Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_329
P. 2
C U V ÎN T U L LIBER N I
Pa<J. 2
Unde sînt alimentele
care
10,1
10,
(Urmare din pag. i) „Excelent" şi aluat de pa feri atît de mult în privin- I
panaşi. ţa calităţii şi aspectului | 10,
importă, trece prin .atîlca comercial. Dacă alte pro-1
„vămi” incit ajunge tîrziu „Ziaru-i tot pe duse şi specialităţi nu sînt, I 12,1
la cumpărători. Şi este se găseşte în schimb din I 13.1
greu de spus cît se • „eva capul nostru..." abundenţă slănină, din ca- I 13,:
poră" pe drum. re comerţul preia cantităţi |
Nu este „roză" situaţia foarte mici. I 13, ‘
Un director pesimist nici la depozitele de car 14.1
ne şi produse de carman 14,
gerie ale Abatorului din Şi restanţele I
Se vehiculează totodată 14, :
părerea că după 1 aprilie Deva. Porcii sacrificaţi a- le vom cumpăra.-. I
bia dacă ajung vreme de
se Cor găsi cantităţi sufi scumpite ? ţ 15.1
ciente de brînzeturi şi de 2 zile pentru prepararea 15, :
unt,' de alte produse lac de mezeluri. Iar carnea de Am căutat şi prin maga- J Aspect dc la constituirea la Deva a Secţiei pentru România a Asociaţiei Mon
vită nu corespunde calita
tate. î Dar la preţuri exor- ziile câtorva unităţi aii- ■ diale de Folclor. în medalion — domnul Alexander Veigel (Austria), secreta 16.1
bitai^Ceti. Aşa să fie ? S-ar tiv consumului în stare menîarc din Deva şi Si-1 rul general al asociaţiei. 16, '
pute». Numai că într-unul proaspătă, ci doar prepa meria. N-am găsit nimic ■ Foto PAVEL LAZA
din 'depozitele Filialei din rării de conserve. Scăde dosit. Am întîlnit doar}
Simeria a Societăţii Comer rea preluării de animale oameni supăraţi pentru cău- ■ , 17,(
se repercutează negativ în
cialei „Devii" S.A. Deva, ţările zadarnice. Şi o în-1 17, :
după cum am văzut la fa aprovizionarea populaţiei. ^ Pentru prima dată î n România
ţa locului, nu se găseşte Dar domnul Mircea Boboc, trebare: cota de zahăr | 18, :
decît brînză „Dorna” fră- şeful de secţie, ne dă spe pentru luna martie (care
trebuie să intre în ţară) o
mîntată, care urmează să ranţa că de Paşti vom gă vom cumpăra cu preţ ma10 SECJE A ASOCIATEI MONDIALE DE FOLCLOR
fie restituită furnizorului si carne de porc căci ur 19,(
din .cauza calităţii ei ne mează să se primească de jorat ? N-ar fi normal.
corespunzătoare. In celălalt la Orăştie 2000 de capete. N-ar fi, dar cum am re- I Deşi folclorul românesc toate judeţele, inclusiv din ria creării unei astfel de
spaţiu, n-am reuşit să pă N-am înţeles de ce erau ţinut din discuţia cu dom- j a fost atît de cunoscut pe Capitală, ai Ministerului secţii a organizaţiei mon 19,3
trundem deoarece cheia e- atît de contrariate doam nul Niculescu, după 1 apri toate - continentele lumii Culturii, Institutului de Et diale la Deva (prof. loan 20,0
ra I j . Deva. Oricum, con- nele de Ia birou cînd ne-am lie Departamentul va de- I pentru frumuseţea şi bo nografie şi Folclor, Muzeu Sicoie, consilier şef al In
ducejjea Filialei Simeria făcut prezenţa aici. „Toată cide dacă produsele reali- . gata sa specificitate, para lui Ţăranului Român, cer spectoratului Judeţean Hu 21,C
ne asigurase că depozitul ziua, ziarul este pe capul zate său importate înainte I doxal, ţara noastră nu era cetători, coregrafi, inter nedoara pentru Cultură),
este plin de ambalaje pen membră a Asociaţiei Mon preţi ş.a. Şi, cum eră fi despre necesitatea cercetă
tru îngheţată. Probabil. nostru1" — spunea cineva. de această dată îşi vor i diale de Folclor, organism resc, la o astfel de mani rii şi conservării folcloru 21,5
