Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_330
P. 1
Anul in, nr. 330 VINERI, 22 MARTIE 1991 1 padini — 3 Ici
Z IA R I N D E P E N D E N T A L J U D E Ţ U L U I H U N E D O A R A
Evoluţia factorilor de mediu-
fi propun un tete-a- Ciprian s-a calificat am pus-o doar de dragul i
tete. Acceptă. Şi stă cu pentru faza naţională a conversaţiei. Pentru că, '
minte în faţa mea. II pri concursului-olimpiadă. La in fapt, prestaţia la clasă \
un serios semnai de alarmăvesc. Gindu-mi zboară două obiecte: matema a lui Ciprian îmi este cu
la drăgălaşii „putti“ — tică şi fizică. A urcat noscută, El se include a- ■ ANKARA. — în sala
Rrin Intermediul Agen sau cu capacităţi depăşite copii cu obrai rotund ai fiecare treaptă a numitu celei categorii pe, care de expoziţii a Universită
ţii Tehnice Orientul Mij
ţiei pentru supravegherea şi care nu funcţionează co sculpturii renascentiste lui concurs cu paşi siguri. dascălul o nutneşte „elev- lociu din Ankara a fost
şi protecţia mediului din respunzător; E.P.C. Petro italiene. . Asemenea lor, Siguranţă născută din plăcere". Plăcere .reve inaugurată „Săptămîna cul
judeţul Hunedoara şi cu şani, minele Dîlja, Petrila puştiul dinaintea ochilor pasiune şi din muncă. I-au nind in părţi egale ochiu turală românească". De-a
sprijinul domnului inginer şi Paroşeni. mei are ceva de măr dat lui sufletului şi cugetului lungul a şase zile vor fi
Teodot Bltcă, directorul Nici—cianurile nu lipsesc în pirg. Chip încondeiat omului aflat la catedră. prezentate filme cuprinzînd
instituţiei, vom fi în mă din apele judeţului nostru. din linii dulci. Trăsături Există rare — dar, prin imagini din România, pro
sură ca, cel puţin lunar, Acestea s-au înregistrat pe frumoase. Licăr de iste asta, nu mai puţin reale gramul de muzică popu
să informăm cititorii zia rîurile Cerna, aval de Hu ţime in ochii de castană — momente de nesiguran lară românească, precum
rului nostru cu stadiul şi nedoara şi Strei, aval de coaptă. Seriozitate de om ţă, de contorsiune interi şi fotoexpoziţîa documenta
evoluţia factorilor de me Călan. Şi aici principalele mare. Ştie însă să şi ridă. oară, cînd deasupra capu ră „Delta Dunării".
Şi cînd o face, soarele-i
diu din judeţ, precum şi cauze ţin de lipsa insta lui simţi tăişul lui -de
cu măsurile ce se iau (sau , laţiilor de epurare adecva stă parcă alături. . ce m-am făcut profe ■ WASHINGTON. — In
nu se iau) pentru îmbu te, exploatarea lor neco ţ. V-om oferit un — hai- sor?!" Degringolada şe cursul ceremoniei de pri
nătăţirea calităţii mediu respunzătoare şi de calita de-ţi să-i zicem... crochiu, topeşte ca prin farmec mire la Casa Albă a pre
lui. începem cu luna fe tea materiilor prime intro îmi propun a-l dezvolta atunci cînd, cuminte în şedintelui ; Poloniei, Lecb
bruarie a.c. duse în procesul tehnolo într-un posibil portret. banca lui, printre ceilalţi, Walesa, preşedintele Geor-
O primă concluzie este gic la combinatele siderur Fizic şi moral. Aparţi- vegheat mersul — prin il zăreşti pe el, -elevul- ge Bush a anunţat redu
aceea că şi în prezent ca gice din Hunedoara şi Că nind cui? Lui CIPRIAN tre ecuaţii, formule şi legi plăcereŞi răspunsul iz cerea cu. 70 Ia sută a da
litatea factorilor de mediu lan. Se adaugă poluarea TICULA, elev în clasa a — doamnele profesoare bucneşte victorios. Am toriei publice poloneze faţă
in judeţul Hunedoara este cu ioni de metale, în spe- V/l-a a Liceului de Artă Ana Jurcă şi Cornelia făcut-o pentru a-l întîlnl de Statele Unite, ca uit
serios deteriorată. , ţă mangan şi zinc, prezen din Deva. Ce merite are Ilieş. pe el, pentru a-l ajuta pe ajutor la succesul progra
mului de reforme, în pe
Vreau să ştiu care sînt
de l-am ales subiect al
In privinţa poluării ape tă pe rîul Geoagiu şi da încercărilor mele ? Unele materiile cele mai dragi el! Ţin de pe acum pum rioada post—comunistă,
lor de suprafaţă, din ana torată apelor de la mine sufletului lui. Răspunsul nii strînşi pentru încer transmite AFP.
