Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_315
P. 1
INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 313 VINERL I MARTIE 1991 4 pagini — 3 lei
cu soare şi cu... raai
GHIOCEI PENTRU MAMA
minereu
Deşi omătul alb de aceea, dacă ghioceii sînt' N u se poate ca o mamă |
nea încă îşi mai face acest simbol al dragostei să nu simtă fiorul bucu- • De la doamna inginer La Uzina de preparare din cu privire la creşterea
simţită prezenţa peste şi gingăşiei, să nu uităm riei de a trăi, a celei m ai | Iudit Olah, şefa biroului Teliuc n u s-a prim it m i cantităţii de minereu de
meleagurile noastre, to ca prunul buchet să-l o- mari bucurii, cind capi- ! producţie, aflăm că mine nereul nostru. Nu aveau fier extras şi trimis side-
tuşi ceasul biologic ne ferhn mamelor. Ele sînt Iul ei îi aduce cu recu- i rii de la Ghelari au în gaz metan şi energie e- rurgi.ştilor.
şopteşte că primăvara este acelea care nc-au dat noştinţă un bucheţel de > cheiat prim a lună a anu leetrîcă pentru a-1 prepa - — In luna ianuarie şi a-
pe drum. Ceea ce m viaţă, care tie-au legă ghiocei! Nu este mult, j lui cu rezultate bune. Sec ra, - cum în februarie am avut
incintă m ai m ult şi ne nat, care ne-au , prive dar este enorm pentru. o | torul I, condus de ingi — Avem un stoc de necazuri în asigurarea cu
impresionează pînă la gheat somnul şi ‘primii inimă care simte că este ' nerul Cornel Cornca, a dat peste 10 000 tone minereu gaz metan şi cu energie
emoţie este însă momen paşi. Mama este inima iubită! | peste programul prevă- în concentrate, bun pen- electrică — arăta domnul
tul- cină gingaşii ghiocei care dă căldură, care face zut 1300 tone de minereu Stoica Stan, contabilul şef
îşi scot la lumină, de sub să circule dragostea în CORNEL ILICA, i de fier de bună calitate. « f t w w n w w m w w w , al unităţii. Am fost ne
frunziş, ' imaculatul alb tot organismul familiei. preot 1 Sectorul III — coordonat voiţi să oprim sau să re
al petalelor lo r! Cită de inginerul Comei Petro- ducem unele activităţi. Am
gingăşie, cită splendoare, escu, ă mers ceva mai MINA GHELARI dat concedii lucrătorilor
cită bunătate a putut pu slab, dar a reuşit să dea care au dorit, aiţii au luat
ne Ziditorul în aceşti în plus exact 307 tone de vw jvyirtrtftvw vvA vw / concedii fără piaţă. Am
vestitori ai prim ăverii! minereu. căutat prin toate mijloacele
în primele zile ale lu — Înseamnă că minerii tru expediere la C.S. Hune să asigurăm minerilor, lu
nii martie, obişnuim să şi-au făcut datoria, şi-au doara — ne spunea dom crătorilor de la uzina de
facem cadouri celor -dragi, luat salariile. nul inginer Ioan Benco- preparare, celor de la
cîte un mărţişor t Un bu — Mina Ghelari — tre vici, directorul Exploată transporturi auto, adică tu
chet de ghiocei ! Ii ru buie să livreze lunar rii Miniere Hunedoara, din turor, condiţii de muncă şi
pem din locul unde au 53060 tone de minereu cadrul Regiei Autonome a salarii bune. Aşa vom
— ne spune domnul ingi Cuprului Deva. Avem asi
ieşit la lumină, cu dure face şi în perioada urmă
re în suflet parcă, vă- ner Horea Rain, directorul gurată linie de front ac toare Dacă vom da mai
zîndu-i atît de firavi, de minei. In luna ianuarie tivă in abataje si la mina mult minereu de fier vom
am dat însemnate cantităţi
gingaşi, dar, în acelaşi Teliuc şi aici la Ghelari, lua bani mai mulţi,.
de minereu în plus. Luna ceea ce. ne dă garanţia rea
timp, cu speranţa că în aceasta ain avut necazuri. lizării programului stabilit GII. I. NEGREA
locul unde îi aşezăm, fie
intr-un pahar cu apă, pc
o haină, vor aduce mai
multă lumină, curăţenie
şi dragoste !- Tocmai da La „Gospodarul" cam sărac...