Domnul Stîrcescd. direc Dacă ar fi aşa, probabil păstra preţurile sau se va | jjŞe-, reuneşte reprezentanţi festare de suflet şi cultu lui, despre perenitatea sa
torul' societăţii, era destul că produsele — multe ori proceda la uniformizarea I a 1,23 de naţiuni. Da, în ră s-a aflat -din parte»; A- şi pericolul care îl paşte 22,3
de sceptic în privinţa a- puţine cîte sînt — n-ar su- (adică scumpirea) lor. I anii dictaturii a fost po- sociaţiei Mondiale de Fol din cauza lipsei de interes
sigurţirii materiei prime sibil jji acest lucru ! Acum, clor domnul Alexander şi unei anumite uniformi
pentru brînzeturi, cît şi a I după i revoluţie, datorită a- Veigel din Austria, secre zări, Dincolo de aprecieri 22.4
untului. „Noi am cerut I, precierii de care se bucu- tarul general al acestui or le care -î s-au adresat per 23.4
sprijinul Departamentului D E C I î ră în lume creaţia- popu- ganism, un temeinic cunos sonaj domnul Alexander
spre, a ne dirija unt şi 8f Iară hunedoreană, cei ca- cător şi iubitor al muzicii Veigel a considerat că a- 23.5
brtpieturi de la furnizori K »c se ocupă de cercetarea şi dansului din ţara noas eeste -aprecieri- Se cuvin
din alte judeţe. • Se pare • Mărfurile alimentare nu se stochează “ şi scoaterea sa la . lumină tră, un om generos, care tuturor celor de* faţă, care
că unt nu este in toată ţa pentru a fi scoase îri vînzare după 1 aprilie. I au creat germanele în ju- prin activitatea sa a reu şi-au manifestat interes
ra". Să nu sperăm deci. Cel pu{in în unităţile pe care le-am văzut. De şit să reunească lumea ar pentru constituirea unei
A»al căruia s-a conturat po
că de Sfintele Paşti vom pozitele producătorilor prezentaţi în anchetă sînt t sibilitatea ca şi ţară noas- tistică în ce are ea mai secţii a organizaţiei mon 1
avea pe masă prăjituri cu profund, sensibil şi speci diale folclorice la Deva,
creme ? Puţin curaj ne dă sau aproape, întrucît lipseşte materia pri- fră să devină membră a fic — creaţia populară. A- care fac ca această mare 16,0
totuşi doamna Holas Lu mă în judeţ (laptele şi animalele de sacrificat). ăeestei organizaţii. Şi, drept lături de A rsul a partici bogăţie Şpiriţuătă să ne a-
cia, şef de depozit, care nu • Perspectivele, atît la produsele lactate cit şi răsplată, sediul secţiei pen pat prof. dr. Edgar Ne- parâ „ca o grădină cu o 16,3
ştie cu certitudine, dar spe Ia preparatele din carne, sînt sumbre. Chiar şi tru, România a fost fixat meczek, secretar al ace mulţime de flori, fiecare
ră că va veni untul de la Deva; oraşul nostru de luiaşi organism cu sediul avind coloritul; mirosul
import, şi dacă va fi vrac, după scumpirea acestor produse, ele vor conti venind astfel una dintre lingă Viena. său specific în corola . de 17,0
cu atît mai bine. Deocam nua să rămînă capitalele spirituale ale S-au spus cuvinte fru frumuseţe a lumii", Vom
dată „Devii" produce brîn- pămîntului românesc. moase despre' ceea ce în reveni! ; 18,0
Ză, smîntînă, îrişcă, cremă La acest moment au fost seamnă folclorul în cultu
prezenţi- reprezentanţi din ra unui popor, despre bucu-' MINEL BODEA 18,1
După şase luni, din nou despre Waidorf 19,0
„Deva va face istorie în Conştanţa, de la Iaşi pînă tot ce ţine de evoluţia ul
bultură română, prin me- la Roşiorii de Vede". terioară.;"
în organizarea semi Despre Waidorf s-a scris Orator abil, prezenţă in
narul ui; Waidorf". Măguli şi s-a vorbit destul de mult telectuală plăcută,'dl; E.S. 21,3
toare apreciere pentru de din toamnă încoace. Pen s-a străduit să dea răspuns
veni, venită din partea tru aceia dintre cititorii unor întrebări de genul:
;conducătorului şcolii Wal- noştri care n-au luat con Cum privim şi cum înţe
clorf din România,, dl. Emst tact cu moderna şcoală, ne legem . copilul ? Cum pu 22,0
Schubert. A Curs, iată, ju permitem a sublinia cîteva tem solicita omul spre ini
mătate' de an de cînd a- dintre caracteristicile ca- ţiativă, spre creativitate ? 22,1
cest tip speciaŢ de învăţă- re-i dau substanţă.’ Ţine Cum arată o grădiniţă
mînt a pătruns la' noi. de legile' bazate pe liber Waidorf ? Pentru cei inte
Răspîndirea sa în lume tatea învâţămîntului. Ope resaţi â urmă un curs pre
; este rezonabilă ; aproxima rează, în principal, cu me gătitor de cadre pentru
tiv 600 de astfel de şcoli, tode artistice, mult mai şcoala în discuţie, ne-am
dintre care 150 fiinţează- puternice aici decît in sis
în Germania. Tot acolo, temul tradiţional. Copiii interesat şi vă informăm :
elevii cu preocupări Wal- sînt cuceriţi de ele şi frec solicitările întrec mult ne
dorf sînt cam 55 000 — re ventează şcoala cu evident cesarul actual. In consecin
lativ puţini raportat la mai multă plăcere. Dato ţă, inspectoratele şcolare 9,35
populaţia şcolară a ţării, rită respectivelor metode, judeţene vor recurge la o la i
îndeosebi după reunificare. ei devin mai creativi. Şti preseiecţie a doritorilor. rint
Sîmbătă, 16 martie 1991, inţa pedagogului de tip întrebări multe. Răspun italc
Vom avea ulei la sticle ? membrii Asociaţiei Waidorf Waidorf constă în a găsi suri şi mai multe. Situa Risc
au avut o întîlnire, la Li metodele cele mai adecva ţie Itt perfect spirit Wal- De
ceul de Artă din Deva, cu te fiecărei vîrste, tocmai' dorf: un singur răspuns Dirt
publicul interesat. Invitat pentru o educaţie a copi la întrebare naşţg ideolo Clar
de onoare, reprezentantul lului spre creativitate. Se gie ; mai multe răspunsuri fielc
Aflăm de la domnul ec. 12 000 000 lei, fiind o lună! Waidorf pentru ţară noas consideră ca • optimă pen la o singură întrebare a- rul ;
Gheorghc Vâju, directorul mai scurtă. Deci, dacă am g tră s-a exprimat favora tru receptarea unei astfel sigură democraţie. Pan
comercial al Societăţii Co — ne Spune interlocuto face un total, beneficiile | bil despre evoluţia pînă în de educaţii perioada de In loc de concluzii. Ba 19,01
merciale „Haber S.A.’", din rul. Fiind comerciant, deci noastre pe primele două S prezent a noii şcoli, „în l§ 7 la 14 ani, Pedagogia te vînt de înnoire în şcoa mili
Haţeg, că berea pe care ceputurile sînt pozitive" — Waidorf — asemănea şco la românească. Risipi-va, Stre
om al cifrelor, vă spun că luni din acest , ah depă- ! li s.irnîSv CtOînftifi-sa. În tom;
o produce acest colectiv şese 29 milioane de lei, | lii tradiţionale, de altfel oare, norii grei din învă- ‘
trebat despre răspindirea
are . o căutare tot mai mare. in luna ianuarie n.c. am ceea ce înseamnă că am | în ţară, dl. E. S. consideră, — recunoaşte rolul primor ţămfntul nostru ? ! Şi dacă rega
iS.II,
„Asigurăm consumul în avut un beneficiu de peste livrat consumatorilor inai I că penetraţia este foarte dial al edueatorilor-păririţi, da, aduee-va apoi alţii?! diab
judeţul nostru, parţial şi 17 600 000 lei, iar în fe bine de 52 000 hi de bere", g bună, astfel de şcoli exis- al familiei deci, conside Trăind... văzind... 2,30
raţi creatori ai fundamen
în Alba şi Caraş-Severin bruarie de mai bine de (GII. 1. NEGREA). I tînd „de la Arad pînă la tului pe care se va edifica o; NATALIA VASIU _