Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_324
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDO ARA Anul III, nr. 324 JOI, 14 MARTIE 1991 4 pagini —- 3 lei
I 9 m m m l 9 m v 9 m m m # t
Dispecer* 1' în schimburile II şi III
)»
; :‘s';. -["M
Doar do cîteva luni nu rul cu minereu, calcar şi Sînt cîteva lucruri pe
mai' fusesem pe platforma fier vechi, dar deşi este care nu le-am putut înţe
celor opt cuptoare de la ora 14,20 încă nu am pri lege. Dacă din 8 cuptoare
O.S.M. II, unde merg în mit fontă. Un necaz de merg doar 3, cum este cu
totdeauna cu multă bucurie. care ne lovim zilnic... putinţă să nu fie fier
Primăria - inima vie a localităţii De data aceasta am găsit-o în schimbul nostru dacă vechi, fontă, oale. utilaje
— Mai elaboram o şarjă
de turnare 7 Măcar aces
complet schimbată: din
. 8 cuptoare ardea focul doar venea fonta — completea tea să. poală funcţiona în
în 3 —- 1, 2 şi 7. Celelalte plin. Nici oţelarii 'cu care
~ 3, 4, 5, 6 şi 3 sînt In re aia stat de vorbă iru-şi ex
paraţii mijlocii, capitale, plică acest, lucru.. Mai e~
dup&xaz.- ' ză SECŢIA O.S.M. II xact, maiştrii de schimb
începem de la cuptorul DIN C.S. HUNEDOARA Mîrcea Ungurc-itmi.. Dumi
8. Reparaţie capitală. Mun tru Botău, -Gpeorghe hâr-
citori de la secţia cuptoa buş, oţelarii Ionel Cojoca-
re industriale, ajutaţi şi ză oţelarii Emil Floarea şi ru, Andrei Szigyarto. ; Ene
de oţelari, au început de Costel Zulă. Alexandru-Stelian. cetecis-
molarea cuptorului la 1 Cuptorul 6 — în repara tul Dumitru Calotă.. mulţi
marţi?, După cum ne spu ţie mijlocie. alţii. Că s-a luat măsura
nea prim-topitorul - Ioan y — După ce-1 demolăm ca oţelarii de la cele. cinci
Scorobeto, lucrul merge pe 8 ne apucăm de lucru cuptoare oprite să tfie re
bine, garanţie că reparaţia aici — aflăm de la lăcă- distribuiţi la alte secţii
se va • încheia la terme tuşul-apaducter Ion Enescu.
nul stabilit. Anemic se lucrează şi la — furnale, cuptoare indus
triale, reparaţii siderurgice
Cuptorul 7. Arde focul, celelalte cuptoare oprite:
dar oţel nu produce, deeft 3, 4, 5. , — este un lucru bun, pen
tare- anevoie. Concret a- — Aici, la cuptorul 4 tru ca oamenii să-şi cîşti-
flăm cum stau lucrurile de sîntem o echipă de la ge salariile, dar la O.S.M,
la domnul inginer Andrei secţia reparaţii siderurgice II sînt multe întrebări care
Gaal, şeful: schimbului A. ■— ne spune lăcătuşul Se- îşi aşteaptă răspuns în...
:.±r La ora 6,30 am eva bastian Opriţa. Lucrăm în otel.
cuat şarja. Totul a decurs două schimburi. Merge
bine. Am încărcat cupto greii... . GH. I. NEGREA
Şl ŞCOLILE PO T PLÎNGE, Ş T IA ŢI ?!
„Şcoala Nr. 2 7 ! Păi... taţi de maşini — de, copii acestea, doar cinci (5!) co.
'acolo, şi acolo, şi... acolo!" sînir! — este lesne de în resptmd elementarelor, con*
Sînt dezorientată ! Cum. ţeles? Luat separat, fie dlţii şcolăreşti de spaţiu şi
adică ?! O şcoală răspîndl- care corp de clădire este luminozitate. Restul, — nu
tă în trei locuri ? ! De par impropriu destinaţiei ce semnificativ, ci de 3/4 —
Dobra. Deşi este aglomeraţie, primăria se strădu ieşte să rezolve cu promp- | că n-ar fi crescut dintr-o i s-a dat. Să vedeţi de ce! constituie anexe improviza
titudine şi solicitudine ce rerile Cetăţenilor. %: fundaţie, ci ar fi fost pre Corpul A se constituie în te; din, necesitate,, in săli
Foto PAVEL LAZA | sărată din avion ?! ... Şi to „veterana şcolilor din Brad; de clasă.
tuşi o astfel de situaţie şi din;.. împrejurimi". Fi Dacă sălile sînt 20, co
Un primar extrem | există la Brad. Ea priveşte ■ resc, doar a fost construit lectivele de elevi — toate,
numeric,. la limita maxi
de ocupat j Şcoala Generală Nr. 2, de încă în 1861! Tot vechi
Satele sînt în flăcări. Poate niciodată pe str. Horea, şcoală ce — nu eu performanţa celui mă — sînt 21. In anul
ar trebui să se constituie, dinţii — este şi corpul B. şcolar '89/90, au fost 22.
