Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_328
P. 2

Pag.  3                                                                                                                           CUVÎNTUL  LIBER    NR.

                               Sub  aspectul  tradiţiei                                                                           cineva  spre  ă-ţi  —  şi  a-i
                             populare,  România  rămîne   U n e o r i,  m a i   e f i c i e n t   ş i   m a i   s in c e r        — face viaţa  mai plăcută’,.
                             mina  de  aur  a  Europei.                                                                           Intuiesc  realitatea  că  nu
                             Este  cuvintul  specialişti­                                                                         interesul financiar  stă fun­
                             lor !  Şi  nu-i  păcat,  oare,                                                                       dament _  tuturor  acţiuni­
                             să  ţii  sub  obroc  asemenea   d e c it   o   d e le g a ţ ie                                       lor,  ci  altceva,  aflat  mult
       Intr-o  zl, în  Jurul  orei I   bogăţie ? !  Cînd  ea  iţi  a-                                                             deasupra  impactului  cu
    \  9,00,  am  intrat  în  m a-'  parţine ?!  Cind  tu  îi  eşti  comie  multă  vizavi  de. tot  realmente;  foarte  bune,-  prilej  de  a urmări  un  „fo­  . banul:  contactul uman —
     gazinul  de  prezentare  al |  st-ăpin ?!  Şi  cind  —  mai  ce  au  găsit  acolo.  Nu  a-   Ău  impresionat jocurile  de  rum  di  meseriilor",  Ce  să   scut  împotriva  înstrăinării.
                                                                                                                                    Revenind  la  '  demersul
    I  Fabricii  de  pîine   din   ales asta  —  te  poţi  făli cu  cesta  este,  se  pare,  cazul   virtuozitate.  Cu  precădere  fie  asta ?!  Un  soi  de...   moţilor,  am  solicitat  im­
     centrul  Devei  (vizavi  de j
     Poşta  centrală).  Aveam |   ea ? /  Că  nu-i  tocmai  la   ansamblului  brădean.  Spun   căluşul  bisat  îndelung  în   cercuri  de  orientare  şcola­  presii  de  ansamblu  cu  va­
                             îndemina  oricui  să  aleagă  „se  pare",  deoarece  n-am  finalul  fiecărei  seri!  Au  ră  şi  profesională,  organi­
    I 50  de  lei  în  mină  şi *   griul  de  neghină  —  auten­  avut  şansa  a-i  însoţi  pe  plăcut soliştii — instrumen­  zate  trimestrial.  Cu  multă   loare  de  concluzii.  Şi  am
    J  m-am  aşezat  la  rînd.   |   ticul  de  imitaţie,  adică  —   parcursul  vizitei  la  fran­  tişti  şi  vocali!  Au  bine-   eficienţă.  Specialişti  in  e-  aflat  că  turneul  constituie
    I   Ajuns  în  faţa  vînză-*   este  rin  mare  adevăr.  E-   cezi.  M-am  informat  insă  dispus  dansatorii.  Astfel   lectronică,  in  horticultura   indubitabil  o  realizare.  De
    J toarei  am  cerut  o  pîine |   xislă  însă,  cu  această  me­  in  detaliu  pentru  dumnea­  au  „vorbit“  deci,  francezi­  şi  in  altele  recurg  la  de­  ce ? !  Pentru  că  francezii
    |  şi  trei  batoane.  Mi  s-au "   nire,  oameni  pricepuţi  şi   voastră,  stimaţi  cititori.  lor,  cei  de  la  Doina  Gri­  monstraţii  practice —  pen­  ştiu  regretabil  de  puţin
    >  înapoiat  14  lei.  Am  zis I   talentaţi.  Membrii  ansam­  Răspunzînd  invitaţiei  o-  sului  despre  noi,  românit   tru  elevii  mici,  sau  alcă­  despre  noi,  românii.  Şi  pu­
    |  că  restul  este  prea  mic. *  blului „Doina  Grisului"  din   ficiale,  românii  au petrecut   Dar  informaţii  —  nece­  tuiesc  comisii  pe  meserii  ţinul  acesta  nu  e  întotdea­  10,
                             Brad  pot  fi  asimilaţi,  fără   o lună de vis — vis de iar­  sare  fiecărei  părţi implica­  —  pentru  cei  mai  mari.   una  de  bine.  Doriţi  o  do­  10,
                          i rezervă,  categoriei  de  mal   nă  —  la  COUDEKERQUE-   te  în  dialogul  popoarelor   Funcţionează  aşa-numitele   vadă ? /  Cu  satisfacţie,  v-o
    I                                                                                                                             oferim!  t-au  Uimit  pe  fra­
         Intîmplare          sus.  Sînt  cunoscuţi  în  ţa­  titul  Dounkerque).  Moţii  le  sensuri.  Din  tot  ce,  cu   „centre  sociale’’,  adevărate   ţii  întru  latinitate  pînă  şi   10,
                                                      BRANCHE (la nord de ves­
                                                                                —  s-au  Vehiculat in  ambe­
                             ră  şi  dincolo  de  fruntarii.
