se aplică
rezolvat toate aceste pro zată de Trustul de antre ■— Părăsită de meseriaşi, în mod corespunzător. (Continuare fn pag. a 2-a)
bleme, producătorii de le priză generală: de construc- construcţia $e degradează;
gume pot fi liniştiţi că ţii-montaj Hunedoara — se fură materialele de pe
vor avea tot ce le trebuie. şantier. Opiniem că
Rămîne doar ca seminţele Deva, a mers bine, avînd T.A.G.C.M. ar trebui să
să ajungă cit mai repede şi sprijinul concret al Coo reia lucrările cît mai : re
perativei de consum din
în reţeaua de vînzare. Re pede — bani avem sufi IN ZIARUL
feritor la desfacere, coope localitate, în meseriaşi, pro cienţi — astfel ca motelul
rativele de consum se pot curarea de materiale şi u- să fie pus în funcţiune DE A ZI:
prezenta să ridice cantită tilaje etc. La sfîrşitul tri pînă la începerea sezonului Programul
ţile solicitate de cultiva mestrului I 1990, activitatea turistic 1991.
torii de legume de Ia sate. a început să se reducă, a- Aşteptăm răspunsul con tv. la zi
6 parte din seminţe au şi. poi a încetat total. Păcat, structorilor. — Frumos, n-am cc zice ; tu îi împrumuţi
fost distribuite asociaţiilor căci nu mai sînt multe de Vremea 1000 de dolari şi el fuge cu nevastă-ta!
de profil, la magazinele făcut — tencuieli inte TR. BONDOR — Doar nu eram atît de prost îneît să-i
I.L.F. (care au mai procu fi dat degeaba !
rat seminţe şl din alte VJr* *
judeţe), precum şi prin ma
gazinul propriu al filialei
din oraşul Orăştie, Să nă Un cerc vicios ?
dăjduim, deci, că şi legu Un scop comun : confort
micultorii din judeţul nos Activitatea instituţiilor tural, decît poate cel ti s-a apucat singur să zugră
tru îşi vor demonstra prin culturale de la sate se în neri, în compania unui vească şi să vopsească.
fapte măiestria şr hărnicia. scrie, p>e zi ce trece, în- „întăritor" ! Bani nu sînt. Funcţia de în locuinţe, aspect
tr-un cerc tot mai vicios. Directorul Căminului director de cămin cultu
NICOLAE TlRCOB Unele dintre aceste aşeză Cultural din Veţel nu este ral e împărţită cu cea de
minte încearcă să facă ce cunoscut în satul Leşnic. bibliotecar. în urma des urbanistic civiliza t
va, dar .se izbesc de o se De fapt, nici n-a trecut fiinţării comunei, bibliote Audienţe la Primăria din — Ca inginer construc
rie de greutăţi care, pen pe acolo să vadă cum „a- ca a fost transferată la Orăştie. Cel care primeşte tor cum vedeţi o rezol
tru nişte directori aflaţi în rată" clădirea căminului Sîntandrei. Acum trebuie cetăţenii şi-i ascultă cu vare a acestei situaţii 7
primul an de muncă şi la cultural afiliat. Nu ştim adusă înapoi. Cu ce? Ca răbdare. şi înţelegere este — Am insistat şi sîntem
A ju to r primul contact cu activi cum se numeşte, ne-a spus mionul C. A.P. este stricat dl. vlceprimar, ing. Nicolae pe un drum bun pentru
tatea culturală, devin in înv. Corina Blăjan, directo şi va fi reparat probabil la Mărgineanu. Sînt invitată a obţine un cazan de la
anul şi... Ia mulţi ani, în-
rul şcolii primare din lo
surmontabile ; altele, ma calitate. La noi nu se mai trucît cooperativa se va să ocup un loc în biroul S. A. „Termorom" Cluj,
joritatea de fapt, nu între prezintă nici 'măcar filme. desfiinţa. în săptămîna în care se afla o pereche după instalarea căruia va
fi rezolvată problema pen
de tineri căsătoriţi. Pro
prind nimic. Conducerile documentării noastre îşi
Zilele trecute, locui acestora din urmă nici mă E trist, foarte trist! blema locuinţei i-a adus tru 1 500 apartamente în
torii Iliei au avut oas car nu sînt cunoscute de Cam pe aproape se află anunţa prezenţa aici, cu aici. . cartierul amintit, descon-
peţi de departe,, oaspeţi localnici. Nu e de mirare Căminul Cultural din Cim- un spectacol folcloric, — Ce alte probleme ri gestionînd astfel centrala,
