Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_326
P. 2
c*g CUVTNTUL LIBER NR. 326 • SÎMB/
— Tată. întreabă Io
nel, tu ştii care tren a-
rc cea mai marc întâr
ziere ?
— Nu drăguţule. FLASH ! I FLASH !
— Acela pe care mi
l-ai promis arul trecut
de ziua mea !
^ I
BUN VENIT ACASĂ I
REFLECŢIA ZILEI Ţăranul priveşte burta mare a vacii: \
— Sărmană făptură, numai burta e de tin e ! j H
„Unde se găseşte un om care să fie pen Da’ acu că s-a desfiinţat C.A.P.-ul o să-ţi meargă \
tru sine însuşi un cenzor sever, un martor, bine la noi. Voi care aţi' fost luate vă e bine dar | PR(
cele rămase ?... abatorui e al lo r! Şi-au bătut joc *
un acuzator, un judecător ; care să-şi re de voi, amărîtele. » 9,00 H
cunoască vina, să se cheme el însuşi în De cîteva nopţi tot merge aproape în fiecare 11 10.00 A
ceas la grajd : „să nu fete singură. Poate la noapte...". £ 10.10 E
faţa tribunalului conştiinţei sale, să se re La televizor se dezbate şi se explică legea pămîntu- | P
cunoască vinovat şi să se pedepsească ?“ lu i: „Doamne, cîţi ani am aşteptat-o!... O să fie * 10.40 C
dreptate oare ? Acu’ că na-am luat şi vacă...". \ 11.40 I:
CONFUCIUS
Merge din nou la grajd. Vaca e agitată, deja * 12.10 C
s-au ivit două copite mici. Ţăranul fuge în casă şi I 13,05 7
alertează toată fam ilia: „Fată vaca!" In grajd J ti
au ieşit în lume două picioruşe subţiri, ternii- 1 Si
DESPRE CONŞTIINJĂ -DACA NELU NU MA PRINDE CU MiRCEA. NU VOI TI nate in copite mici, albe; vaca se culcă, încet, I 13.40 B
14.00 A
pînza placen- J
cu greu şi durere se iveşte prin
--------DATA A CIODATĂ A TA.
NI ------------MISULE...
• „Conştiinţa : o mică lumină, preţioasă dar î tei şi botişorul alb al viţelului; toţi sint tare 14.10 I
fragilă, în ha'osul lumii". Desen de ALEXANDRU RUGESCU emoţionaţi; vaca este ajutată cu meşteşugul bine | 16,25 E
L.F. Ceiine ştiut de ţăran. Cîteva eforturi şi capul întreg a ieşit *
• „Nimeni n-a isprăvit niciodată conflictele cu şi-i urmează întreg trupul. Cu repeziciune se şterge | c
conştiinţa sa. Deşteptarea conştiinţei e măreţia su blăniţa udă, ruginie şi cîrlionţată a viţelului. Nările J
fletului". i se desfundă, deja respiră aerul acestei lumi. | 18.00 C
V. Ilugo DIN LUMEA LARGĂ — Bine ai venit acasă ! * ti
• „Cită conştiinţă atita pasiune, deci atîta — E viţeluşă ! j 19.00 IV
dramă". ■ SATUL ŞAHIŞTILO R structură urbanică tipică — Să dea Dumnezeu să fii o vacă frumoasă şi | îi
C'amil Petrcseu este numită localitatea tradiţiei seculare. Străzi să ne faci viţei sănătoşi. 19,15 1
• „Conştiinţa e lucrul cel mai dumnezeiesc Shtrebelc au Gratu din le sint liniştite, trăind cu l 20.00 /I
din noi". Germania. In timpul răz amintirea veacurilor tre IN A DELEANU 20,40 F
O. Wilde boiului din 1011, In tur cute'. Oraşul are prăvălie, I
• „Fă din conştiinţa ta un templu în care sâ nul de pază al satului a circiumă şi o singură în P
afli un azil inviolabil". • fost închis un prizonier văţătoare care predă la ■ I A
N . lorga pe nume Gunslin, care 16 copii (vin elevi şi din .W .V A V .V .W /.V A V /.V
• „Conştiinţa e o faclă care luminează inima în toată perioada de de satele învecinate). Popu Din isprăvile 22,40 . s
şi un judecător neadormit pe care omul îl poartă tenţie i-a introdus pe laţia oraşului Gum era de 23,20 E
întotdeauna cu el". ■ străjerii turnului în tai 500 de familii dar, cu unei maşini de scris 0,00 A
. Eschil nele acestui joc. Be a- timpul, s-au risipit prin 0,10 F
• „Cred numai în conştiinţa mea, singură în tunci întregul sat joacă regiuni ale Iugoslaviei în Locuinţa umoristului are
drept să-mi arate dacă am greşut sau nu". şah pînă în zilele noas căutare de lucru. Presa încălzire cu haz natural. s,
O. Goga tre. La şcoală copiii înva iugoslavă, în ultim ii ani, Să trăiţi, domnule direc
• „Există intr-un ascunziş al creierului omenesc ţă teoriile şahiste ca o- a vădit im interes deose tor ! Serviţi un ceai cu 1,00 A
T
o lum ină care arde numai pentru el, care îi arată biect facultativ, restau bit faţă de viitorul aces tăim ie ?
binele şi răul, dreptatea şi nedreptatea, loialitatea rantul satului se numeş tui oraş, deoarece aici se Considerîndu-se m ătură 1,10 E
şi trădarea. Această lum ină este Conştiinţa". te „La şahişti", iar coo ăflă' un număr impresio în gîndire a pornit pe un d
Al. Dumas — tatăl perativa agricolă „Şahiş- nant de fresce ale veacu v
• „Numai acela care. şi-a ales drept scut min tii“ ! - lui al XlI-lea şi cîteva făraş greşit.
ciuna, im pertinenţa şl. neruşinarea nu trem ură în ■ m CEL M AI MIC ORAŞ m onumente de arhitectu Licenţiat în litere. Găina la modă.
fata judecăţii conştiinţei;saie". - DIN LUME se numeşte ră medievală, excelent E os în m aterie de artb- D
IVI. Gorki Gum (Iugoslavia) şi are pretext pentru atragerea pedie. Desen de
« „Cunosc pe lume numai două nenorociri : o populaţie de... 16 locui turiştilor. . La tomul lăudat să nu li
m ustrările de conştiinţă şi boala". : tori componenţi a patru te duci .cu capul mare. ■ V. MIHÂILESCU
I..N. Tolstoi familii. Localitatea are o LAURENŢIU BORCA PRC
L. B. M W W V W W .W W W W
Selecţie de ILIE LEAIIU 7,00 E
d
vi
Intîmplător, zilele trecu PLEDOARIE PENTRU PORUMB In prezent, agricultura
te am dat peste Anuarul se află în reorganizare, co 9,00 !M
enciclopedic pe anul 1981 La noi, producţia de po „potică", Iar despre talen merţul aşijderea. Legea ce
şi, involuntar, am zăbovit rumb era cu un deceniu tele gospodinelor de la rerii şi ofertei va regla 10,0a
la capitolul privind pro în urmă suficientă pentru ţară ce să mai vorbim. Un producţia agricolă, inclusiv 10,10 A
ducţia de porumb. Iată cî consumul intern. Dovadă e emigrant .mărturisea că a pe cea de porumb. Invităm
teva cifre : S.U.A. — 208 faptul că la unităţi pre cutreierat lumea în lung însă pe cei ce aprobă spa 11,05 Si
milioane tone, România — cum Agrocoop se găseau şi-n lat, dar n-a întilnit o ţiile şi profilul Unităţilor ct
11,6, U.R.S.S. — 8. De ani de vînzare cantităţi de, ~mîncare mai gustoasă ca comerciale să nu uite că
de zile citim in presă că porumb la discreţie şi la sarmalele din păsat pe ca românul are o experienţă jl
americanii au alimente _din preţuri oficiale. Criza ali re i le gătea gazda dintr-un ' culinară redutabilă, care 11,30 L
belşug, iar alţii le duc do mentară s-a dramatizat în sat transilvănean. Cei ce-şi trebuie reconsiderată şi lu
rul. Păi, explicaţia e sim momentul cînd dictatura amintesc de mălaiul scos repusă în drepturile sale.
plă ca bună ziua : avînd ceauşistă a dat curs unui fierbinte de Sub ţest sînt In acest scop în oraşe ar 12.30 V
producţii enorme de po export nesăbuit de cerea de acord că el ar surclasa
rumb, americanii au hrană le. ' şi astăzi la gust şi aromă fi binevenită înfiinţarea u- 13.30 M
pentru majoritatea anima De-a lungul vremii, po multe produse din cofetă nor localuri de alimentaţie
lelor domestice — vaci, rumbul s-a înge'mănat cu rii. publică în care să se ser 14,00 A
porci, păsări, oi etc. — şi, viaţa românului. Mălaiul Din cînd în cînd şi n.ouă vească mîncăruri tradiţio
ca urmare, obţin cantităţi şi mămăliga ne-au ajutat orăşenilor ne lasă gura apă nale româneşti. Sperăm că 14,10 V
exportabile de carne, ouă, de multe ori să trecem cu gindul la vreo mămăli- întreprinzătorii particulari 16.30 A
lactate de totf felul. Este vremuri grele. Cu mălai şi guţă cu sarmale, cu tocă vor avea şi în această pri
de la sine înţeles că zoo ceapă, săteanul nostru sco niţă, cu lapte sau smînti- vinţă iniţiativele lor salu 17,00 G
tehnia este cheia agricultu tea oricînd căruţa din şanţ nă, cu pastrama sau tele tare. C£
rii, iar porumbul — cheia şi apuca 80 de ani fără să mea şi unt, dar unde să le m
De n de CONSTANTIN GAVHILA zootehniei. umble pe la „doftori" şi mai găseşti ? I. LAZÂR Pi
d,
18,30 C
ÎN GLUMĂ Dezlegarea careului „Pe cuvînt“ : di
i 2 3 4 5 6 7 8 9 4 0 MUSAMALIZAT ; EDIFICATOR ; DE 19,00 F:
ORIZONTAL : I) A da înapoi ; 2) Una PANAT ; ECARISATE ; COTET ; TA 5 „1
i lingă alta ; 3) Doi la o carte ; 4) A scoate IC ; BUCATA ; SERENADA ; IN ; ORI ţ
2 m din vechime — Un fel de deşeu ; 5) Ne UTILĂRI ; SEMILUNI ; EZ \ OTARITB ; 20,00 A
gru de fum ; 6) Scoasă din minţi ; 7) Sce
UZA ; NETE ; URIT. -
na condamnaţilor ; 8) Dese ! — In deplin 20,40 E
3 9 acord ; 9) Semnul înmulţirii. Tot în fi si
4 9 nal ! ; 10) Răi la superlativ. 21,00 F
VERTICAL: 1) La tem peratură scăzu MAT ÎN 2 MUTĂRI
5 9 9 tă — Personaj mitologic ; 2) Epopee li- Controlul poziţiei: U u
vrescă. — Unse de trei ori !; 3) Privitor
6 m la Tracia — în p o rt! ; 4) Lacrima dimi Alb : Ra2, Dg8, Tc7, Nd7. 22,10 M
n e ţii— Boli de inimă ; 5) Aproape nouă !
7 9 9 — 'Cronică ceva m ăi veche; 6) Personi Negru : Rb4, p ; a6 şi b5. 23,10 S]
ficarea surîsului enigmatic ; 7) Distanţare Soluţia problemei nr. 5/91 din nr. 321 b
3 — Fără nici o v aloare; 8) Suspendaţi, în- (9—10 martie 1991): 23,45 A
tr-o formulă mai prozaică ; 9) Depus în
9 m 9 • faţă ! — Galben — Bătrîn ; 10) Trăiesc^ 1. De5 — c7 ! Rf7 — f6 ........ . .1 » • . W M Â W m 23,55 A
pe spatele altora. 2. d7 — d8 N m at » ~ 4 B t l ţ | | j j ir
V:‘- - — 1. . . . . . . Rf7 — e6
I. A. 2. d7 — d8 D mat.