lizele efectuate rezultă că le părăsite din zona Al- deosebite*, care-l .indivi
dualizează în masa de vine cit înţelepciune de carea din aprilie! Să nu
135 km cursuri de apă se maş-Haneş, iar pe rîul Cri- şcolar. Toate I Dar mate te dezminţi, 'Ciprian! ■ LONDRA. — Ion Ba-
menţin in continuare im şul Alb, aval de Brad, de câpii, de aceeaşi vlrstă. matica şi fizica mai pre O.K. ?! ţiu, deputat al P.N.Ţ.-c.d.,
puri ficaţi, depăşindu-se de apele de mină şi de la u- Şi care fac cinste- părin NAT ALIA VASIU a avut la Londra o între
'cîteva ori concentraţiile zina de preparare a I.M. ţilor şi dascălilor lui. sus de orice I întrebarea ( vedere cu primui-ministru
maxime admise. Impurifi- Barza. al Marii Britanii, John
carea cu substanţe organi Calitatea aerului nu este Major, In cursul unei con
ce este pregnantă pe rîul nici pe departe cea pe ca ferinţe de presă desfăşu
Orăştie, aval de Orăştie şi re o dorim. Din analiza rate după întîlnirc, depu
pe rîul Jiu. Principala cau rezultatelor obţinute In V r e m e a b u n ă d e l u c r u tatul' P.N.Ţ.-c.d. a afirmat
ză este capacitatea depă cele 79 puncte de imisie, I Util pentru ^ -i- subliniază Rcuter — că
şită. a instalaţiilor orăşe rezultă depăşirea concen Occidentul trebuie să ma
neşti de epurare, de apele traţiilor maxime admise | cultivatorii I î n c î r n | > a v e n i t . . nifeste prudenţă în acor
pzate neepurate şi insufi la pulberi sedimentabile f de legume * | darea ajutorului economic
cient epurate din localită şi aerosoli. A sosit vremea bună de tare! Trasează rîndurile şi a insistat asupra respec
ţile Orăştie, Lupeni, Ani- Nu s-au înregistrat de tării de către România a
noasa, Petrila şi Petroşani. păşiri ale concentraţiilor | In Complexul Corner- f ieşit în cîmp. Şi dacă în pentru plantatul arpagicu condiţiilor stabilite de
lui. Ţine foarte mult să
Se adaugă lipsa undr in maxime admise la poluanţi cial din Piaţa Centrală I unele locuri unii nu s-au fie perfect drepte, să iasă Consiliul Europei privind
apucat încă de lucru, nici
stalaţii de preepurare la gazoşi: dioxid de sulf, di- I a Devei s-a deschis un | în grădina de legume, vă lucrare de calitate foarte reforma economică şi res
unităţile racordate Ia ca oxid de azot, amoniac şi magazin al Asociaţiei ■ informăm că mulţi ţărani bună” — precizează tehni pectul drepturilor omului.
nalizarea orăşenească, pre acid clorhidric. Cele de ae I Economice de Stat şi * sau lucrători ai pămîntu- ciană. Cînd vine în capă ■ IERUSALIM. — Mi
cum şi funcţionarea neco rosoli au fost însă depăşi Cooperatiste Horticole I lui, harnici şi buni gospo tul terenului, inginerul ne nistrul israelian al apără
respunzătoare a unor in te de 1,5—2,1 ori, valorile I din Sîntandrei. Pe lin-1 dari, sîht pe terminate la şi ia la rost: „Nici n-am în- rii, Moshc Arens, a decla
stalaţii. Cu un aport în maxime inregistrîndu-se în gă legume de sezon (sa-l unele lucrări în legumicul ceput lucrul ca lumea şi rat că înălţimile Golan
semnat de substanţe grase zona Mintia, Deva şi Hu I lată, ardei iute) şi alte I tura, cum este, de exem aţi şi venit să ne daţi Ia sînt parte integrantă a sta
şi ioni de metale se sem nedoara—Teliuc. sortimente, se vînd ce-■ plu, plantarea arpagicului. ziar ?“. „Am trecut pe aici tului Israel — transmite
nalează „Mecanica" şi „Fa- Concentraţiile maxime I ior interesaţi răsaduri I La Ferma din Orăştie a văzîndu-vă la treabă, ce-am agenţia Associated Press.
