Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_318
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDOARA Anul Itl, tir. 318 MIERCURI, G MARTIE 1991 4 pagini — 3 lei
In sprijinul producătorilor Necazurile unui om singur
Cit de apăsătoare este latate de domnul Şopterean. are pereţii .îmbibaţi cU ţi
agricoli particulari singurătatea, ştiu. doar cei Cu cîtva timp în urmă, pă şi plini de igrasie (blo
condamnaţi să aibă parte
unul din băieţi — Vaier,
cul este inundat la subsol).
de ea. Iar cînd la peste 70 maistru la E.M. Bărbăteni Şi, ca şi cum necazurile
Acum, cînd pe baza Le culturilor compromise, se păşunilor prin tîrlire, iar de ani eşti obligat de pro — i-a cerut să se mute la n-ar f i . fost suficiente p-
gii fondului funciar s-au mănatul griului şi orzului suplimentar cu îngrăşămin priii copii să trăieşti izo el, să nu mai stea singur, după obţinerea locuinţei
creat condiţii pentru lar de primăvară, ovăzului, te cu azot pe parcelele pe lat, amărăciunea este cu Bătrînul şi-a adus lucruri şi-a recuperat cu mare
ga privatizare a agricultu lucernei, trifoiului, borcea- care prioritar se va înce atît mai mare. Cîte nemţi le, a contribuit cu pensia greutate d >ar o parte din
rii, deosebit d e important gului, inului de fuior, sfe pe păşunatul; • Nivelarea nedormite, cîte emoţii, de sa de 1500 ; lei la cheltuie lucrurile personale' de la
este ca producătorii agri clei, plantatul cartofilor fîneţelor (cu deosebire ce la primii paşi pînă să-l faci lile casei. Susţine dumnea fiul său — într-o altă zi
coli pariiciilari să fie bine încolţiţi. le ce se vor recolta me OM în stare să pornească lui că a mai dat şi alte s-a trezit cu uşa spartă şi
informaţi în legătură cu In legum icultura; • Pre canizat) şi suprainsăminţa- pe propriul drum, cît tre sume de bani pentru aco locuinţa jefuită.
acţiunile specifice fiecărei gătirea răsadniţelor şi se rea golurilor ; • Lucrări buie să-ţi rupi do la gură perirea unor cheltuieli o- ; De ce-a venit domnul
perioade agricole, astfel to mănatul tomatelor, ardeiu privind organizarea ex pentru un copil! Dar cînd cazionale. Şi totul a mers Şopterean la noi V Ca să-i
cit să valorifice cu profit lui şi vinetelor, cu îngri ploatării raţionale (repara *ai şase, ca domnul Ioan pînă într-o zi, cînd fiul a ajutăm să reintre în pose
maxim potenţialul produc jirea ulterioară a răsaduri rea căilor de accef, pode Şopterean, din Lupeni ? Nu solicitat o sumă mai mare sia lucrurilor rămase la
tiv al pămîntului, să ob lor (udat, aerisi^ plivit); ţe, garduri, adăposturi şi ne-a dat prea multe deta de , bani, pe care tatăl a re fiul său. I-am explicat eâ
ţină producţii cit mai bune > • Plantai tomate timpurii curăţirea surselor de apă, lii despre greutăţile pe fuzat să o dea. Refuztod, rezolvarea problemei este
la toate culturile. Venin- în Solarii; • Semănat şi adăposturilor). ; care le-a avut pînă să-i ddmnul Şopterean a tre de domeniul. justiţiei. Am
du-le în sprijin, ia această plantat legume de cîmp facă oameni. In cadrul au buit să plece de-acasă doar înţeles însă că n-ar fi vrut
rubrică, cu aportul specia din urgenţa I (usturoi, ar f Obţinerea cartofilor dienţei solicitate redacţiei cu hainele cu care era îm să-şi dea în judecată pro
liştilor de la Staţiunea de pagic, ridichi de lună, var timpurii noastre ca şi pe cele cîte- brăcat. S-a adăpostit o priul copil., Scriem./aceste
Cercetare şi Producţie Po ză, conopidă, gulioare, ma va pagini ale memoriului vreme la Mănăstirea Lai rîndui’i în speranţa că fiul
micolă din Geoagiu, vom zăre de grădină). Citevă precizări în aceas prezentat a aşternut neca nici. îşi va schimba sentimente
publica periodic materiale In pomicultură : • Con tă privinţă ne stat făcute zurile de-acum. Şi cum un După drumuri şi insis le faţă de tată, că ii' vor
ce se referă la lucrările tinuarea tăierilor de - rodi de către dl. ing. Vaslle necaz nu vine niciodată tenţe i s-a repartizat o lo- . determina şi pe alţii să se
ce trebuie realizate în re şi formare; • Comba Câmpean. Cel ce doresc şi singur... , .• . ciitoţă. Dar cînd s-o îa în girul ească la părinţii lor OU1