Astăzi, este o dovadă pectiv a devenit . şi cu vară. Am reţinut că sînt
Fericire' de curaj să porneşti la mult mai sărac, numeroşii - băuturile, caieleie, mulgă
mult solicitate
plugurile
O . cumpărători ce-i trec zil
drdm şă-ţi
încropeşti
pentru tracţiune animală,
gospodărie de ţăran. Mo
nic- pragul plecând " deza
si noroc tivele sînt multiple, înce- măgiţi de invariabilul râs-' toarele electrice, motoco-
puns al vînzătoarelor : „nu
pînd de la uneltele pentru
sitoarele, pompele de stro
lucrat păm întul şi pînă la
ultimul cui pe care tre avem“. Am discutat aici pit pomi, ferăstraiele me
canice,
joagărele,
roţile
cu vînzătoareie Lucica Cră-
Mărţişorul mic cum buie' să-l baţi într-o scîn- ciunescu şi Elena Carmen pentru căruţă, uneltele a-
este dură. Dar să ne expli Crucioiu, care ne-au ofe grîcole simple — sape, coa
E al primăverii sol căm. rit o imagine reală asupra se, seceri, greble, furci, lo-
Şi apare de-ntîi C um -este şi firesc, ori suferinţelor şi greutăţilor peţi şi altele. Ce să mai
martie cine vrea acum să. se apu cu care se confruntă, nu vorbim despre alte artico
Consecvent, ca un ce de agricultură — şi sînt de azi de ieri, ci cam de le care sînt aşteptate de
simbol. mulţi astfel de oameni ce un an de zile, de cînd fur luni de zile — şuruburi,
nizorii, respectiv industria holşuruburi, piuliţe, cuie
vor dobîndi păm înt în te
Ignorînd tipicul celor nu mai produce mai nimic lungi, sîrmă, piie, dălţi,
Atîrnate de vreun meiul Legii fondului fun în ajutorul ţăranilor. Lis ciocane, cleşti şi altele, pe
ciar — apelează neîndoiel
şnur, ta lipsurilor este foarte care parcă industria a uitat
Mărţişorul meu nic la magazinele de pro lungă, în timp ce cererile să le mai fabrice (!). Ce
v-asigur fil ale comerţului de unde se amplifică vertiginos, a-
să-şi procure cele nece
vînd în vedere că sîntem
Vă va fi 'de bun sare — diferite scule, ma- , în pragul începerii lucră NICOLAE TIRCOB
augur. teriale, unelte şi orice ar rilor agricole de prim ă (Continuare în pag. a 2-a)
ticole de trebuinţă într-o
Atingîndu-şi astfel gospodărie. Cel mai cău
scopul Serele din Sîntandrei s-au pregătit din timp pen tat magazin de acest fei
ţâră nici un echivoc, tru a însoţi gesturile noastre de tandreţe faţă de j este „Gospodarul" din De
Aş dori ca să cei dragi cu... o floare. 69 000 fire garoafe mulţi- ! va, care în anii trecuţi o- U M 4 PS Zî
v-adueă colore vor fi livrate comerţului de Mărţişor iar alte ] ferea o bogată şi 'diverşi- •
Fericire şi noroc. ficată gamă de articole de Doi prieteni serntorc dc ia restaurant, cu
80 000 flori vor fi destinate sărbătoririi Zilei Femeii, j uz gospodăresc. Care este maşina, foarte ameţiţi. Deodată, unul strigă :
lOAN SASĂRAN situaţia în prezent ? — Atenţie, Costică/ Era Să intri în pom.