vior“ S.A. Orăştie. admise la pulberi sedimen pentru cultivare în so-| Staţiunii de Cercetări din oprit, că de la Deva pînă Adresîndu-se unui grup dc
; Impufificarea cu cloruri tabile au fost depăşite de I larii şi în clmp (roşii, I Geoagiu, peste 30 de femei aici n-am văzut oameni economişti, ministrul is
s-a înregistrat pe rîul Mu 2—25 de ori, înregistrîn- ardei, varZă timpurie I lucrau pe ultimele parcele pe cîmp". Aşa aflăm de Ia raelian a spus, in acelaşi.
reş, generate de poluarea du-se valori lunare ridica I ş.a.), cit şi seminţe del din cele 5 ha cîte s-au interlocutorul nostru că la timp, că Siria trebuie să
produsă de „S.A. Sodax“ te în Veţel, Mintia, Chiş- • legume. | plantat cu arpagic. Tehni- ei totul este pregătit pen aibă convorbiri de pace ,eu
Ocna Mureş, cu o influen cădaga, Călan, Deva, Pe ci'enei Vasilica Chiorean, tru noile producţii de cea Israelul, cerînd preşedinte
ţă negativă asupra apei de troşani şi în zona Hune aflată între celelalte lu pă, varză, sfeclă roşie, căp lui sirian, Ilafcz AI-Assad,
adaos la C.T.E. Mintia, iar- doara—Teliuc. Această si crătoare, i-a fost foarte şuni etc. Campania s-a por să iniţieze o acţiune în
pe Jiu, prin cantitatea ma tuaţie mai mult decît re greu să rie spună care sînt nit şi nu va mai fi clipă acest sens.
re de suspensii înregistra levantă trebuie să dea de cele mai harnice. S-a oprit de odihnă în „ziua lumi ■ BAGDAD. — Parla
tă in zona de confluenţă ' ' ■« ' ' .V fc '• Imagine din oraşul la Vaselena Botiz, Nasta- nă" decît clnd plouă I Şi, mentul irakian a anulat de
produsă de minele de căr VALENTIN NEAGU Vulcan V sia Cocerjuc, Ileana Beje- cu siguranţă, producţiile cizia adoptaHi anterior pri
bune ce nu au instalaţii rea şi Viorica Pop. -Ar vor întrece aşteptările. A- vind fuziunea drâtîrc Irak
de epurare': • Livezeni, Ani- Foto PA VEL LAZÂ trebui să mai .notaţi vreo şa a fost şi cînd se lucra şi Kuweit, anunţă agenţia
noasa, Uricani, Bărbăteni (Continuare in pag. a 3-a) 30 de nume. Toate femeile aproape pe degeaba. Dar irakiană de presă INA.
noastre sînt harnice, con acum, cînd bucuria recol ■ MIAMI, — Un avion
ştiincioase, chiar migăloase telor mari este şi a acelo cubanez de fabricaţie so
în tot ce fac“ — afirmă ra care trudesc la . rodnicia vietică MIG-27 a aterizat
' d-na Chiorean. întrebăm pămîntului! Ce bine ar fi Ia baza navală americană
de dl. ing. Ion Ciobanu, să se gindească şi să se de la Boca Chica (Flori
şeful fermei, „artizanul" muncească aşa în toate zo da), după ce. în prealabil,
' ; -. '■ .*f . y ;■ unor producţii de excepţie nele judeţului nostru ! pilotul fusese autorizat să
de mulţi ani. „Păi, dînsul
..... . ;vş::V:*■£?■'- aterizeze. Se precizează că
e pe tractorul din depăr SABIN CERBU este prima dezertare în
S.U.A. a .Unui pilot cuba
nez intr-o perioadă de 21
de ani. EI a . cerut azil
P agina a ll-a t CO SÎNZEANA .politic.
Pagina a iV-a : FOTBAL ♦ D ivizia A ■ ROMA. — Firmă ita
R ezultate, clasam ent, eta p a viitoare liană de automobile „Fiat"
a hotărît să trimită ■ în
concediu, pe timp dc cinci
zile, circa 35 000 de mun
citori. Măsura a fost de
terminată de reducerea vîn-
zărilor de automobile. Pe
piaţa italiană, vînzărilc de
automobile au scăzut cu
Profesorul îl întreabă pe un student la me 0,4 la sută în luna fe
dicină : bruarie,.
— Spune-mi un mijloc ce provoacă trans
piraţie. •
— întrebările dumneavoastră, domnule pro
fesor. Z-:-,