Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_325
P. 2
Ptig. 2 CUVÎNTUL L
Ziua Mondială
a Drepturilor Consumatorilor
La 15 martie 1962, John producţie şi serviciilor ca- servicii, conştient de drep
Fitzgerald Kennedy, pre re-i pun în pericol sănă turile- şi obligaţiile sale ;
şedintele Statelor Unite ale tatea sau viaţa; dreptul dreptul la un mediu în
Americii, se adresa Con de a fi informat şi conjurător sănătos.
gresului cu cuvintele : „No protejat împotriva recla Ce spuneţi, domnilor pro
ţiunea de consumatori ne mei necinstite sau erona ducători şi organizatori de
include pe toţi. Ei reprezin te ; dreptul să aleagă, a- bunuri 'de consum şi ser
tă cea mai mare grupare dieă să selecţioneze dintr-o vicii ?
economică ce afectează sau gamă produse şi servi- Sărbătorirea Zilei Mon
este afectată de fiecare diale a Drepturilor Consu
decizie economică publică matorului, care poate con
sau individuală. Acum ei tinua şi după 15 martie,
sînt singurul grup impor constituie o ocazie potrivi
tant ale cărui păreri ade tă pentru organizarea dife
sea nu sînt ascultate". ritelor acţiuni vizînd cu
în această declaraţie îşi noaşterea şi respectarea . Semnele primăverii se fac simţite în gospodă riile ţărăneşti.
are originea Ziua Mondia drepturilor consumatorului : Foto PAVEL LAZ A
lă a Drepturilor Consuma campanii speciale, conferin.
torilor, pe care lumea mo ţe de presă, expoziţii etc.'
dernă a adoptat-o ca atare Manifestările trebuie să
din iniţiativa Naţiunilor răspundă problemelor spe
Unite şi o sărbătoreşte în cifice care au legătură di O perspectivă optimistă
fiecare an la 15 martie. rectă cu drepturile consu
Care sînt drepturile con matorului. Ele pot consti Doamna dr. Del ia Crigo- re medicale, chiar paturi. vităţi. Chiar dacă nu se
sumatorilor, ridicate de tui baza pentru o colabo rescu, şefa secţiei Externe Ajutoare în medicamente poate substitui aparaturii
Naţiunile Unite la nivelul rare de lungă durată între Ghelari a Spitalului Mu s-au primit şi de la persoa de specialitate şi nici me-
recunoaşterii. internaţionale grupările organizatoare şi nicipal Hunedoara, consi ne particulare din Tou- dicamentaţiei adecvate. Ne
şi legitimităţii atît în ţă participante. Se pot referi deră că bunul mers al louse. Deci bolnavii inter cazul e că la Ghelari şi
rile dezvoltate cit şi în ce cii oferite la preţuri com- la alimentele şi medica unei unităţi de profil, de naţi aici au beneficiat de la acest capitol mai sînt...
le în curs de dezvoltare, ‘ petitive şi cu asigurarea u- mentele pe care le consu pinde atît de condiţiile ma aceste medicamente. Dar lipsuri. De cadre. Dacă
chiar dacă ele continuă să nei calităţi satisfăcătoare ; măm sau la produsele pe teriale în care-şi desfăşoa cei care nu se internează? la medici situaţia e bună,
fie ignorate sau considera dreptul de a fi ascultat, a- ră activitatea cit şi de rit Pentru ei situaţia e mai adică toate posturile sînt
te lipsite de importanţă de dică de a-i fi luate în con care le utilizăm în casele mica aprovizionare cu me dificilă. Doamna Iudita „acoperite", sînt eîteva
către unele guverne, pro siderare interesele la ela noastre, pot atrage atenţia dicamente şi'aparatură me Pâveloni, farmacist dirigin
disponibile pentru persona
ducători sau firme ? borarea politicii guvernului asupra practicilor de piaţă dicală, şi de prestigiul pro te la Farmacia Nr. 8 Ghe lul mediu. Şi nu de azi,
incorecte, a utilizării de
Dreptul" de a avea acces ca şi în promovarea de fesional al cadrelor. lari, se plîngea că lipsesc de ieri. Iar lucrul mi s-a
la bunuri şi servicii fun produse şi servicii ; dreptul tehnologii şi procese de Analizînd aceste elemen analgezicele şi antibioti părut cel puţin curios în
damentale — alimente su la desdăunare — ceea ce producţie riscante. Indife te în ordinea enumerării cele, foarte solicitate la condiţiile existenţei unui
ficiente şi corespunzătoare, presupune rezolvarea co rent de obiectivele lor, ac ai o perspectivă relativ început de primăvară. liceu de specialitate la
— îmbrăcăminte, adăpost, rectă a reclamaţiilor sale ţiunile şi manifestările or optimistă. Recent s-a a- Absenţa antibioticelor o Hunedoara, municipiu de
îngrijirea sănătăţii, învăţă- îndreptăţite ; dreptul de a ganizate trebuie să se tra probat intrarea în repara reclama şi domnul dr. Şte care ţine şi secţia din
mînt, salubritate ; dreptul poseda cunoştinţele şi pri_ ducă în avantaje certe ţii capitale a pavilioane fan Zăinescu, pediatru, Ghelari. Ca să nu mai
de a fi protejat împotriva ceperca necesare pentru a ^pentru oameni, în postura lor spitalului, ' de multă care sublinia ajutorul be
produselor, proceselor de face ' alegere de bunuri şi tor de consumatori. vreme necorespunzătoare nefic primit de Ia olan vorbim de cazul unei ti
nere absolvente a sus
dpi cauza infiltraţiilor de dezi şi francezi, medica menţionatului liceu, repar
apă în pereţi. în privinţa mentele oferite de aceştia tizată iniţial la Orăştie,
reparaţiilor curente şi lu suplinind în bună măsură deşi unitatea ghelăreană
D o r i ţ i s ă d e v e n i ţ i b o g a ţ i i ? crărilor de igienizare la lipsurile. Plecarea precipi se află peste drum de do
clădirea unde funcţionează tată a doamnei dr. Mi- miciliul său. Şi era nevoie
C u l t i v a ţ i s f e c l ă d e z a h ă r ! dispensarul comunal cu haela Măriuţ la o urgen din capul locului de ea
ţă nu ne-a îngăduit să dis
cabinete pentru adulţi şi
Acum este vremea cînd tă, pentru 1000 kg sfeclă sfeclă. Totodată, la întrea de pediatrie, cit şi cele cutăm prea mult despre aici.
Deci în activitatea me_
fiecare gospodar trebuie şă de zahăr neto predată şi ga cantitate de sfeclă pre destinate Minei Ghelari, nu activitatea dumneaei. Dar, dicală din Ghelari va avea
chibzuiaseă temeinic asu industrializată se acordă dată se dau gratuit 500 kg sînt probleme. Conduce dacă bine am reţinut, pro loc nu peste mult timp o
pra modului cum va folo 1500 lei, precum şi gratuit, borhot umed, insectofungi- rea minei s-a oferit încă blemele sînt aceleaşi ca schimbare în bine. în pri
si pămîntul ce-1 are în pro 4 kg zahăr, 500 kg borhot cide pentru tratarea se din decembrie să facă lu la toate dispensarele sau vinţa condiţiilor materiale.
prietate. La alegerea struc umed 7 la suţă substanţă minţei şi sămînţa necesa crările. Se aştepta doar circumscripţiile medicale
turii culturilor, este bine uscată, insectofungicide ră, asigurîndu-se şi pla primăvara, cu zile mai din judeţ. Adică medica Dar există disponibilitate
şi din partea cadrelor me
să se ţină seama de avan pentru tratarea seminţei şi ta transportului din cîmp calde. Singurul, căruia nu mente care lipsesc, dotare
tajele oferite de către be sămînţa necesară conform la bazele de recepţie. Con i se întrevede într-un vii precară... dicale. Aceasta a fost im
neficiarii producţiei, astfel normei. De "asemenea, se tra-cost se mai dau 6 kg tor prea apropiat vreo Să ne oprim puţin şi la presia pe care mi-au lăsat-o
incit să realizeze un pro asigură plata transportului melasă şi 320 kg borhot. schimbare în bine, este ca cel de-al treilea element cei cu care am stat de
fit cit mai consistent, sa- din cîmp la bazele de re Iată eîteva considerente binetul de stomatologie. enumerat de doamna doc vorbă. Iar toate acestea vor
tisfăcînd în acelaşi timp şi cepţie, iar contra-cost 6 kg ce pot fi luate în calcul la Domnul dr. Viorel Radu tor Grigorescu. Aş zice că, 'fi în avantajul celor ne
cerinţele de consum ale de melasă şi 320 kg bor alegerea structurii culturi caracteriza microclimatul mai mult chiar decît în voiţi să apeleze la servi
populaţiei. hot umed 7 la sută, cu lor ce se însămînţează în din acest cabinet ca „ina alte domenii, elementul ciile medicale asigurate în
Venind în sprijinul agri 100 lei/tonă. această primăvară de că decvat" iar dotarea „rudi uman se află pe primul acest centru minier.
cultorilor, vă prezentăm de în varianta a doua, pen tre fiecare gosppdar, avînd mentară". Deocamdată asta loc în ceea ce priveşte
această dată avantajele o- tru 70 la sută din produc în vedere că de - pe fieca e situaţia. bunul mers al acestei acti VIORICA ROMAN
i’erite cultivatorilor de ţia netă predată se acordă re hectar cultivat cu sfe înfrăţirea Ghelariului cu
sfeclă de zahăr de către ca preţ de bază 1500 lei la clă de zahăr se poate ob localitatea franceză Li-
Societatea Comercială „Za 1000 kg sfeclă. Pentru 30 ţine o producţie medie de moges a fost şi în benefi
hăr" Arad. Pentru cei in la sută din producţia netă 30—40 tone. ciul activităţii medicale. în
teresaţi . sînt oferite, două predată se acordă gratuit ajutoarele primite au exis
variante. în prima varian 60 kg zahăr la 1000 kg NICOLAE TÎRCOB tat medicamente, dictiona-
.VSWVW.V.
Respectul faţă de pădure
j APĂ DE... |
\ GHELARJ ţ (Urmare din pag. I) porturilor inutile să reali — Referitor la piscicul
zăm o prindere mai bună tura ?
| De sus, de la Ghe- j a puieţilor. Ca o acţiune — Avem două păstruvă-
1 lari, a poposit la noi, la * de suflet, ţinem şi în rii în comuna Dobra, în
ţ redacţie, domnul Viorel ţ — După programul ce-1 acest, an la organizarea care asigurăm matefîalul
i Stoica, pensionar, fost i avem stabilit, în cele 17 „Lunii pădurii", prin care biologic necesar populării
/ muncitor electromeca- ) ocoale silvice vom reali urmărim ridicarea conştiin şi o producţie anuală de
nic da mină. Ne-a adus ţ za o producţie mai mare ţei şi răspunderii întregii 12 tone păstrăv la intrarea
i o sticlă de 250 ml cu l cil peste 20 milioane iei populaţii faţă de soarta şi la întreaga capacitate.
; apă. Dumnealui ne spu- , decît cea a anului prece sănătatea pădurilor. Urmă — Poluarea aduce daune
. .
* rUTSO . F î n m n A n î n ţ .
1 •
dent, în condiţiile autono rim totodată -să valorificăm pădurilor ?
1 nea că aşa arată apa ' ’
j a^a cm a ta apa
\ care curge la robine- \ miei depline şi acoperirii mai bine resursele păduri — Aceasta este o pro
1 toie din caseie lor, a i integrale din resurse pro lor (în special fructe şi blemă destul de dureroasă,
) celor care locuiesc pe ) prii a cheltuielilor, inclu vînat), avînd prevăzut să în special în zonele Devei,
ţ strada Rusca. Am în- \ siv a investiţiilor prevă obţinem peste 350 mii do Hunedoarei şi chiar Pefro-
| cercat să fotografiem 4 zute şi a sporului de sala lari din exportul unor pro şaniului. Un fenomen ne
1 sticluţa, să' se vadă o } rii. O pondere însemnată duse. dorit a apărut în zona Oco
în activitate o deţine îm — Ca investiţii, ce aveţi lului Silvic Petrila, unde
V apă murdară. Nu am 1 prevăzut ? chiar şi la altitudine s-au
ţ reuşit. Dar noi, ia re- ţ pădurirea unei suprafeţe
i dacţie, păstrăm sticla l de aproape 600 ha. Mate — Ne-am dimensionat uscat circa 40—50 mii mc
* intactă şi îi invităm pe ) rialul necesar din specii acţiunile în raport de bu lemn. Iată de ce conside
\ cei care răspund de j autohtone valoroase (în getul propriu. Pe lingă răm că este necesar să se
ţ calitatea apei, de mo- 4 special stejar, brad, paltin, modernizarea secţiei de desfăşoare acţiuni susţinu
I
x-.nl ' -1 — / _ I
/ dul în care se face tra- i frasin şi fag) îl avem asi-’ sucuri naturale de la Is- te în vederea prevenirii
' rfarl în AfirÂ
V
croni — Petroşani, vom pu
I tarea ei, să treacă pe 1 garat de pe cele 60 ha pe ne în funcţiune noi secţii îmbolnăvirii pădurilor, în
tărirea respectului faţă
4 la noi, să-şi ia... obiec- 4 piniere proprii. Ne propu
/ tul muncii şi răspunde- i la Orăştie şi Vaţa de Jos. de sănătatea fondului fo — Măi! Voi doi veniţi cu noi... pe progra
) rii lor (GJI. I. NE- 1 nem ca în următorii 2—3 De asemenea, vom procura restier constituind o pro
\ GREA). | ani să realizăm pepiniere aparatură din import des blemă vitală, de conştiinţă, mul doi.
la fiecare ocol silvic, ast tinată lucrărilor de îngri pentru fiecare cetăţean. Desen de IOAN COSMIN DRAGOMAN
fel ca prin evitarea trans jire în păduri.
