Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_316

CUVTNTUL LIBER NR. 316 • STME
nnq 2

UN GRĂUNTE DE NISIP
FLASH! frînge in sufletul meu ca re atunci cînd se pierde
mă înconjoară. Răul apa­
o rază de Soare în apele
unui lac de munte şi ori­ capacitatea de înţelegere
NU-I TOTUMA Căutam viaţa în afara ce lucru are o reflectare şi pătrundere adîncă a e-
xistenţei
în întregul ei,
proprie in adîncurile su­
REFLECŢIA ZILEI mea, uitînd că sadevărata fletului. Dar nu trebuie atunci cînd se produce
■ Una e să ştergi caro­ viaţă se desfăşoară - înă­ să uit că deşi sînt o par­ ruptura între sine şi lu­
® „Lucrând, neîegaf, \a nu ştiu ce cupolă, seria de apă şi alta e s-o untrul meu, căci eu nu te distinctă .sînt parte din mea exterioară, cirid între
sînt decit materializarea
Mkhdangeio a căzut şi şi-a rupt gîtul- După „ştergi" de un stîlp. s Una. sufletului ce mă locuieş­ marele întreg care este acestea nu mai are loc o
e să zbori pe drum cu ma­
corelaţie echilibrată, cînd
câteva zile era din nou sus, zdravăn, cu ochii în şina şi alţa e. să zbori din te şi fără sine — eu — VIAŢA. Nu sînt decîl un şinele primează întregul
varul cerului. Trasa nari, scormonă draci, sufla maşină. E Una e să poţi nu aş cunoaşte lumea ex­ grăunte de nisip de pe vieţii.
inmbiîele de arama ale învierii. Cine mai are conduce o maşină şi alta terioară. Toată existenţa plaja Vieţii: Să nu uit că
curajul sa cadă azi de pe o schelă ? e să ştii să. conduci o ma­ ce mă înconjoară se răs- exist datorită Lumii ce IN A DELEANU
şină, ş Una e cînd roata
De atunci încoace meşterii se. leagă cu sute e umflată de tine şi alta e 9,C
cînd e „umflată" de altul. — Trebuie să vă plătim — Scarpină-te !
da centuri — şi nici un gînd măcar nu le e m ■ Una e cinci circul: pe despăgubiri. Se construieş­ 10, c
primejdie. Ds-ais nici nu moi fese nimic. Nu cad dreapta şi. alta e cînd tragi te o cale ferată, iar trenul «I -— Tăticule, ce bine c cînd 10,1
— şi asta e toată isprava- lor". pe dreapta.-s Una ;e- sa fii va trece exact prin -mij­ îmi faci tu baie... Mămica 10,2
automobilist am ator şi al­ lociţii' casei dumneavoastră. •' lini scoate şi pantofii, şi
MARjN SCRESCU ta e să fii ,amator la auto­ — Şi ce, credeţi că n-am — Beat trebuie să îi fost hainei?.., 11,::
cînd a fotografiat turnul
mobilism, s. Ună e să treci. altă treabă decît să-i clcs- ăsta... - IU
„zebra" în pas '. vioi şi • alta chid de fiecare dată- ufa? ■ •— Sirii foarte-. îngrijorată, 12,t
e ,s-0 treci în „pas de gîs- Iii timpul cruciadelor, — Scoală Gigei, şi bea ca­ se pîîngo o femeie pristii- 13,1
nei sate, Niciodată riU a în-
DESPRE*., ARTĂ eă". 13 Una e,să ştii să con­ câţiva c.'ivaSsii .traversează feaua ... cu 'lapte, .că trebuie ' tîfiiat: ătsta'ifîe’ acasă. Nu 13,4
duci şi alta e să ştii să'te deşertul .îmbrăcaţi iii ar­ să te duci fa ' şcoală. cumva şi-o fi găsit pe IU
© .Arta este o. fană transform ată in lumină":, conduci. S Una e să tragi muri. Caii,; şi . ci, poartă : M ămică,,;,na ai Batea... alta 7 i u
rtV b Ra q u e \ tu ds volan şi alia e să zaie. să-mi dai seara cafeaua, şa '—■ Ei, o consoleaZa prie­ l u
o .A materializa spiritul, pină la a-1 face palpa­ tragă el de tine. s Una e Un leu îi vede şi se plîn- pot dormi pînă mai tîrziu tena, nu trebuie să te gîn-
bil ; a spiritualiza m aterialul pînă la a-1 face să dis­ să fi circulat mult şi alta ge leoaicei n ; . ţ dimineaţa '? ■ : ■ ■ dcşfi şi tu la ce-i mai rău.
pară ; iată tot secretul artei".'* e să fi circulat bine. S U-. — Uf ! Iarăşi conserve .' Poate l-a călcat vreo m a­
,■ ' ■ A j. b e n a v ’ENTSR na e cînd automobilul pa­ - • - ' — Domnule farmacist, am şină...
