Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_320
P. 1
ZIAR INDEPENDENT A l JUDEŢULUI H U N E D O A R A Anul III, nr. 320 VINERI, 8 MARTIE 1991 4 pagini — 3 lei
• » mmm ş .mmm t mmm • <
, Pagina a ll-a
COSÎNZEANA
O g l i n z i
■ Blaga — romancier
■ Un nume predestinat $ă strălucească
■ Filme de succes
■ ■ m S.O.S. — teatrul
în martie, cînd ghioceii ard
cu flăcări de xâpadâ pe coline,
precum un nimb întrezărit
printre-ale iernilor ruine...
în martie; cînd toporaşii au — Un biet pui de arici s-a rătăcit şi merge
pe întuneric. Deodată se izbeşte de un cactus
tăiş subţire ascuţit de-o rază, şi exclamă fericit:
— Mămico '
că de-i atingi cu fîmpta îţi despici | io»*
! r Respectul
lacrimi dormind sub pleoapa încă trează.
în martie, cînd fără ştire calci DIN
pe-un cer cu nori albaştri de brînduşe, COLT la(ă de valoare
încît adine în umerii tăi simţi
Discutam zilele trecute Exemple din acestea
un gol de aripi smulse din cătuşe... ! i cu un fost profesor as sînt nenumărate. Nu con
FIE-ŢI LĂUDATĂ MENIREA II pe ani în şir in facultate ca
pectele morale ale socie tează că „ăla" este ingi
în martie, cînd pomii amiros Enigma frumuseţii se păstrează şi prin decenţă. tăţii noastre de după. re ner, profesor, economist,
voluţie şi pe baza fapte medic etc., că a studiat
lor, conchidcam că,
a nou văzduh arat de păsări mute Foto PA VEL LAZA lingă cîştiguri incontesta să devină o valoare pen
bile in planul libertăţii, tru el şi pentru Societa
şi-n scoarţa merilor auzi pulsînd inclusiv al celei de ex te, că este Specialist in
presie, al democraţiei, ini tr-un domeniu sau altul,
sîngele crud al verii ne-ncepute... ţiativei particulare, posi că este inventator- sau
Rotundul păm intului se-mplincşte in noi. bilităţii de a călători in inovator ! Contează ca eu,
E jum ătate b ă rb a t; cealaltă jumătate-femeie. străinătate şi multe alte chiar dacă ■ n-am reuşit
în martie, ca-ntr-un iubit blestem, Jum ătăţile — emisfere de Magdeburg --- i s le, în plan moral s-au să trec decît şcoala gene
Păstrează intactă unitatea întregului, înregistrat . însă pierderi, rală sau liceul, n-am reu
cu mîini întinse-a rugă înspre soare Potrivnică Oricăror tendinţe centrifugale. care cu greu şi în m ulţi şit să am o calificare cer
E Mărţişor. P<* chipul emisferei-femeie ani de aici încolo, vor tă, să am un salariu cit
şi buze arse de sărut te chem, Omenirea a pus nepreţuită cunună. putea fi recuperate. Şi mai mare, dacă se poate -
Fie-ţi lăudată menirea, simbol al fertilităţii. nu este vorba numai de egal• cu al lui „ăla". C i
femeie, să ne-ntoarcem la izvoare ! Egalul bărbatului intru dcsăvîrşire lumii ! i i faptul că anumite persoa doar e democraţie. Ca şi
ION CIOCLEI ne se îmbogăţesc ilicit, cînd democrnţJ* ser des
nălorile., nu le-ar
practică mita, fiinţa
că altele
IOAN EVU tar anum iţi funcţionari pune in evidenţă. Oricine
sau alte categorii de sa îşi aduce aminte cum în
lariaţi se lasă corupţi fa- repudiata dictatură comu
vorîzînd încălcarea legii, nistă valorile, dacă n-a
specula, furtul] Nu este veau dosar bun, puteau
LA HUNEDOARA vorba numai de aceste să putrezească în posti'. I
A LUAT FIINŢA Nu mai sînt locuri la mină! fapte în contradicţie cu mărginaşe. Cred că deve
legea, care, pri>ilr-o apli- ' nii get-beget îşi aduc a-
ASOCIAŢIA CULTURALĂ care mai ferma a spiri minte de o somitate în
Fascinat de ştiinţa în do diile făcute de specialişti tre altele, de faptul că la tului şi literei acesteia
ştiinţa istoriei, eu desco
„PRO BASARABIA meniul Cărbunelui a dom de la institutul de cerceta mină există nu mai puţin poţ fi îngrădite şi treptat periri arheologice de va
JŞI BUCOVINA* nului Radu Tomescu, in re de profil. Optimist din de 480 cereri pentru locuin împuţinate. Este vorba de loare inestimabilă pentru
ginerul şef al Exploatării fire, inginerul şef aprecia ţă, pe cînd repartiţia, res ceva m ult măi grav, de Istoria României, care ’i
Municipiul Hunedoara a Miniere Paroşeni, nici nu că- dezideratul calităţii se pectiv oferta, este doar de pierderea respectului fa muncit pe un salariu de
găzduit de eurînd aduna am sesizat cum a trecut va soluţiona cam ta t doi 4 <!). ţă de vulogre,, indiferent mizerie, a ieşit la pensie
rea de constituire a Filia timpul afectat documentă ani, cînd se va intra în Interlocutorul a abordat în ce domeniu sau pe ce pe şi m ai puţin şi a mu
lei locale a Asociaţiei cul rii. Recompunînd acum stratul trei, ce oferă posi pe larg şi aspectele legate treaptă a societăţii s-ar rit ca ,un oarecare, deşi
turale „Pro Basarabia şi firul discuţiei, arn desprins bilităţi mai bune sub toa de programul de re tehno afla. aceasta. Nu mică avea merite incontestabi
Bucovina", ce are drept fapte ce m erită o subli te aspectele. Deşi 95 la su logizare, care vrea să în mi-fl fost ptirarcă cină am le. Aceasta era recunoaş
scop integrarea firească a niere aparte. tă din producţie se extra semne un fel de moderni aflat intr-o recent consti terea valorilor în regimul
valorilor spirituale, cultu In prim ul rînd am înţe ge mecanizat, mai apar u- zare, însă birocraţia mai tuită societate comercia dictatorial!
rale şi artistice ale româ les că, în pofida unor ncle necazuri, cauzate în pune încă m ulte piedici lă, că nil muncitor neca-
greutăţi şi necazuri ce mai special de tem peraturile în această privinţă, exis- Probabil că, după în
nilor băsarabeni şi buco lificat Lî- şi nu dintre cei cătuşarea de decenii, ex
scăzute, dar meseriaşii con
vineni In spaţiul daco-ro- există în minerit, la «- duşi de Constantin Cîmpo- tînd o seamă de studii fă harnici — voia să aibă plozia .revoluţiei,. care a
ceasta unitate nu m ai sînt
man, precum şi circulaţia locuri de muncă disponi ieseu sînt mereu la post, cute dar care nu se aplică. un salariu ca cel mai bun redat oamenilor libertăţi
liberă, fără vize şi perm i bile. Este aceasta o situa - Treeînd peste toate, greu meşter din atelier. „Că le, - drepturile, democra
tăţile inerente din minerit,
se Speciale, a tuturor ro ţie ce atestă că aici se rezolvînd situaţiile dificile. . dl. Tomescu ne-a vorbit de ce ăla să primească ţia, a declanşat■ odată cu
De asemenea, pe lingă fia
m ânilor de ambele părţi munceşte cu seriozitate, că bilitatea scăzută a unor uti :u multă; căldură şi reş- mai m ult decît el ? Că răsturnarea dictaturii a-
ale Prutului. Membru al s-a format, prin selecţie ri laje, există o seamă de t despre oamenii care doar el duce greul, el ca numite resorturi intime
asociaţiei poate deveni ori guroasă bineînţeles, un co greutăţi privind aprovizio scot cărbunele la ziuă. Ei ră, el încarcă şi descar care hibernau în noi şi.
ce român de pe tot cuprin lectiv cu un înalt sim ţ al narea cu cablu de tracţiu .... pnr.ir.se — De că lu că, iar ăla stă la maşina
sul ţării şi de peste hota răspunderii, faţă de soarta ne, cu alte materii şi ma crează la pregătiri, în bri lui şi doar apasă pc bu care, răscolite, ne schilo
desc moral. Căci numai
re, indiferent de vîrstă, producţiei de cărbune, zil teriale necesare procesului găzile specializate la com toane, măsoară, calculea
ză şi iar mînuîeşte bu o infirmitate morală poa
sex, religie, apartenenţă po nic extrăgîndu-se cîte 2 600 de producţie. Alte neajun plexe, ca mineri, lăcătuşi toanele". Cel ce făcea gă te să semene neîncrede
litică, stare socială, prin ore- '— 2 700 tone. suri privesc, ta conjunctu- saU electricieni — Con lăgie uita că nu-şî termi rea, să amestece‘ lucruri
zentareâ unei eeperi de a- Cele mai dificile pro ' ra liberalizării preţurilor, stantin Neiconi, Vasile Io- nase nici şcoala primară, le, să ridice propriul eu ,
derare. înscrieri precum şi bleme se ridică în, legătu lim itarea posibilităţilor de nescu, Nitolae Popa, Va iar meşterul avea liceul deasupra origăror valori )
orice fel de relaţii privind ră cu calitatea, deoarece a realiza programul de in sile Liuţă, ÎOan Poşa, Mihai şi o şcoală de maiştri, şi şi interese.. Iar această \
activitatea filialei hunedo- în straturile actuale de ex vestiţii la nivelul cerinţe Popa, Ţene Oprea -L— să-i mai avea o experienţă de infirmitate morală n-o !
ploatare Elumriezeu a aşet lor, ceea ce obligă la o mai notăm doar pe cîţlva din- ;
rene se pot obţine de la zat cărbune mai slab, după bună întreţinere a dotării tre Cei peste 2 500 oameni peste 20 de ani la maşi pot trata medicii. 1
prof. Silviu Şţefanovici, cum ne- spunea interlocu actuale. Intervin apoi şi do ai minei. na aceea, pe cînd el abia
preşedintele filialei, la te torul. Acest lucru este con rinţe de ordin social ne- de doi ani se angajase. GHEORGHE PAVEL ^
lefon 11197. ----- firm at fie altfel gi de stu şaţisfăcute. Este vorba, în NICOLAE TlRCOB — ---------------- — - - -------
