Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_315

CUVÎNTUL LIBER NR.
2

Hunedoara — permanentă vatră

de locuire românească (I)

înzestrat cu relief va­ metalurgiei bronzului, con­ rită prin descoperirea a
riat, propice aşezărilor cu cretizate prin prezenţa numeroase tezaure mone­
caracter perm anent pînă turtelor din bronz la Tur­ tare sau piese izolate la
la circa 1300 m altitudi­ daş, M ărtineşti, Chergheş, Sălaşu de Sus, Băniţa,
ne, subsol bogat în resur­ Deva, Rapolt, Densuş etc. Costeşti, Deva, Densuş,
se minerale, păm înturi a dus la făurirea unelte­ Cerbăl, Orăştie etc. O ca­
fertile şi climă favorabilă, lor şi armelor din metal, racteristică a civilizaţiei
judeţul Hunedoara a con­ de felul celor ce s-au gă­ dacice o constituie arhitec­ *
stituit, din cele mai înde­ sit la Deva, Gozia, Călan, tura în piatră ce-şi găseş­
părtate vremuri, o perm a­ Crăciuneşti, Gothatea, Pri- te expresia în fortificaţii­ PF
nentă vatră de locuire o- caz, Stînceşti-Ohada etc., le şi aşezările civile din
menească. Cu peste 150 000 fie ca piese izolate, fie în Munţii Orăştiei şi de pe 10,00
de ani în urmă, în paleo­ depozite, aparţinînd epocii Valea Mureşului" din vre­ 10,10
liticul mijlociu, populaţia bronzului şi primei faze mea lui Burebista şi De-
acestor meleaguri folosea a epocii fierului. cobal. A 10,20
peşterile ca locuinţe ori Folosirea generalizată a
locuri de refugiu. M ărtu­ fierului a avut urm ări de­ Stăpînirea romană şi-a 12,00
rii în acest sens sînt frag­ cisive în cultură m ateria­ pus puternic am prenta a- 13,00
mentele osteologice umane lă şi spirituală a geto-da- supra ţinutului hunedo-
şi uneltele confecţionate cilor. La baza progreselor rean dacă se ţine seama 13,30
din piatră şi din oase de şi numai de faptul că în Imagine - cotidiană în faţa T ţatrului de Estradă din Deva sau cum ar spune
animale, scoase la iveală, înregistrate pe plan eco­ depresiunea Haţegului fiin­ un plastician — „Natură statică cu teatru". Semna tarul lucrării — cine mai 13,40
de-a lungul anilor, prin nomic, în cea de a doua ţa capitala Provinciei Da­ poate şti în această peri oadă de... trecere ? Proba bil şi peste doi ani cînd
cercetări sistematice sau fază a epocii fierului, a cia. Arheologii au dezve­ se „prognozează" încheierea lucrului vom avea aceeaşi imagine, după cum 14.00
stat intensificarea activită­ 14,10
ocazional, Ia Cioclovina, O- ţii metalurgice, favorizată lit şi dezvelesc an de ah merg treburile. Sperăm să fim totuşi contrazişi în părerea noastră 1 14.30
haba-Ponor, Federi, Nan- ruine ale unor oraşe, tîr- Foto PA VEL LAZA
dru, Crăciuneşti, Brotuna, de existenţa zăcămintelor guri şi sate, necropole, 15.00
Basarabasa ete. Aşezările de fier în zona Munţilor drumuri, monumente sculp­ 15.30
din neolitic şi din peri­ Poiana Ruscăi. Din cup­ turale şi epigrafice, cera­ Politia — în căutare de sine 16.00
oada de început a epocii toarele de. topit şi redus mică, unelte şî arme, mo­
bronzului, descoperite la minereul aflate în cetatea nede, podoabe etc. în lo­
Turdaş, Deva, Şoimuş, Bă­ de scaun a regilor daci, calităţi ca : Sarmizegeţusa, S-a spus — unii o mai comunei evenimente deo­ întîm plă cu reclamaţia 16,30
trâna, Ţebea, Podele, Baia Sarmizegetusă Regia, tur­ Veţel, Geoagiu, Călan, zic şi astăzi — că poliţia sebite. Abaterile de la ac­ m ea? 17.00
de Criş, Brad, Bulzeştii de tele de fier obţinute erau Breazova, Peşteana, Hobi- nu şi-a intrat încă în atri­ tele normative înregistrate, — Nu vrei să te împaci
Sus, Mihăileni, Coziă, Bre­ transformate de meşterii ţa, Sîntămăria-Orlea, Jele­ buţii, mai exact nu-şi face în 1990 ş i . în prim a lună cu Moga ? ,.
tea Mureşană, Aurel Vlai- fauri Intr-o bogată gamă dinţi, Teliuc, Peştisu Mic, pe deplin datoria. Np res­ ■ a anului se referă la fur­ — Nu, în nici Un caz. 18.00
t>u, Almaş-Sălişte etc., prin de unelte, arme şi obiecte Băcia, Nandru, Căraciu, pingem această idee în to­ turi din avutul public şi V. N. ne-a relatat că în-
bogatul şi variatul lor in­ de podoabă. Ruda—Brad, Mesteacăn, talitate, dar opiniem că particular, jocuri de noroc, tr-o seară, vecinul său,
ventar arheologic (coarne Confecţionarea ceramicii afirm aţia de mai sus nu conducerea autoturismelor Cornel Moga, a venit în
te cerb, securi şl topoare ocupa, de asemenea, un Crişcior etc. se dovedeşte valabilă în sub influenţa alcoolului curtea lui cu toporul cu 18,30
din bronz, Oase de anima­ loc de seamă în viaţa da­ Dăinuirea populaţiei băş­ toate zonele judeţului. O ş.a. care a încercat să-l lo­
le domestice etc.) dovedesc cilor, cercetările scoţînd la tinaşe cît şi rolul acesteia să aducem, spre exempli­ — Au foşt cazuri de fap­ vească. Agresatul a depus
> intensă vieţuire pe te­ suprafaţă pe lingă num e­ în economia provinciei îşi ficare, zona Brad. La Pos­ te contrare legii ce au ră­ plîngere la poliţie. 18,45
— Dacă aşa zici, întoc­
ritoriul hunedorean a unei roasele obiecte din metal, găsesc m ărturii de necon­ tul de poliţie/- din Baia d.e mas nepedepsite ?. mim dosar pentru Moga — 19,35
populaţii sedentare, a că­ vase lucrate cu mina şi testat în ceramica dacică Criş am stat de vorbă cu — Nu. Am acţionat ime- a zis şeful de post. Asta 20,00
ci ocupaţie de bază era eu roata olarului Ia Gră­ aflaţă în am bianţă cu o- plutonierul m ajor Ianoş 'diat ce am fost sesizaţi
igricultura şi creşterea.. a- diştea Muncelului, Cos- biecte de factură romană, Brînduşan şi cu plutonie­ şi am rezolvat operativ cît mai repede. 21,40
liniştit.
Omul a plecat
nimaîelor. In acelaşi timp, teşti. Piatra Roşie, Deva, cît şi în mormintele de rul Ioan Adam. Prim ul din­ toate cazurile — intervine Reluăm discuţia şi interlo­
abundenţa ceramicii de formă tum ulară, cu ritul tre ei ne-a spus : în discuţie plutonierul I. 21,50
Cozia, Cîmpuri-Surduc, Adam. In 1990 s-au în­ cutorul ne spune :
îiferite forme şi dimen­ Brad. Foit, Jeledinţi, Ro- tradiţional dacic al incine- — Noi, poliţiştii, nu fa­ registrat 25 de fapte pe­ — In ultim a vreme, am
siuni atestă vechimea prac­ moşel. Vărmaga etc. Dez?< raţiei. descoperite la Deva, cem politică, sarcina noas­ avut puţine încălcări de
ticării meşteşugului olări- volta rea ’ societăţii dacice, Cinţiş şi Veţel. tră fiind aceea de a se nale, iar 9 au fost trimise lege, iar oamenii vin la 22,25
în faţa instanţei de
ju ­
■ului de către băştinaşi. nu numai din punct de respectă legile ţării. decată. noi cu încredere, ne as­
Cum se. prezintă, din
Intensificarea exploatării vedere economic ci şj po- Dr. MIRCEA VALEA, . acest punct de vedere, si­ — Oamenii ' comunei cultă şi- ne respectă. Fac
•uprifere şi dezvoltarea litico-eultural, este adeve­ prof. AXGHEL XISTOR tuaţia la Baia de Criş? noastre au o dublă cali­ asta pentru că ne simt
alături de ei.
— Oamenii sînt-de trea­ tate : Cei mai mulţi lu­ — Ne-ar interesa cîteva, 1,05
bă. N-am avut pe raza crează în m inerit şi, în a- din cele mai recente ca­
foarte
celaşi timp,
sînt
la „Gospodarul" TRISTETE DE FIICĂ, , Fata izbucneşte în ho­ Fetiţa Adela s-n năs­ buni agricultori şi crescă­ zuri.
— Petrii Jic şi Constan­
tori de animale, de „aceea
PI
cam sărac... INCRÎNCENARE hote de plinşi Părinţii de cut la 3 noiembrie 1985 nu prea au timp să încal­ tin Văduva au furat 80 1 1C,0C
de ţuică de la un cetă­
ce legea, ne spunea pluto­
mai m ulţi ani sint divor­
şi încă de la naştere a
ţean, iar Ioan Aniţă, Ioan
DE TATĂ
nierul m ajor Dorel Flueraş,
ţaţi, iar fata a rămas cu
mama. fost îngrijită de bunicii şeful Postului de poliţie Nagu şi Dumitru Macovei
cu o dragoste
paterni,
{Urmare clin pag. I) înaltă, subţirică, îmbră­ De la data divorţului deosebită cum numai bu­ din Vălîşoara. au provocat scandal în 16,05
cată in uniforma studen­ copila s-a înstrăinat com­ nicii sînt în stare să o — Cîte abateri s-au în­ restaurant. Li s-au întoc­
mit dosare penale pentru
. a mai spunem şi de pre- ţilor de la Institutul de plet de iată, care nici­ dea nepoţilor. registrat în 1990 ? a-şi primi pedepsele ce le 16.30
,urile formidabile ale unor Mina Petroşani, S. Da­ odată nu d încercat să-i După ce în luna iunie — Puţine. Un furt din merită. în activitatea noas­
-articole care şi calitativ niela aştepta înfrigurată arate măcar un 'strop de 1990, bunica şi-a bătut avutul particular, o con­ tră ne bucurăm de spri­ 17,00
sînt mai slabe ? Aşa este, în sala tribunalului să-i afecţiune. nora şi a dat-o afară din ducere fără permis, un
spre exemplu, cazul unui fie strigată cauza. Se ju ­ — Nu mă interesează casă, iar soţul a asistat abuz în serviciu, o abate­ jinul populaţiei, colaborăm 17.30
bine cu adm inistraţia lo­
bîrleţ, care de la 33 lei a deca pentru majorarea ce a fost între el şi ma­ la acest incident fără să re de la Legea nr. 3 şi
ijuns tocmai la 105 lei. pensiei de întreţinere. !n ma. Dar eu ? Eu ce spună un cuvint, cei doi scandaluri. Toate au fost cală. 18,00
Ieşi- acum se .Confecţio­ m om entul'în care judecă­ i-am făcut ? Ce vină am tineri s-au despărţit in soluţionate şi sancţionate Concluzia acestui articol
nează prin forjare şi se torul ii .pronunţă nume­ eu ? De ce nu vrea să fapt, iar fetiţa Adela a cu maximă operativitate. nu poate fi decît una sin, 18,10
rupe cînd ţi-e lumea mai le, înaintează timidă în mă ajute ? In această rămas în continuare la In vreme ce stăteam de g u ră : posturile de poliţie
dragă. In legătură .cu faţă. sesiune am luat trei note bunici. vorbă cu plutonierul adju­ din cele trei comune ac­
preţurile exagerate ale u- Părinţii nu s-au mai tant Gheorghe Bratu, şe­ ţionează pentru a-şi înde­ 19,00
nor utilaje , se mai ridică împăcat, iar ea, mama, a ful Postului de poliţie din plini atribuţiile, poliţia
i problema riscului de-a Dlf-JA IEX, SED IEX! fost înlăturată complet Băiţa, în sediul instituţiei făcînd paşi consecvenţi în
•te' achiziţiona şi apoi de. a din existenţa copilului. a intrat Viorel Nicula, din căutare de... sine. 21,40
iu le putea vinde; cunn satul Hărţăgani.
aste cazul mbtocositoarelor Tatăl său, tăcut, cu de 10, deci. nu sînt un Cu toţii iubesc enorm — Domnule şef, ce se mai TRAIAN BONDOlf
sare costă acum în jur capul plecat stă nemişcat copil rău. Doresc să îl copilul, dar această dra­
goste nu a reuşit totuşi
ie 50 000 lei. De u. cali­ alături de fiica sa. salut, să vorbesc cu el,
să-i apropie pentru a-l
tate îndoielnică sînt-şi pu- — Ce. solicitaţi in st an - dar nu-mi răspunde. putea creşte împreună.
finele cozi pentru unelte . ţel ? întreabă judecătorul. Teribila tristeţe din Intelectualii
in faţa instanţei li se
re se oferă. Norocul este — Vă rog să mi majo­ glasul şi ochii fetei pro­ citeşte pe chip durerea,
şă ţăranii încă n-au uitat raţi' pensia de- întreţine­ voacă rumoare in sala de nici unul tiu concepe să
să-şi mai confecţioneze şi re „pe care mi-o plăteşte judecată. Oare de ce unii rămină fără copil, dar (Urmare din pag. 1) in numele întregii in­
singuri unele articole de tatii, ingînă printre la­ oameni îşi..uriţesc singuri nici nu încearcă prin telectualităţi şi chiar in
trietâ necesitate. crimi fata. Judecătoria viaţa ? Alîtea întrebări nimic să-şi ierte reciproc numele întregii ţări. Dar
Referitor la modul de Petroşani l-a obligat care rămin în continuare voce şi joacă FAIK, acor- nu ştiu ce îmi spune că Vr
aprovizionare, am aflat că să-mi plătească o . pensie fără răspuns. greşelile şi să se împace. dînd Puterii aceeaşi şan­ majoritatea covîrşitoare a băto
in această privinţă nu de întreţinere de 1 200 Prin decizia Tribuna­ Instanţa judecătoreas­ să pe care şi Puterea le-a intelectualităţii româneşti, ploi
prea s-a schimbat ceva, lei lunar. Această stană lului Judeţean, tatăl pirît că, ţinind seama de vîrsta acordat-o tuturor. fără să aibă nici o clipă form
făcîndu-se tot prin fostul este Insuficientă. Sînt a fost obligat la plata fragedă a fetiţei, de Intoleranţa e vestibulul sentimentul că poporul povi
condiţiile foarte bune pe
i.C.R.M., deşi o legătură studentă, manta are un unei pensii lunare de în­ care le are la mamă, a extremismului. Intr-o a- căruia-i aparţine i-ar fi ales
directă cu furnizorii, pe salariu doar de 2 300 lei. treţinere de 1 400 lei lu renă democratică, ea de­ ostil, îşi apără tăcută li­ ritor
stabilit la aceasta domi­
bază de contract, ar fi o Ce să mă fac ? nar, în favoarea fiicei ciliul minorei, obligind pe clanşează semnale de a- bertatea de gîndire şi işi diţii
formă mult mai avanta­ — Nu pot să-i plătesc sale. larmă care duc inevitabil rezervă dreptul de a se polei
joasă. tată la plata unei pensii la descalificarea celor pronunţa la viitoarele a- rile
vuii mult■ şi nici tiu me­ de întreţinere lunară. prim
tată . doar cîţeva conside­ rită, dă replica tatăl. Am DRAGOSTE Soluţia a fost confir­ care o practică. Ea e şi legeri. Pînă atunci, îşi
mai tristă, şi mai îngri­
vede de rosturile ei, fi­
raţii ce îndeamnă la se­ 6 063 lei salariu lunar, DE MAMĂ mată în recurs. Mama jorătoare, atunci cînd delă crezului celui mai grad
borîi
rioase reflecţii, dar şi la dar am rate pentru apar­ Camelia Grtlnţă şi so­ oricum tot mamă rămine vine din partea unor in­ intra
măsuri mai ferme pentru tament, iar fata cînd mă ţul ei Petru Grunţă au şi dragostea de mamă strălucit intelectual al le n
îm bunătăţirea aprovizionă­ iuti!naşte pe stradă, nici ajuns în faţa instanţei învinge. telectuali de valoare, ca­ neamului rom ânesc: 12 g
rii magazinelor care au nu mă salută măcar, Aşa de judecată, unde cu o re, întem eiaţi pe presti­ „Vreme trece, vreme vi­ te î
ca profil satisfacerea tre­ o învaţă m'aieă-sa. Eu înverşunare deosebită se Rubrică realizată giul binemeritat dobîndit ne, / Toate-s vechi şi vesti
buinţelor ţăranilor şi spri­ muncesc din greu in m i­ luptă pentru propriul cu sprijinul in trecut în ochii ţării, nouă toate. / Ce e rău şi
jinirea acestora in dru­ nă. copil. Tribunalului Judeţean îşi îngăduie acum să vor­ ce e bine / Tu te-ntreabă va p
mul spre. privatizare. bească şi să se manifeste şi socoate".