® „Nu cunosc o mai bună definiţie a c.uvtntului tinează şi alta e cînd el El. vizitii,d Italia, foto­ o boală de piele. Bă-mi 174
ARTA desit- aceasta : arta este omul adăugat naturii". • derapează. grafiază Turnul din Pisa. ceva contra m încărim ii,'dar Culese şi prelucrate 13,!
VAN GOGII I. M . Soţia, privind fotografia : să fie ieftin ! de- ILIE LEAHU
e ,,-Arta trebuie să apropie, nu să îndepărteze ;
să umple, : nu să sape prăpăstii în bietele noastre spi­ 19,
19,
rite, si asa îndestul de răscolite de întrebări..." SONETUL MĂRŢIŞORULUI T i ' î r 20,
BRANCUŞI 20,
« „Orice artă este omul care transcende desti­ Miracoî-simbol al toate ce-nvic,
nul său". Mesaj de virtuţi şi-mpliniri.
ANDRE MALRAUX A vîeţii-nfinite, solie 21,
• „Arta purifică şi .înalţă în aşa fel pe om, incit
el îşi ridică cu mîndrie şi bucurie capul, percepe şi Vestitor de dorinţi şi iubiri.
realizează chiar contactul nemijlocit cu ceea ce esle O icoană-a sfinţeniei noastre,.
divin".. A" ,S r t, ; Oracol de bine, prin om,
E.T.A. HOFFMANN Puritate-a „planetei albastre",
„Arta posedă un nu ştiu ee farmec tainic, incit Ghiocel ce cutezi lingă pom.
înfrumuseţează tot ce atinge". Un crîmpei din cele ee sînt
G A. BECQUER
Speranţă nespusă, vis, dor,
• „Arta singură, dintre îndeletnicirile omului, este Şi al tainelor vieţii, cuvînt,
eternă..."
V. STREINU Tu-nfloreşti al lumii covor
Şi aduci fericiri pe pămint,
• „Toţi oamenii au văzut aproape aceleaşi lucruri, Revino, al meu, iubit Mărţişor ! 9,
dar numai artistul ştie să le reînscrie în memoria lui". 10,
J. RENARD CONSTANT LILIAN 10,
Desen de CONSTANTIN GAVRILA
8 „Trebuie să jertfeşti, trebuie necontenit să jert­ 11,
feşti artei tale toate nimicurile vieţii". DIN LUMEA LARGA FUMĂTORII „MURDĂRESC" AERUL?
BEETHOVEN
Selecţie de ILIE LEAIIU O Oraşul New-York Vedem cu toţii că atmo­ mea nu este deocamdată hidric, trioxid de arsen, e-
num ără 18 milioane de sfera a devenit în ultim ul alarmată de impurificarea lemente radioactive, toate 11,
locuitori de diferite na­ timp un „imens coş de gu­ aerului de către fumători, acestea şi multe altele gă-
ţionalităţi, printre care noi", in care anual se a- deoarece fum ul de tutun sindu-se în fum ul de ţiga­ 12,
italieni (mai mulţi decît runcă peste 16 miliarde nu este aşa de vizibil ca ră. Dacă industria, trans­ 13,
locuiesc la Roma!), ger­ tone de substanţe poluan­ fum ul emanat da sursele porturile etc. aruncă în aer
mani (mai mulţi decît lo­ te (noxe), rezultate din ac­ artificiale de poluare (in­ circa 100 de tipuri de no­
cuiesc la Hamburg) şi ir­ tivitatea de industrie, trans­ dustrie, transporturi etc.). xe, fum ul de ţigară dega­
landezi (mai mulţi decît porturi etc. Dar cum fu ­ După cum afirmă specia­ jă circa 3000 de tipuri de
locuiesc în întreaga Ir­ matul tutunului a devenit liştii, planta de tutun are noxe, din care, pînă acum
landă). un flagel social, specialiş­ cea mai mare putere de a s-au identificat şi analizat
O Intr-o periferie a tii au constatat că şi fu­ absorbi substanţele radio­ peste 1800 de substanţe to­ 15,
oraşului Bergen (Norve­ mătorii „murdăresc“ aerul active din atmosfera des­ xice, din acestea 581 fiind 17,