primăria nu s-a dovedit a fi o adevărată Domnul Cornel Iştoc, * în ochii Prefecturii, ai In născut în 1915. ‘ Deşi „mai Ce s-a întimplat cu colecti
primarul comunei llia, | nou în sat”, starea lui este vele ce depăşeau numărul
inimă a fiecărei localităţi- Tn toate aşeză este extrem de ocupat * spectoratului Şcolar şi încăperilor?! Mai multe,
rile — fie rurale, fie urbane — se fac in în aceste zile de înce- I chiar ai Primăriei din şi mai jalnică decît a pri după caz! Cîte o clasă
mului. Şi asta nu miră,
Brad, în ceea ce, în ca
tense pregătiri pentru aplicarea Legii fon put de primăvară. In zuri disperate, numim „ur dacă ştii că de-a lungul (sau două), de la ciclul pri
biroul primarului intră |
anilor a fost ba locuinţă,
mar au funcţionat, prin ro
dului funciar — act normativ menit să foarte mulţi' oameni să I genţa a urgenţelor". ba instituţie administrativă, taţie, după-amiaza. Un
Pentru care fapt?! Pen
înlăture mărea nedreptate sâvîrşiţâ ţăra se intereseze ce trebuie J tru ■ singurul şi gravisimul ba... miliţie. Palmares, nu timp! O clasă a IV-a a
făcut pentru a ajunge în |.
fost găzduită, tot prin ro
glumă ! Iar al treilea corp
fapt că necesită un local
nului român prin procesul transformării posesia pămîntului ce * nou. Necesitatea se naşte (C) bate oricînd . recordul taţie, în localul Şcolii Nr.
l-au avut cîndva sau a ce- | improvizaţiei, cuibărit şi 1. Un alt timp! Nu s-au
socialiste a agriculturii. Ancheta săptămînii din următoarea realitate. putut aduce după-amiaza
Procesul de învăţămînt se înghesuit cum se află în
relevă modul cUm acţionează în acest Anchetă realizată de |- desfăşoară în trei clădiri, nişte birouri de-aie secţiei clasele de gimnaziu, deoa
VALENTIN NEÂGU. I agricole. Făcînd o simplă rece copiii navetează, ve
sens primăriile din comunele llia, Gurasa- TRAIAN BONDOR | situate toate pe aceeaşi nind de pe trei sate : Va-
stradă, la cca 100 metri operaţie de adunare, obţi
da, Burjuc, Dobra şi Lâpugiu de Jos. , •«' - v • ■■■■ . — — % una de alta. Elevii se nem un total de 20 săli
deplasează de la un local
(Continuare în pag. 2) | la altul, In funcţie de orar. (nu cutez a le numi „de NAT- ALIA VASli:
clasă" pţntru că m-aş aba
Că oricînd pot fi acciden te de la adevăr). Dintre (Continuare în pag. a 3-a)
înfierea unui copil, pă care doresc şă aibă un
ÎN ZIARUL DE ASTĂZI : copil înfiat, nici pentru'
răsit, provenind din fa DIN înfierea —
milii dezorganizate sau străini. Pentru cunoaşte
• întoarcerea acasă (Dezrădăcinaţii, |V) ; cu mulţi cppii este un COLŢ o tranzacţie? rea acestui fapt, televi
ziunea română a iniţiat
# gest profund uman, o fap-.
• Din partea Poliţiei municipiului Deva ; tă creştinească ce nu poa nişte haine ponosite. A- rectă şi mai rapidă a ac recent popularizarea le
te . fi preţuită. Cel ce se
gislaţiei in vigoare tn ţara
• Ne trebuie „caleaşca" din poveste ? hotărăşte să facă un ase ceşti părinţi, îndeosebi ţi-^ tului înfierii. Am rămas noastră. Apreciind această
menea pas, să-şi asume gani, fac din cppiii lor o foarte surprins cină, re iniţiativă, ne facem la
răspunderea creşterii şi
• SPO R T educării unui copil, nu marfă pe care o vînd, cent, unei tinere familii rîndul nostru datoria mo
poate să fie decît un om mai ales solicitanţilor de francezi (pe care am rală de a atrage atenţia
cunoscut-o intîmplător),
' celor care întreprind li
bun. Mi-e greu să cred străini, pe valută. Aht vă venită să înfieze un copil manul gest al înfierii să
zut, prin intermediul te
că într-un asemenea gest leviziunii o astfel de sce de cîteva luni, un bine
ar putea sta vreun gînd nă cînd nişte ţigani în voitor intermediar', ce-şi nu-şi aplece urechea la
ascuns. De aceea refuz cercau să-şi vlndă copiii, declina profesia de avocat, unii „binevoitori" interme
să pricep cum unii pă tîrguindu-se ca pentru îi ceruse nici mai mult diari, să nu se lase jec
rinţi, profiţind de bună nişte tingiri spoiteDar nici mai. puţin decît 3 000 măniţi de neşăbvita poftă
tatea celui ce doreşte să am cunoscut şi personal de dolari. Bineînţeles că de înavuţire uşoară a al
înfieze un copil, îi cer astfel de cazuri. Mai mult, tînăra familie de fran tora, ci să urmeze spiritul
mari sume de bani, in am aflat şi despre unii cezi n-a acceptat propu şi litera legii, să-şi împli
Doi nebuni se hotărăsc să fugă din ospiciu, cit, actul uman al înfie intermediari, care nu. se nerea şi bine a făcut. nească îndemnul inimii
sărind peste poartă. Unul din ei, plecat în, rii devine o tranzacţie sfiese să ceară şute de Statul nostru nu perce cu credinţa că fac o fap
recunoaştere, revine profund dezamăgit; comercială oarecare, aşa mii de lei sau mii de do pe pentru actul înfierii tă dc om bun.
r . — Nu mal putem fugi, poarta e deschi ca şi etnd cineva ar vin lari pentru a ajuta, pa- nici un fel de taxă specia
să ’ de o mobilă uzată sau să-mi-te, la încheierea co lă. Nici pentru românii GIIEORGHE I-.WEL