dragi. !n cadrul acţiu puri-Surduc. E greu să ansamblul „Silvana" : ‘ al dică oamenii, cei care se căreia îi vof rămîne restul
nii ' umanitare „Satele că locuitorii satelor nu mai priveşti înăuntru prin pra Casei de Cultură Deva. adresează cu încredere pri de locuinţe. Colaborăm
româneşti", Ilia este în trec pragul căminelor cul ful gros depus pe geamuri. In ce condiţii va fi pre măriei 7 — întrebăm pe bine cu I.G.C.L., interesele
frăţită cu localitatea turale, nu li se oferă pri La Gothatea, situaţia e zentat, e greu de spus ! viceprimar. noastre fiind comune. Des
belgiană Chimay. lejul să-l treacă. Firesc, o oarecum similară. Aici nu Căminul nu are lemne, — In cea mai mare par prinderea acestei unităţi
Este pentru a şasea casă nelocuită se degradea funcţionează, din • lipsa decîţ dacă primeşte cîte te se solicită locuinţe; de G.I.G.C.L. şi transfor
oară de la revoluţia din ză, pun stăpinire pe ea copiilor, nici şcoala. Aşa un braţ de la Primărie. mulţi locatari, îndeosebi marea ei în regie autono
decembrie 1989 că dom păianjenii. Nici vorbă de dar, o localitate văduvită Directoarea de cămin are din cartierul Micro II, se mă, schimbarea directoru
nii Ghislain Dihoir şi a se asigura combustibil de două instituţii de bază. intenţii frumoase de vii confruntă cu lipsa căldu lui ei sînt chestiuni pen
Raes- Cristian sînt oas pentru această perioadă Căminul Cultural ' din tor, dar fără sprijinul ca rii în apartamente, a apei tru care am insistat. Auto
peţii locuitorilor Iliei friguroasă pentru ca uni Burjuc, comună desfiinţa drelor didactice, e imposi calde. Moştenim- o stare nomia va elimina birocra
bil să facă
ceva (Şcoala
înfrăţite. De data aceas cul spectacol, cel de film, tă înainte de Revoluţie şi de lucruri negativă. Sub ţia, va uşura mult obţine
ta transportul cu aju aşa rar cum se prezintă, apoi reînfiinţată, se zbate s-a desfiinţat acum cîţiva regimul dictatorial s-a con rea materialelor necesare
toare umanitare pe care să nu aibă loc în condiţii în multe greutăţi materia ani din lipsa copiilor — struit destul de mult în gospodăririi oraşului nos
lin.). Este de invidiat în
le-au Organizai şi înso arctice ! Despre clanţe lip le. Directorul acesteia, Eca- oraşul acesta. Dar s-a tru. Sînt de părere că
ţit in România a cu să la uşi, geamuri sparte, terină Crăciun, ne înfăţi acest caz situaţia de la construit fără o logică, fără orice construcţie ori insta
prins medicamente, îm scaune distruse, murdărie, şează starea instituţiei: Gurasada, unde sprijinul să fie construite, în para laţie să fie astfel lucrate
şcolii
acordat conducerii
brăcăminte şi alimente, sticle goale aruncate la uşile fără clanţe sînt zăvo lel, şi centrale termice, ca incit decenii de-a rîndul
citrice şi alte fructe e- întlmplare, ce să mai vor rite cu lacăte, înăuntru — căminului cultural este să nu mai vorbim şi ; de să nu necesite intervenţii.
ccotlce pentru copii, pre bim ! La multe astfel , de o masă de tenis de care nu real. Un caz fericit care calitate. In Micro II cen Pentru confortul locuitori
cum’ ş i : ajutoare pentru unităţi au dispărut firme te poţi rezema că se pră scoate şi mai pregnant în trala este suprasolicitată, lor urbei, pentru aspectul
Asociaţia handicapaţilor le, altele, s-au şters. In buşeşte, apat-atură de prac evidenţă nefirescul în care avind In „sarcină" 2 500 de ordonat al oraşului.
„Sargeţia“ din Deva. âstfer de. condiţii, cine are tică şi instrumente cu zeci se desfăşoară activitatea apartamente. De aceea — Ne alăturăm frumoa
curajul să lase căldura fa de ani la activ, defecte, culturală la sate. temperatura în locuinţe, a- selor dv. gîriduri, urîn-
miliei şi' să se aventureze în această situaţie, direc cum în plină iarnă, - este du-vă din inimă succes!
în incinta căminului cul torul căminului cultural MINEL BODEA scăzută, y ---- ; ’7" — w ESTERA SÎNA ,
W-c. , ... >
