Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_330

Pnq 2 CUVÎNTUi LIBER N

de primăvară

Covor de toporaşi şi de brînduşe
ţesut In alb ca lir de ghiocel,
oh, muguri blonzi sub raze jucăuşe,
ca palul ca bişniţele de miei /
Treceam desculţ, copil iără de vină,
strfnglnd la piept an pumn de cărăbuşi
S-ar fi cuvenit să scriu CONTRAPUNCT Uzată a vieţii. Ceea ce prin crînguri foşnitoare de lumină
despre această tristă în- le este la indemînă doar sob cerul fără lacăte la uşi...
timplare atunci, imediat. adevăraţilor artişti. Plu­
Dar n-am putut. Veştile gar, plugar, dar artist. $1 din căuşul mfinitor întinse
năprasnice mă inhibă şi- U L T IM U L P L U G A R Ultimul plugar din lite- spre răsăritiţl zilei ce s-a dus, li
' mi spulberă orice coe­ ratura română. din cîte aripi scăpărau in soare,
TOmană. S-a stins
renţă a ideilor. Dacă to- lidar definitiv şi pină la tru că a fost prea masiv şi eh A rămas opera, im­ tai, toate-att ars grăbite fin apus ;
i.tuşi m-aş fi încumetat tncrîncenare cu ţăranul, şi prea bine înfipt în glia posibil de clintit de acum \ t:
.s-o fac, n-aş fi reuşit să cu ţărlna şi cu ţara. A adevărurilor sale. Ş{ din locul pe care şi l-a * Păstor am fost al turmelor de stele t:
Şi i o-
dau expresie decU unui lăsat o operă ce ţine de tunci s-au mulţumit să-l dobindit de-a lungul it- { care loveau cu clinchet în fereşti
vaier de jale, unui ţipăt categoria monumentalu­ şicaneze, să-l hărţuiască, nei vieţi de trudă şi ob­ % şi-am luminat şt eu cindva ca ele t:
de spaimă. Jale pentru lui ceea ce, fn cazul lui s&-l conteste. Dacă nu stinată slujire a unei t dar am fugit din cartea cu poveşti-
■plecarea lui atît de fără înseamnă o întreagă lu­ l-a negat de-a dreptul, credinţe. t:
veste, spaimă fiindcă il me cu abjecţia şi subli­ aripa estetizăntă a criti­ In numărul său din 7 IOAN EV t
ştiam acolo, masiv şi în­ mul ei, eu dramele şi cii l-a tratat cu o supe­ martie, „România litera­ H
singurat, în apartamentul înălţările el,K dar mai a- rioară îngăduinţă, bătind ră", oficiosul Uniunii V
lui de bloc, aplecat asu­ Ies cu adevărurile ei. Mat multă şi calpă monedă Scriitorilor, nu pomeneşte 1'
pra paginii awe ţi at- alee ut adevărurile aces­ pe tema Stilului său bo- nici un cuvtnt despre ti
: ta-tni dădea un sentiment tea finea ei şi — incapa­ lov&nos, -rudimentar", pe moartea hU Ion L&nctăn- Apariţii editoriale 1!
de siguranţă şi tainică bil de subtilităţi ţi rafi- care - l-a supralicitat in jan iar la tnmomintarea tl
solidaritate. Şi acum, deo­ ramonte — ie rostea o- dauna pregnanţei de an­ sa, Ministerul Culturii
dată, trăsnetul din senin: blu, aşa cum le vedea et, samblu a operei, tntr-a- n-a fost reprezentat Mei 1<
Ion Lănerănjan nu măi aşa cum le credea a, fă- devăr, Ion Lănerănjan măcar de o garoafă. In neglijate II
e, plugarul acesta pe ca- ră nici o preocupate pen­ n-a fost un stilist. Cînd schimb s-a depus o co­
re Dumnezeu l-a detaşat tru menajarea suscepti­ mi-l închipui serUnd, am roană din partea Preşe­ ti
in literatură, coîţurosul bilităţilor unai regim ca­ imaginea ţăranului aple­ dintelui României, a fest Fraţii de peste Prut tac co, decanul de vîrsiă al
< şi colţosul, zgîrcUul ta re nu accepta -devierUe*. cai cu indtrjire asupra de faţă pină şi dl. Cor- eforturi — mai ales după poeţilor români de peste li
vorbă, greoiul, posacul a- Inflexibilitatea aceasta a plugului său, pe pămln- neliu Copăsu iar proho­ revenirea la grafia latină Prut. .Citim şi rccitln»
ccsta cu indefinisăbilul, făcut din el un scriitor tul său. Cînd U străbat dul t-a oficiat P.S.S. B- şi decretarea limbi 11
Bmtdi romft- poeziile lui de p in i la 191#
tăcutul lui surls interior, teribil de incomod. Era fratele, am senzaţia e& piscopul-vicer VasUe Tîr- ne ca limbă de stat — pen­ scrie criticul —• tragem ca
■ ireductibilul, truditorul, intratabil, refractar ta p||esc pe o arătură proas- goviştcanul. Spune şi as­ tru reciştigarea spirituali­ ochiul Ia articolele şi eseu­ 11
Ziditorul unei opere in~ orice fel de concesii. A- simt fiecare bul­ ia ceva, nu? tăţii naţionale. Am fost rile scriitorului din „Viaţa 11