                                                                                                         instituţii  calificate  în  sco­
                             S-a  vorbit  cînd  de  bine,  noştri  şi-au  arătat  măies­  entuziasm,  ne-a  pQvestit   pul  organizării  timpului  fizionomiile  alor  noştri!
          nedorită           cînd. de  rău,  după . cum  a  tria  artistică  pe  întinderea  doamna  Bian'ca  Leucian,   liber  al  tuturor  vîrstelor.   S-or fi aşteptat să fim stră­  12,
                                                                                                                                  vezii (de  sărăcie,  nu  de al­
                                                                                                         Programul  unui  astfel  de
                             impus  situaţia,  cu  referire  a  16  spectacole.  Toate  de  director  al  Casei  de  Cul­
                                                                                                                                                            13,
                             la  ieşirile  şi  mai  ales  la  înaltă  ţinută !  Dovadă  a  tură  din  Brad,  am  dedus   centru  este  riguros  stabilit   ta)...  sau,mai ştiu eu cum?!   13,
                             prestaţiile   ansamblurilor  interesului  faţă  de  ei  —  uriaşa  şi  sincera grijă faţă   şi se întinde pe  o arie  lar­  Ca  să  nu  mai  vorbim  de
     Vînzătoarea  susţinea  că   •noastre  folclorice  în  străi­  sălile  pline  de  spectatori.  de  om.  Există  „case  de  a-   gă  de  preocupări,  mergînd   ţinuta  vestimentară.  N-a   13,
     i-am  dat  25  de  Ici,  eu   nătate.  Au  fost  şi  cazuri  Din  partea  gazdelor  a  fost  nimaţie“  extraordinar  or­  de  la  expoziţii,  pînă  la  a-   fost  după  canoanele  revis­  14,
     am  repetat,  de  mai   cînd  acestea  s-au  —  şi  necesar  un  efort  suplimen­  ganizate  şi  dispunînd  de   niversafea  celor  născuţi  in   telor  franceze,  dar  rezona­
     multe  ori,  că  50  lei.  ne-au  —  compromis.  Prin  tar pentru organizarea spec­  personal  de  calitate.  Gă­  aceeaşi  lună.  De grijă  deo­  bilă  tot  a  fost!  14,
       Supărat,  m-am  dus  la   diverse :  lipsa  unei  temei­  tacolelor  în  contextul  De­  seşti  în  fiecare  localitate,   sebită  se  bucură  vîrstnicii,   După toate cîte am aflat,
     Poliţia  municipiului  şi   nice puneri la punct a pro--  şertului  bîntuit  de furtună,   indiferent  de  numărul  de  pe  care  francezii  nu-i  nu­  cutez a subscrie  la  afirma­  15,
     a ta  reclamat  cazul.  A   gramului; plecarea dincolo,   care  a  impus  în  Occident  locuitori, (chiar şi în comu­  mesc  —  nici  din  greşeală  ţia  moţilor:  „Le-am  vor­  15,
     vesSt  eu  mine  un domn   fără  o  invitaţie  din  partea   suspendarea  manifestărilor  ne  6u  aproximativ  4 000  de   —  bătrîni  ci,  cu  eleganţă,   bit  francezilor  despre  noi,
     ofiţer  în  civil.  In  faţa   cuiva;  lăsarea  la  voia  în-  artistice.  Dacă  spectacolele  oameni)  săli  polivalente  „persoane de vîrsta a treia".   românii,  mai eficient  poate   10,
     lui  mi  s-a  dat  restul   Hniplării  a  călătoriei  (şi   au  plăcut ? ! Da, pe de-a-n-  construite  şi  dotate  după   Deviza  unui  astfel  de  aşe-   şi  mai  sincer  decit  o  dele­
     de  la  50  lei,  aşa  cum   nu  de  puţine  ori  „căruţa”   tregul 1  Şi  n-ar  fi  putut  fi  cele mai noi standarde. Ro­  zămînt  ar  fi  următoarea:   gaţie  de  parlamentari".  16,
     era  normal.            li  s-a  stricat  in drum);  lă-  altfel,  deoarece  au  fost,  mânii  au  avut  norocosul  „să  te  ocupi  de  ceva,  de  .   ■  .  NATALIA' VASIU.