gia) se află un cartier cu cu mii de substanţe toxi­ tul de încărcată. Din aceas­ cancerigene. Foarte multe 18,
foarte multe căsuţe, în ce. Ţigaretele, trabucuri­ tă cauză, in fum ul de ţi­ categorii de noxe din fu­
care locuieşte' de obicei o le etc. sînt nişte minico- gară se găseşte o puterni­ mul de tutun erodează şi 18,
singură familie. Casei 2 şuri de fabrici industriale, că concentrare de izotopi subţiază stratul protector
seamănă între ele de par­ radioactivi de plumb, po- de ozon din stratosferă. 19
că ar fi „gemene". De minimotoare poluante etc. loniu, potasiu, stronţiu, ra­ Cum în prezent împotriva
aceea copiii nimeresc Prin fumarea unei singure don, radium, thoriu, cesius fum atului nu există regle­ 20
'greu casa atunci cînd vin ţigări, fumătorul elimină etc. Datorită conţinutului mentări internaţionale cu 20
de la joacă sau de la 700—1000 cm3 fum. Dacă mare de elemente radioac­ valoare de lege, va veni
şcoală. O adunare a pă­ s-ar stringe laolaltă canti­ tive, s-a lansat metafora vremea cînd fum atul va fi 21
rinţilor a găsit soluţia tatea de fum degajată de care compară ţigara cu o privit ca o formă impor­
pentru această situaţie: zecile de miliarde de ţi­ minibombă atomică cu e- tantă de poluare a aerului,
pe fiecare uşă de la in­ gări fumate zilnic da că­ fect întîrziat. Noxele emi­ poluare care in multe ţări 22
trare se află fotografia... tre toţi fumătorii de pe se de industrie, transpor­ va fi pedepsită prin lege.''
mamei din casa respec.. glob, această cantitate ar turi etc. nu conţin acrolei- Să ne ajute Dumnezeu să
ti vă . depăşi cantitativ poluarea nă, nicotină, acetonă, al- ajungem şi acele vremuri.
Desen de ALEXANDRU RUGESCU Selectate de atmosferei dată de indus­ xooii, acetaldehide, benzo- 23
LAURENŢIU BOUCA trie, transporturi etc. Lu­ aldehide, furau, acid cixn- I.D. MĂNOIU
O P A ORIZONTAL • 1) Repetiţie inutilă şi Dezlegarea careului „Case"
supărătoare ; 2) S e. dau lâ întrebări • 3)
4 2 3 5 6 a 9 /o Stă' pe recepţie : 4) Simbol... standard — PARATRĂSNET ; ACOMPANIATE ;
Ramură poetică ; 5) Munte la mare! — LOTO; VIN; AM.; APARTAMENTE;
# j Nu şi nu ! ; 6) In viraj ! — Cîntec — TERA ; S A ; OEL ; IR ; SI; TAT ; NIT;
Aflat în pană ! ; 7) înconjurată de puşti.; ALOCATE; SERTARE; BURLACI ; ERA;
8) Prim ul val ! — îm brăcăm inte rustică
(pl.); 9) Cu oscilaţii plăcute — Timp înde­ ARE ; CA ; AMAN ; RING; TERASA.
.Lai lungat ; 10) Drept la mijloc i MAT IN 2 MUTĂRI
vV'V VERTICAL : 1) Gumă pentru copii —
Viad Pasau !; 2) Tinăr în vie ! — Pus pe CONTROLUL POZIŢIEI : re
pereţi ; 3) Urcări la cel mai înalt nivel ; ALB : Rb5, Td4, Ce2, Ng5, p : £3 ri
m m 4i De partea cealaltă — întors pe stingă !; NEGRU : Re5, p : e3. Si
b
€ m 5) Fără . valoare — Carte ds anticipaţie; ir
-
6) Pentru... contra ! — Intră în lemn (pl.);
8 m • m spaţiului mioritic ; 8) O figură aparte din nr. 311 ri
-/! 'KîiV — J 7) Riu în Finlanda — Figură fam iliară Soluţia problemei nr. 3/91 tr
la
— Aia de colo; 9) Cară ca un rob — Mulţi •
e
ani!: 10.) Ordinul sultanului (pl.) — î n ­ (23—24 FEBRUARIE 1991) P
9 # § calc ! 1. Tc5 — c4 R sau N : c4' g:
2. Cd7 — c5 sau e5. mat în
<0 ■ ! j Dicţionar ; SSA. J. A. 2. Db2 — c3 mat.
e 3 — e 2
1...............