cîmp, grădini şi livezi. terea bolilor; şi dăunători alte detalii se pot adresa Iată, pe scurt, faptele re primire a constatat că e o- mai muRă înţelegere şi
Pentru început, publi lor (tratamente de iarnă); la telefonul nr„ 48235. - cupatâ. Alte drumuri', alte dragoste. Dacă nu din alte
căm un calendar al lucră Administrarea îngrăşă Prin plantarea în cîmp supărări, în cele dta urmă motive, măcar din 'corpi-
rilor agricole din luna mar mintelor ; m Plantarea po a cartofilor pretaeoiţiţi se obţine locuinţa, după ce, a- derontul că toţi imbătri-
tie, cît Şi linele precizări milor (înfiinţări de plan obţin recolte cu 2—3 săptă- ÎN ZIARUL chjtă celui care o ocupase mm. Cum nc-am simţi da
în vederea obţinerii de taţii, completări de go mîni mai devreme şi un o sumă de bani (pentru zu că cei pentru care facem'
cartofi timpurii. luri) ; • Lucrări la sol (a- spor de producţie de 3—G DE AZI : grăvit). Fericirea omului a acum atîtea sacrificii ‘ —
rat, discuit, săpat in jurul tone/ha, faţă de plantatul foste de scurtă durată, căci copiii noştri — ne-ar în
CALENDARUL pomilor). * cartofilor neîncolţiţi. s-a trezit într-o bună zi toarce spatele cînd vom fi
LUCRĂRILOR D e Păşuni şi fin eţe; . * Operaţiunile principale • Tribuna eă-i curge apa pe pereţi şi hâtrii) i şi neputincioşi ?
AGRICOLE DIN Lucrări de igienă cultura ce premerg realizarea ac „Cuvînhjlui instalaţia electrică se de
l u n a m a r t ie lă; împrăştierea muşuroaie ţiunii de preîncolţire stat: liber" fectează. Acum locuinţa VIORICA ROMAN
lor proaspete şi înţelenite, sortarea riguroasă a car
In cultura mare : # Fer adunarea pietrelor, bucăţi tofilor prin îndepărtarea
tilizarea cerealelor de toam lor de sînnă, ţăierea şi celor vătămaţi şi bolnavi; • Cine a strîns
nă (dacă lucrarea nu s-a strtogerea tufărişurilor şi alegerea spaţiilor pentru mortul de gît ?
efectuat pînă acum); • resturilor neconsumate ; • încolţirea cartofilor care
Transportul îngrăşăminte Defrişarea vegetaţiei fores trebuie să beneficieze de C hiar asa?!
lor organice în cîmp; • tiere de pe fineţe, aduna lumină naturală sau arti-
Imediat ce se poate intra rea şi arderea materialului
în cîmp se fac întoarcerea nefolositor ; • Fertilizarea (Continuare în pag. a 2-a)
Eticheta, spune : suc de atunci aiad, Irt.cerci s-o o- \
piersici (bulgăresc). Con- feri copiilor, bătrî’nilor,
; ţinutul dezminte : bere bolnavilor — şah chiar
de Haţeg. Eşti în dile ţie. însuţi — găseşti în ed
Fel de fel, toate la fel, că ■i* mă. Ce să faci ? ) Cine- ce n-ai căutat, ce n-ai do
nu se . nu cerceta ! OK, te arăţi poţi accepta. Ceva ce te
ee nu
va-ţi şopteştej crede şi rit şi, categoria,
dispus să crezi. Dar ce ? umple de oroare -Sar şi
Preţul te ajută < să alegi: de teamă. Anume : unghii
întrebări la care s-a (mai) răspuns, 13,50 lei sticla de t-2 li (aţi citit bine, dragii noş
tru. Deci, e bere ! tri), sfoară, bucăţi consis
întrebări la care nu s-a răspuns încă Dincolo de simţul umo tente de cioburi... Şi do
rului— pe care un.ii-1 ă- rul de da, de substanţa
In urmă cu o săptămînă lon de cauciuc ?", „Zece
şi ceva. la unul din tele lei" răspunde comersanta. •vem, alţii, ioc! — astfel albă, plăcută la gust şi
de glumeţe şarade te pun hrănitoare îţi piere pen-
foanele redacţiei cineva Umfli balonul, se joacă : la grea, încercare. Mai in- tru multă vreme ! Ce mă
încerca să ne alerteze: copilul două minute cu el, : Ui sub aspectul răbdării, determină să fac' astfel
„Domnule, de câte ori ne îl apropie ta joacă de ţi ’ Apoi, sub cel al încrede
mai mută cafeneaua asta?" gara aprinsă a lui tăticu de afirmaţii ? Nimic alt
„Care cafenea, domnule ?“ şi... gata, zece lei au ex rii — brumă de octom ceva decît borcanul cu
brie — în condiţiile
de pe biroul
de smîntînă
„Asta de la piaţă". plodat în aer. O fi avînd . igienă în care se prepară meu, borcan în care, bi
După un timp am tre comersanta „fro" fabrică de
cut pe la sus-numita cofe baloane său stat baloanele şi se ambalează produ ne ascuns vederii, odih
sele alimentare ce ne a- neşte un... mindru ciob
tărie, unde se putea bea o eu trei lei existente din
cafea bună şi la un preţ cînd în cînd în comerţul jung pe’ masă. de sticlă.
Concilianţi cum sintam,
rezonabil. Ei bine, cafenea de stat ? recunoaştem calitatea mult O ţ
ua se mută. Ba chiar s-a „Ce ceai cald îmi puteţi Pentru■ conformitate, 1
mutat la etajul Complexu servi ?" — întreb la Ceai ' superioară a substanţei' produsele incriminate mai !
lipicioase de pe etichete sus vă stau la dispoziţie )
lui Central, ciupind copios nărie, Naiv mai stat. „Nu le vecinilor. Ne- întrebăm în redacţiă noastră, sti- l
din spaţiul alimentarei, servim ceai domnule, ser insă : grija conducătorilor maţi conducători ai Fa- I
respectiv, raionul de pîi- vim cafea, pepsi" (cu 100 unităţilor nai jos numi bricii de Bere Haţeg
ne şi dulciuri. Mă rog, lei cutia — n.n.). „Bine, şi ţ
este spaţiul I.C.S. mărfuri dar pe firmă scrie Ceaină te pentru noi, umilii con ai Întreprinderii de In- l
alimentare, cafeneaua este rie ?“. „Asta a fost", A sumatori, să fie intr-atit dustrializare a Laptelui J
de slabă incit să nu poa Deva. Poate nu v-am fi \
tot a sa. Ce se va întîm- fost, probabil, pentru a
pla cu spaţiul de la par primi autorizaţia. tă. face faţă unei simple... lansat public invitaţia de i
ter? Aflăm la primăria La etaj este măcelăria. soluţii de lipit ? a le vedea,, dacă. nu v-am 1
municipiului că aici va Carne de porc, came de © fi tras de mînecă, în iă- V
continua să funcţioneze, în vită, salam, muşchiuleţ se- E albă. Plăcută la gust. cere, de-atitea ori pînă l
proprietate privată, o pes mipreparat, jambon afu Absolut, necesară în fie acum. Pentru că. recla
cărie şi... o cafenea ; com mat ; şi e luni, nu e vi care bucătărie. Dar, mai maţii privind lipsa de
plementar, evident, spre a neri. Trăii s-o văd şi pe prdsus de toate, e foarte, calitate a produselor
compensa cu o altă acti asta. Atîta bogăţie te de- ' Un cititor pasionat... foarte greu de procurat dumneavoastră au fost,
vitate perioadele de post rutează de-a dreptul. Dar Foto PAVEL LAZA din magazinele de stat. har Domnului, cu carul.
de peşte pe care le dorim e bine, aşa e bine. Cînd. totuşi, reuşeşti . S-o _ S-a vorbit exagerat
cît măi scujrte şi rare; Pe bulevardul Decebal aşezi in ’osul cu cumpă despre‘ grija faţă de om
Tot la parterul halei cen s-a deschis o întreagă ga rături, consideri că-ţi poţi (înainte). Şi nu s-a făcut
trale, pe spaţiul rezervat lerie de consignaţii şi v UM&PeZT trece în palmares o mi mai nimic pentru el. Nu
cîndva producătorilor par boutique-uri (neapărat bou- că victorie. Bucur.ia-ti se mai vorbeşte (în pre
ticulari, funcţionează o ceai tique !) particulare. Mai cu este uneori — şi din pă zent). Dar starea de in
nărie, un magazin de ape marfa lor, mai cu marfa — Ascultă, amice, îţi dau zece dolari dacă mergi cate tot mai des — scur diferenţă este aceeaşi.
minerale şi nelipsitul Ba- sâ-mi întâmpini soacra la gară... tă. Adică, de la magazin Păi, chiar aşa 7!
bilon al bişniţarilor, evi ION CIOGLEI — Şi dacă nu vine ? pînă în propria-ţi bucă
dent aparţinînd etniei ro — Atunci îţi dau douăzeci de dolari! tărie. De ce ? Pentru că NATALIA VASIU
milor. „Cît costă un „ba (Continuare în pag,, a 2-a) \ ____