Foto PA VEL LAZA j Mai restrîns acum ca — Cum? întreabă celălalt mirat... Nu
spaţiu, datorită trecerii la conduceai tu ?
privatizare, magazinul _ res
Nu e nimic nefiresc de intelectual tind să fie CONTRAPUNCT fel, cei care n-au fost Eugen Simion ? De ce ar
în diversitatea d e opinii monopolizate de un anu (pentru că n-au vrut) în fi mai intelectuali ziariş
şi atitudini care caracte m it cerc form at în marea „Golania", cei care nu tii de la „România libe
rizează societatea româ sa majoritate din artişti, Intelectualii fac parte din anumite ră" decît cei de la „A-
nească de azi. O aseme scriitori, publicişti şi uni societăţi, grupuri, alianţe devărul" ? Conform unei
nea diversitate, expresie versitari aflaţi într-o care la 20 mai şi-au ex sau forumuri se pare că astfel de optici nu ne-ar
a libertăţii de opinie şi perpetuă şi programatică situeze decît împotriva nu mai au dreptul să se rămîne decît să radiem
opoziţie. Aş vrea să fiu guvernului, îmi rezerv lu primat liber opţiunea, considere intelectuali, ei din evidenţele intelectua
opţiune, este şi trebuie să xul de a fi îngăduitor, alta decît aceea a distin
rămină definitorie pentru corect înţeles: nu situa apreciinău-i afirmaţia nu sei poete. Sînt ei prin fiind „vărsaţi", mai mult lităţii cîteva milioane a-
parţinînd corpului ingine
o democraţie autentică. rea acestora în opoziţie cg pe o expresie a matu aceasta mai puţin inte sau mai puţin tacit, „la
e deplorabilă — ea ţinînd , trupă”, la gloată, în ma resc, profesorilor, preoţi
In această luptă de idei, rităţii intelectuale, ci a lectuali ? O astfel dc gîn- sa aceea amorfă de ro lor, ofiţerilor, medicilor
care atinge deseori cote de dreptul inalienabil al teribilismului juvenil. Dar dirc nu se deosebeşte cu mâni amărîţi şi proşti care, indiferent de opţiu
le adversităţii, intelectua fiecăruia la opţiune — ci cînd o mare poată pro nimic de cea a răposatu care nu s-au priceput la nea lor politică, respectă
litatea e una dintre cate tendinţa lor insidios — clamă în Piaţa Universi lui partid unic, care şi 20 mai să aleagă pe cine opinia altora, îşi apără
agresivă de a se autopro-
goriile sociale implicate tăţii că coi reuniţi acolo el pretindea a reuni în trebuia. Dar prin ce ar libertatea greu cucerită
la modul cel măi pasio clama purtători de cu reprezintă tot ce are rîndurile şale toată friş fi mai intelectuali, prin de a gîndi cu propriul
nal posibil, ceea ce, da * lant ai unui u n it ade ţara mai nobil şi mai ca naţiunii.. Să fi ajuns ce ar aparţine mai mult cap, refuză dictatura in
asemenea, nu depăşeşte văr şi, ai unei unice inte bun, fie-mi şi mie per opţiunea politică un cri unei elite Nicolae Bre- versă impusă prin porta-
limitele firescului. Deplo lectualităţi, Cînd un tî~ mis să mă simt jignit în teriu de evaluare a apar ban decît Augustin Bu-
rabil, în schimb, este năr şi talentat poet sus numele a milioanelor de tenenţei la o elită ? ■ Aşa zura, Ana Blandiana de RADU CIOBANU
faptul că, de la o vre ţine peremptoriu că un intelectuali, români care s-ar părea. Cei care îşi cît Marin Sorescu, N i
me, statutul şi calitatea scriitor nu trebuie, să se n-au fost consultaţi, dar permit să gîndească alt colae Manolescu _ decît fConlinuafe în oag a 7