confundabile nu mal e, parifia fiecăreia dintre găre de pămînt, îi percep Cit despre noi, cel de profund impresionat sâ In- Basarabiei", al cărei re­ 21
s-a dus, furatu-l-a dru­ cărţile sale a insemnat o mireasma reavănă, aud aici, din îndepărtatul său tflnese in librăriile din dactor Inspirat a fost, ne 2(
mul, risipitu-s-a ca. fu­ victorie greii dobândită, cum germinează seminţe* Ardeal, aştcmtnd aceste Chişinău, alături de CM aplecăm asupra Creaţiei
mul... , la capătul unei îndelun­ le-n adine, printre oasele cernite rindurl, ne sim­ mai iubit dintre pămintenl lui din 194# şt nu întreză­ 21
A pornit dintre pluga­ gate şi epuizante lupte celor vechi, şi văd abu­ ţim intmcîtva alinaţi, ca al lui Marin Preda Şi de rim nicăieri cauze obiecti­
rii de pe Murăş şi plugar de uzură pentru integri­ rul gliei tn&lţinâu-se in şi cum am fi aprins o seria de Opere semnate de ve ale deportării Ini — la 2!
a rămas pînă ia capăt, tatea textului. N-a putut văzduh. Altfel zis, el reu­ făclioară aievea la crucea Ion Druţă şi alte volume 25 iunie 1941 — in Extre­ 2Î
mîndru şl conştient de fi redus la tăcere,-■■■ n-a şeşte să-ţi ofere percepţia sa încă de lemn. ale unor scriitori români mul Orient", Deportarea
nobleţea originii sale, so- putut fi înlăturat, pen- nemijlocită, frustă, nesti- RADU CIOBANU basurabenî de mare valoa­ Scriitorului .se înscrie in
re artistică, ou o adîncă listă nesfîrşltă a fărădele­ 22
încărcătură moral-pâtrioti- gilor strigătoare fa cer, co­ 2i
doresc ca dumneavoastră X,, .... W , mise de staUnism*. 2'
In - agenţia „Litera" din
„
' O
Î5 . îi. V ’ . - • - .. " ’ -V; " ION MARINESCU Semnalăm, în primul Chişinău, sub egida Socie­ (
tăţi» „Vâsile Aleesandri" a
să vă integraţi în marea familie * ECHINOX rfnd, volumul Leonidei prietenilor' cărţii din Mol­
Lari, inţitulaţ semnifica­
Izvoarele urcă în
pragul zării, iar ziua tiv Anul 1989, înveşmîntat dova, a apărut volumul în­ 1(
vierea (subintitulat Cînte-
Intr-o excelentă haină gra­
a Organizaţiei Mondiale de Folclor1* hoinăreşte desculţă fica, datorată lui S. Mâ- ee sacre) de Grigore Vieru. 1(
covei, verbul ardent al Versurile, de o mare în­
printre bulgării de
cer. Mugurii desfac portei este exemplar prin cărcătură emoţională, au
Prezent la Deva cu pri­ noastre este 0 idee a îngrozitor dacă aceasta cul­ zîmbetc. Herghelii de forţa ideatică şi curajul fost transpuse muzical de li
lejul înfiinţării Secţiei U.N.E.S.C.O., care spune tură, creaţia populară n-ar aer pasc iarba crudă civic. Iată motto-ul ce des­ către cei mai înzestraţi li
pentru România a Organi­ că sîritem cu toţii egali, mai exista. Toţi marii noş- cu arome şi culori. chide cârtea: „DS-mi, compozitori români din
zaţiei Mondiale de Folclor, indiferent de rasă, religie, tri compozitori, poeţi s-au Prin livezi, păunii zo­ Doamne, durerile toate/ Şi Basarabia (multe au deve­
domnul Alexander Velgel limbă. Părerea mea este inspirat din cultură popu­ rilor trec măturînd IasS-itiă fără dor,/ Dar fă nit adevărate şlagăre). Vo­ lt
(Austria), secretar general că muzica este O limbă în­ lară. Puterea noastră re­ curcubeie. Cintul cio- şi un pic de dreptate/ Pen­ lumul reproduce şi' notele li
al cunoscutului organism ţeleasă de toţi. Şl alături naşte reîntoreîndu-ne me­ cirliei suie să-şi spar­ tru acest popor*. muzicale ale melodiilor.
internaţional, a făcut cîiC- de muzică putem aminti reu la izvoarele folcloru­ gă ecoul de soare. Aceeaşi editură «Hypo- De pildă, poezia Limba
va precizări extrem de in­ dânsul. Muzica şi dansul lui. ' - ■ • Mâ reazâm de zare rion“ a fost foarte inspira­ noastră cea română, din
teresante asupra preocupă­ stabilesc o legătură puter­ # Organizaţia noastră a- şi beau, din ulciorul tă retipărind (cu caractere care rităm o singură stro­
rilor şi specificului orga­ nică, de mare sensibilitate re rolul de a-î ajuta pe dimineţii, lumina. latine), ediţia a Il-a, revă­ fă, a rost pusă pe note de 1£
nizaţiei ce reuneşte 133 de şi expresivitate între toate oameni să stabilească le­ zută şi completată, a căr­ Tudor Chiriac : „In al lir-
ţări ale lumii. