Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_320
P. 2
CUVîNTUt LIBER NR
Pag. 2
Un nume predestinat
să strălucească
S-au îm plinit 55 de ani de la naşterea scriitorului
Marin Sorescu — un nume predestinat să strălucească în
literatura română. Volumul său de debut „Singur
printre poeţi" (1964) îl aduce pe creator în atenţia citi
torilor şi a criticii. La intervale de urî art apar volu
m ele de versuri „Poeme", „Moartea ceasului" şi, ceva
mai tîrziu, volumul de eseuri „Teoria sferelor de influ
Îndeobşte romancierii mîne, compoziţional, ca
încep prin a scrie poezie CONTRAPUNCT o enclavă neasimilată. De enţă". După acest debut extraordinar, scrisul său evo
luează spre „un lirism fantast şi ironic cu implicaţii în
iar poeţii sfîrşesc prin altfel, asemenea denive
a-şi satisface ambiţia de lări sint perceptibile şi problematica existenţială specifică unui spaţiu temporal 10,(
a scrie măcar un roman. Blaga romancier la nivelul expresiei, stilul aparte contemporan. Priritr-o inteligenţă demistificatoa- io,:
re acidă, simulînd deopotrivă şi grimasa tragică, scrii
Dar, de cele mai multe metaforic, atit de generos io,:
gri, şi poezia prozatori în sugestii şi conotaţii, torul reinterpretează cu dezinvoltură mituri ale lumii,
lor, şi romanele poeţilor specific poetului şi filo fie în poezie — „Tinereţea lui Don Quijote", fie în tea
„Pluta Meduzei" — ul
tru -- „Iona", „Paraclisierul",
poartă o aură de (supe tă pe un trunchi foarte . cărţii şi atributele - unui zofului Lucian Blaga, fi
rior) diletantism care jiu pl&ipind de ficţiune roma- roman „cu cheie", _ gen ind înlocuit pe alocuri timele doua montate într-o concepţie regizorală şi o
poate fi ignorată. Consta nescă. Tocmai în acest care face incă deliciul ti surprinzător cu relatarea distribuţie de excepţie pe scena Teatrului de Stat din 12,(
tarea poate fi susţinută şi caracter hibrid rezidă şi ne! largi categorii de ci plată, jurnalistică, ce a- Petroşani, se dedă purelor jocuri spirituale — „Tuşiţi", 13,1
prin romanul lui Lucian slăbiciunea cărţii care se titori. Trama epică e sim minteşte deficitul de „O aripă şi-un picior".
Blaga, Luntrea lui Caron, situează astfel sub valoa plă şi nu prezintă cine pregnanţă al debutanţilor In poezia sa, oricît de teribile şi ingenioase ar fi 13,:
scris şi rescris de-a lun rea volumului Hronicul şi ştie ce interes, ea fiind bătrini. Şi cu toate aces reprezentările absurdului aici, ceea ce il atrage pe citi
gul anilor ’50 şi scos abia cîntecul vîrstelor (1965). evident concepută mai tea, graţie în primul rînd tor nu este. atit semnificaţia existenţială a poeziei, cit 13,^
acum la lumină de fiica Acesta va rămîne un ti curînd ca un pretext sau, relevanţei documentare, „tertipul unei noi ordini formale". Poeziile sale devin
poetului, Dorii Blaga, sub tlu de referinţă în opera dacă vreţi, ca un suport reflexivităţii şi bogăţiei adevărate spectacole de inteligenţă în care evenimen 14,<
egida Editurii Humanitas. lui Blaga, ocupînd un loc pentru comentariul eveni- de idei, romanul se ci tele cruciale ale omului, precum moartea şi iubirea, sint 14,!
Cartea este interesantă şi de frunte în literatura jnentelor şi analiza dra teşte cu un interes de ne uşor caricaturizate, tragicul ori sublimul fiind astfel sub
foarte importantă în pri română, printre altele şi maticelor stări sufleteşti tăgăduit. Iar pentru a ne minate. Demersul esenţial constă. în demitizare. Astfel, 14, '
mul rînd sub aspect do datorită caracterului său explica slăbiciunile sale, într-unul din poemele sale, autorul distruge viziunea 15, (
cumentar. Acesta priveşte decis şi nedisimulat'auto generate de acestea. Chiar el trebuie considerat ne tradiţională a infernului eu scopul de a ne amuza în
şi sub acest aspect roma
întîi epoca respectivă, de biografic. nul rămîne eterogen, pa apărat prin prisma pro fata unui spectacol terifiant : „In iad păcătoşii/ Sint 15, :
brutală ascensiune a co cesului său- de geneză şi valorificaţi la maximum/ Femeilor li se scot din cap,/
munismului, cu reprima In Luntrea lui Caron, gini memorialistice de e- în contextul destinului Cu o pensetă/. Pînzeturile, lenjeria de pat./ După aceea 16, (
personajul principal, -na v o care sau naraţiune tra
rea spiritului şi a tuturor ratorul, e s t e Axente diţională alternind cu tragic al autorului, său. sint aruncate/ In clocotul unor cazane,/ Să fie atente, 16,2
libertăţilor, iar mai apoi Creangă, alături de care ample pasaje eseistice Luntrea .lui Caron e o la smoală,/ Să nu dea foc./ Apoi unele/ Sint transfor
înseşi tribulaţiile şi dra apare un fel de dublu al sau cu altele de pură fic carte crepusculară, ela mate în sufertaşe/ Cu care se cară la domiciliul dracilor 16,4
ma interioară a poetului său, un „geamăn", Leon- ţiune. Astfel, spre ă ne borată intr-o epocă de pensionari/ Păcatele calde”.
şi filozofului Lucian Bla te Păţraşcu. Axente şi limita la un singur exem crincene disperări. Lucian In altă parte, „La Lilieci", demitizarea concomiten
ga, care s-a văzut contes Leonte nu sint de fapt plu, episodul nopţii pe Blaga a scris-6, probabil, tă a existenţei şi literaturii este transpusă îri mediul ru 17,(
tat, răstălmăcit, exclus decît cele două ipostaze trecute la brodul de pe fără nici o speranţă de
din cultura românească, — poetică şi filozofică — Mureş, ne transpune în a o mai publica vreodată, ral, impunînd în poezia românească un stil. Marin So 18.C
suspectat şi urmărit, ca ale autorului însuşi. In plină literatură fantasti dar cu convingerea că rescu a apărut ca un nume menit să strălucească. De
un „duşman al poporu jurul lor evoluează cele că, vădind inepuizabilele simpla trudă asupra pa aceea, creaţia sa a fost tradusă în numeroase limbi ale
lui". Căci Luntrea lui lalte personaje ale epocii, disponibilităţi ale marelui ginilor ei îl va salvai a- lumii, bucurîndu-se de aprecieri aparte, fapt confirmat 18,1
Caron este un roman in unele sub numele lor re scriitor. Capitolul îri sine- juţindu-l să supravie de premiile Uniunii Scriitorilor, ale unor cunoscute in
care memorialistica predo ale, altele cu nume de e admirabil, cu virtuţi ţuiască. 19,3
mină ca atare sau abia. travesti, dar uşor recog- antologice chiar, dar, în stituţii culturale de pe mapamond şi. mai recent, ale
( transfigurată, fiind altoi- noscibile, ceea ce conferă ansamblul romanului, ră RADU CIOBANI» Prem iului Herdcr. Sorescu rămîne, probabil, cei mai 20,0
mare scriitor român in viaţă. Strălucirea sa nu poate fi
um brită de „judecata'' unor oameni şi instituţii, din 20,4
păcate chiar din patria sa ! ~
Pe eefane x Nici măcar REDACTOR
Aceea a fost ardere Poate ploile
Filme de succes! Acum e aspră măcinare Care aduc uitarea
Din cenuşă renaşti îls vor preface în cocă moale 20,5
In ordinea lansării ianjenului, îşi ucide par Din praf niciodată
pe ecrane, filmele cuprin tenerii de viaţă. Merită Sau doar ani uitat Sufletul meu — dorinţă 21,2
se în . repertoriul cinema însă văzut pentru a vă for şi poate putere
tografic al primei luni de ma eventual o altă păre Sufletul meu Vrere tăcută, e mereu
primăvară sint deosebit de re. Pe coordonate asemă Se zbaţe între neschimbat.
atractive. NU VREAU nătoare se situează filmul Două pietre de moară CIPRIAN NICKEL
HQRHQ — este un film CINEVA CARE 'SĂ MÂ
cum n-ătniTcri—văzut pe APERE. în tram ă şi în
marele ecran. Eroul prin duritatea ciocnirilor între LUI EMIM SCU
cipal, un bărbat bine, de răi şi buni, sint implidaţi Pe drum uri liniştite 22,1
40 de ani, cu o bogată ex repr«entanţ,ii Mafiei şi ai Trec birje argintate de lună
perienţă erotică, rememo poliţiei care, deopotrivă, Cum tigve-lucioase, date tfcs-a dura 22,4
rează într-o noapte de in excelează în violentă şi a- Pe caldarîmut de lacrimi. 22,31
somnie toate întîlnirile bilitate. Filmul CABARET Eu stau Ia fereastră
pe care le-a avut cu di — producţie a studiourilor Şi îmi aprind ţigară după ţigară 23,4i
ferite femei. M ajoritatea americane, a obţinut 9 pre. Prin noaptea de dor, prin noaptea de jale 0,1!
dintre acestea au dispărut mii Oscar. Este un Iove Aşteptînd. E mult prea aceeaşi aşteptare
fără a lăsa urme. S-a a- story intre o cântăreaţă de Numai cel ce o chită e altul 1,01
taşat doar de una singu cabaret (Liza Minneiii) şi Mult mai meschin
ră, cea mai docilă şi fide un tîriăr scriitor (Michael E altul. Să ne amintim mereu de corul de cameră al
Institutului de Arte din Chişinău, dirijat de Tedor
lă “— soţia sa. A’ork) în Berlinul ascen POEM INTR-UN VERS Zgureanu.
F i l m u l t in e r e ţ e a siunii naziste.. P
PRÎNTA — căruia la Fes De un mare succes se Timpul e o colibă flămîndă ■ de oaspeţi. Foto FA VEL LAZA
tivalul de la Costineşti din va bucura filmul american Poezii de 01*111 \.\ MCKEI. 16,0£
vara trecută i s-a acordat KARATE KID realizat cu 16,30
Premiul de Onoare al Ju tandreţe şi emoţie. Tînă- O constatare, triştă la
riului — al Măriei Mărie, rul din film va învăţa de Teatrul de Stat din Pe S.O.S. — teatrul vor sau nu te mai . pot 17,00
regizoare iugoslavă form a la bătrînul maestru japo troşani — doar 25—70 de ajuta ? Cind minerii, ca
tă la lATC-ul din Bucu nez nu numai secrete ale spectatori mai trec pra re, cînd va, erau dornici de
cultură, iar tu erai fala lor,
reşti, a fost realizat , acum artelor - marţiale,- ci şi nu gul instituţiei la un spec tulul Institut de Artă oferă dreptul la retribu aedm te mai folosesc, dar
doi ani în Iugoslavia cu meroase şi im portante lu tacol la care altădată să- Teatrală şi Cinematogra ţii mai bune şi un număr ca paravan cum că în
actori din Bucureşti şi in cruri practice despre via Iile erau pline. „Emanci fică din Capitală, cărora mai mare de încadraţi, o Valea Jiului sint oameni
terpreţi de limba română ţă, muncă şi conduită mo parea" spirituală (dar mai li s-au îndeplinit multe parte din personal a tre cu dragoste de..., trecînd 17,30
din Voiyvodina. Pitorescul rală. Marele actor Mar- ales politică) a oameni dintre capriciile de „ve buit să fie disponibilizări nepăsători pe lingă tine.
dialect bănăţean face far cello Mastroianni este pro lor i-a îndepărtat pe a- detă", şi nu numai aceş râmînînd şomeri. In cine să mai speri ? îri 18,00
mecul acestei ecranizări 1 a tagonistul filmului italian eeştia de actul artistic tia, acum âu părăsit tea Directorul instituţiei, partidele politice care te
unui- roman de Mihai A- SECRETUL CASETOFO- „bănuit" ele vina fără trul, ; aeiuindu-se pe lin domnul Mihai Clita. ac vor căuta probabil. . în 18,10
vramescu, a cărei acţiune NULUI. Atotputernica Ma margini de a-i face pe gă instituţii cu firm ă sau tor de talie naţională, ca campania electorală ? In
se desfăşoară intr-un sat fie „ajută” familia eroului spectatori mai toleranţi, fără firmă, dar mai bă re slujeşte Thalia de 25 sindicate ? într-o minune
din Banatul sîrbesc înain principal pentru a-1 şan mai calzi sufleteşte. Nu e noase. Ei au completat ani, este cît se poate de sau mai degrabă în copii
te de cel de-al doilea răz taja şi jefui uzînd de toa mai puţin adevărat că o cortegiul actorilor pensio dezamăgit, ca om şi pro care mâi gustă spectaco
boi mondial. te mijloacele specifice : concurenţă acerbă fac, în nari — oameni de bază, fesionist, fiind singurul lele pentru ei — „Prîslea
Filmul VĂDUVA NEA benzi de magnetofon fal acest sens, strada cu tot dar acum inutilizabili, ia . actor calificat în mese cel viteaz", „Basmul cu 19,10
GRA reuşeşte cu brio să se, asasinate şi decese rea ce implică ea, televiziu- : care se solicită eînd şi rie, care revine la con Scufiţa Roşie", o ri' în
revigureze un gen de ma le sau aparente ete. Pînă nea, casetele video, • ne cînd cile o... colaborare. ducerea teatrului, â unei spectatorii de la sate care
la urmă, protagonistul va
re popularitate precum fil ieşi victorios spre bucuria voile materiale cotidiene, Şi ca un trist corolar, a instituţii în 'care amatorii acum simţ angrenaţi şi ei 21,40
în cazul teatrului din Pe
mul negru american. La spectatorului, pe care ci troşani s-au mai interpus crescut preţul biletelor. au devenit oameni de ba în spectacolul existenţial
ză ce învaţă meseria din
prima vedere pare doar nematografele din judeţ îl şi alte greutăţi : actorii Deşi categoria teatrului jhersh încotro teatrul din al- părtinitului ? Vom re 22,00
acesta
a crescut şi ea,
un film j-Jliţist ca oricare aşteaptă... aduşi cu greutate ime numărîndu-se în rîndul Petroşani, acum, cînd cei veni !, 22,10
altul în care o criminală, diat după absolvirea fos- celor de categoria I, care care te ajutau nu mai
prin vocaţie, asemenea pă AL. MVRDARI MINEI. BODEA