       Asemenea  întimplări
     consider  că  nu  trebuie                                                                                                                              16,
     să  se  prodută.  în  re­
     ţeaua  comercială  —  in­                                                                                 In  vizită  la  prieteni  (II)               17,
     diferent  de  ce  natură
     este  —  de  stat  sau                                                                                 (Urmare  din  pag.  1)  mă  întorc  în  ţară.  «Prie­  17
     particulară — trebuie să  a I                                                                                                tenul"  mă  trăsese  pe  sfoa-
     domnească  cinstea,  co­
     rectitudinea  si  politeţea.                                                                                                   Nu-i  judec  pe  francezi   18
     (VICTOR  PANTA,  De­                                                                                tere.  Şi  a  mai  aflat  dom­
                                                                                                         nul  Rusu  că  ar  rămîne  în
     va,  str.  Scărişoara,  bloc                                                                        Franţa  chiar  dacă  ar  găsi   după  această  nefericită  ex­
                                                                                                                                                  Oameni
                                                                                                                                  perienţă  a  mea.
     13,  apartament  21).
                         i                                                                               „o  muncă  stabilă,  chiar  şi   de  suflet  şi  de  bună-cre-   18
                       •00                                                                               ca gunoier*.             dinţă   am-întîlnit  destui.
                                                                                                          „Asemenea  afirmaţii  ti­  Ne  gîndim  cu  mult  respect   19,
                                                                                                         părite  pe  seama  mea  şi  a   la  ajutorul  pe  care  ni  l-a
                          1    sr                                                                        familiei  m-au  revoltat  Nu   dat  doctorul  Noyer-Boiir-   19,
       Libera  iniţiativă  sub                                                                           asemenea  intenţii  îmi  ma­  goin  Jollien  care  ne-a  a-
     semnul  improvizaţiei.                                                                              nifestasem,  nu  făcusem  a-   cordat  consultaţii  de  spe­  20,
     in   piaţa   oraşului     illlft                                                                    semenea   afirmaţii.   Deşi   cialitate   gratuite   pentru   21,
     Brad.                                                                                               după  apariţia  acelui  aşa-   fetiţă,  la  familia  Delatraz,
             Foto                                                                                        zis  interviu  al  meu  în  „Le   care  în   ultima  lună  de   21
        PAVEL  LAZA                                                                                      Progres"  pe  adresa  fami­  „sejur"  în  Franţa  s-a  ofe­
                                                                                                         liei  Debaisieux   (cetăţeni   rit  să  ne  găzduiască  şi  să
                                                                                                         francezi,  el  de  origine  bel­  întreţină  tot  gratuit  fetiţa   22 ,
                                                                                                         giană  iar  ea  coreeană)  au   care  prezenta  deja  semnele
                                                                                                         început  să  sosească  man­  subnutriţiei,   la   doamna   23,
    Credeţi că se poate realiza un comerţ modern, civilizat?                                             date  poştale  cu  sume  .  de   Bougnon  şi  ajutorul  finan­  23,
                                                                                                                                  ciar  dezinteresat  pe  care ni
                                                                                                         bani  pentru  contul  deschis
                                                                                                         în  sprijinul  familiei  mele,   l-a  dat,  In  fine,  la  doctorul
      (Urmare  din  pag.  I)  Ana  Moldovan  —  Socie­  comerţ  pe  care-1  dorim  cu   să  lucreze  numai  cine  ştie   convingerile  despre necesi­  Berthier  cu  al  cărui  spri­  23,
                             tatea  Comercială  „Venus"   toţii.               să  facă  comerţ,   .     tatea  şi  spiritul  dezintere­  jin  financiar  ne-şm  putut
                             S.A.  Ar  fi  bine  ca  apro­  Nicoleta  Lucescu  —  So- -   Ana  Marinică  —  cofetă­  sat  al  demersului  priete­  reîntoarce  în  ţară*.
                             vizionarea să se facă direct   cietatea  Comercială  „Ul-   ria  .Dacia*  Devâ.  Oriunde   nului  meu  din  Saint  Chef   Povestea  periplului  fran­
   nilăţile  etalon  de  categoria   de  la  producători  spre  a   pia“.  în  actualele  relaţii   se  poate  realiza  un  comerţ   începuseră   să  se  clatine   cez  al  domnului  R.M.   şi
   1  se  practică  un  comerţ  se  elimina  ' verigile  inter­  sociale,  care  au  la  bâză   modem,  atîta  timp  cît  e-   serios.  Mai  cu  seamă  că   al  familiei  sale  s-a  înche­
   modern. Acestea sînt secon­  mediare.  în  acest  mod,  ar  concurenţa, negustorul  este   xistă   oameni  competenţi,   banii  sosiţi  pentru  noi  îi   iat,  Sînt  din  nou  în  Hu­  16,
   date  şi  de  unele  unităţi   scădea şi  preţul  articolelor.   vînzător  şi  vânzătorul  ne­  cu  dragoste de muncă. Pro­  > administra  fanşiliâ  respec­  nedoara,   la  rosturile  fi­
   privatizate. Sper ca în timp  S-ar  adăuga  doar  un  ra­  gustor  pentru  că  . clientul   verbul  .Omul  sfinţeşte  lo­  tivă  cu  destulă  zgîreenie   reşti  ale  dumnealor,  puţin   16,
   să  progreseze  ambele  ca-  bat  pentru  societatea  co­  de azi, cu atît mai mult cel   cul*  se potriveşte  la  fel  şi   cînd  era  vorba  de  nevoile   mai  săraci  de  bani,   dar
   tegorii,  datorită  concuren­  mercială  care  se  ocupă  de   de miine, are pretenţia jus­  în  comerţ.  O  aprovizionare   familiei  noastre.  Fetiţa  bol­  mai  bogaţi  în  experienţă   18,
   ţei. Lipsa fondului de marr   desfacere. Pe de altă parte,   tificată  de  a  avea  în  faţă   adecvată,   cu  produse  de   navă  dădea  semne  de  mal-   şi  învăţăminte.  Iar  noi  am
   fă  cit  şi  alţi  factori,  cum   încheierea  de  contracte  in­  un. om de o desăvirşită so­  calitate,  o  servire  irepro­  nutriţie,  băieţelul  îşi  pier­  relatat  această  intîmplare
   ar  fi  dotarea,  influenţează   tre  societatea  comercială  licitudine  şi  onestitate,  un   şabilă,  în  condiţii  de  igie­  duse  spontaneitatea  fireas­  pentru  cine  are  urechi  de
   negativ  această  activitate.   şi  furnizori  ar  determina  artist  oare  ştie  şi  poate  să   nă  perfecte  ar  fi  pe  placul   că copilăriei, eu îmi  ieşeam   auzit  şi-i  dispus  să  medi­
   Comerţ necivilizat se prac­  îmbogăţirea  fondului  de  facă  din  actul  de  vînzare   oricărui  consumaţor.  Con­  din fire din orice. Călcasem   teze  la  morala   anecdotei   20,
   tică,  eu  regret,  la  colţ  de   marfă,  condiţie,  primordia­  un  act  estetic:  sînt de  pă­  curenţa  va  rezolva  multe   cu  stîngul  şi' tot  ce-mi  mai   cu  care am început,  într-un
   stradă.                  lă  pentru  realizarea  unui  rere  că  în  comerţ  trebuie  din  neajunsuri.  râminea  de  făcut  era  să  număr  trecut,  relatarea.  21,
      (Urmare din  pag.  I)                                                                                                        —  Lucrul  acesta  nu  este   22,
                                                                                                                                  posibil .in  toate  cazurile.  22,
                                                                                                                                   —  N il  Credem  însă  că
      vor  fi  încupunate  de                                                                                                     I.P.I.L.F.,  Industria  Cărnii
     cces.  în  finalul  eonsem-                                                                                                  şi  I.A.S.  Haţeg  pot  ceda  o
     irilor  noastre  despre  me­                                            cere                                                 parte  din  terenurile  ce  le
     ii cum se acţionează pen-                                                                                                    deţin.  Vom . face  demersu­
     j  aplicarea  Legii  fondu-                                                                                                  rile  necesare  în  acest  sens,
     i  funciar  !a  Siincria  un   sfert  din  cele  ce  sînt  aş­  un metru pătrat de pămînt,   cauză  nu  cunosc   această   stantinescu,  primarul  loca­  Pînă  în  ziua  cînd  am  e-
     pect  inedit :  la  primărie   teptate.  Puţine,  faţă  de   întrucît  suprafaţa  ce  o  a-   intenţie.  lităţii.            fectuat  ancheta  de  faţă  —   Bi
     î  prezentat  şi  unul  din   etapa  în  care  ne  aflăm:   vea  cîndva.  aparţine  încă             —  In  astfel   de  cazuri   14  martie  a c.  —  s-au  de­
     maşii  fostului  proprietar   Cauzele acestei situaţii sînt   Asociaţiei  de  creştere  a   în spiritul legii   cum  se  procedează?  pus  în  jur  de  800  de  cî-   Ş*
     castelului  şi a! suprafeţei   mai. multe  şi  le  înşirăm  în   mieilor  din  Simeria.   A-   şi nu numai  —  Se  apelează  la  logică,   reri.  In  aceeaşi  zi  a  avut   12,
                                                                                                                                                           tic
     ■  care  se  află  renumitul   ordinea  în  care  ni  le-a   eeste  aspecte  şi  altele  ar        în  sensul  ca  fiecare  om  să   Ioc  o  întrunire  a  comisiei   ţie
     ire  dendrologic  şi  a  de- ’  spus  domnul  Leontin  Pe-   trebui  urgent  lămurite,  iar   Şi  la  Haţeg   se  ridică   fie  mulţumit  Avem  în  co­  orăşeneşti  pentru  stabilirea   e
     is  cerere  pentru  a  i  se   troescu,  primarul  localită­  acţiunile  pentru  aplicarea   foarte  multe  probleme  le­  misie  un  jurist  bine  pre­  dreptului  de  proprietate  a-   nu
     ribui  pămînt.  Nu  tot  ce   ţii :  Reprezentanţi  ai  co­  Legii  fondului  funciar  se   gate  , de   aplicarea  Legii   gătit  pe  domnul  Siminio   supra  pămîntului.  Cu  a-   15,
     i  avut  înaintaşul  său,  ci   misiei  s-au  deplasat  în   cer  grăbite.  Membrii  co­  fondului, funciar,  dar  co­  Bedea,  care  este  şi  netai   cest  prilej,  s-au  fixat  cite-   ba
     uit  mai  puţin. *  Cererea   fiecare  din  cele  13  sate  ce   misiei  orăşeneşti  să  mear­  misia  pentru   stabilirea  rul  oraşului.  De  altfel,  eu   vâ  obiective  foarte  Impor­  17.
      a  fost  înregistrată  şi  va   aparţin  Călanului  şi  le-au   gă  mai  mult  în  satele  a-   dreptului  de  proprietate  a-   fiind  plecat  în  Franţa  In­  tante   pentru   activitatea   20,
                                                                                                                                                           bă
     rezolvată.             explicat  oamenilor  Legea   parţinătoare  şi  să  stea  de   supra  pămîntului  se  aplea­  tr-o  vizită  oficială,  dînsul   imediat  următoare,  printre
                            fondului  funciar  şi  ce  se   vorbă, cu  oamenii  la  ei  a-   că  cu  atenţie  asupra  fie­  a  coordonat  pînă  acum  co­  care   cea  mai  de  seamă   rul
      Poticneli  şi  b îjb îie li  cere  făcut  pentru a  reintra   casă.  Primăria  Călanului   căruia  în  parte,  căutîndu-i   misia  respectivă.  este  grăbirea  depunerii  ce­  Gc
                                                                                                                                 rerilor  şi  a  celorlalte  acte
                            în  posesia  pămîntului  la  dispune  de  circa  100  hec­  soluţionarea.     —  Ce  criteriu  stă,   în  necesare  pentru  ea  oamenii   gli
     Pînă  în  prezent,  la  Co­  care  au  dreptul.  Oficiul  de   tare  teren.  Domnul  L.  Pe-   —  Ne  preocupă  aplicarea   principal,  în  atenţia  comi-   W<
                                                                                                                                 să  intre  în  posesia  pămîn­
   misia   pentru  stabilirea  cadastru  şi  organizarea  te­  troescu  zicea  că  suprafaţa   legii  în  spiritul  ei,   deşi   siei ?   t  tului  cît  mal  repede.  Pen­  îm
   dreptului  de  proprietate  ritoriului  încă  n-a  stabi­  respectivă  se  va  atribui   actul   normativ  respectiv  —-  Ca  fiecărui  om  să  i   tru  că  şi  oamenii  din  Ha-  Inj
   asupra  pănţîntului  din  Că­  lit  suprafaţa  de  teren  de   celor ce locuiesc în  blocuri,   nu  prevede  soluţii  pentru   se  dea  pămîntul  ce  l-a  a-   ţeg  cer  pămînt,  iar  pămîn­  Yo
   lin  s-au  înregistrat  circa   care  dispune  fiecare  sat.   dar  încă  nu  s-a  făcut  ni­  toate  situaţiile  —  ne  spu­  vut  cîndva,  el  sau  înainta­  tul  îi îi  vrea  cît  mai  grab-   Sri
   500  de  cereri,  adică  un  Satul  Sîncrai   n-are  nici  mic  în  acest  sens  si  cei  in  nea  domnul  Marius  Con-  şii  săi.  uic  pe  ţărani.
   1   2   3   4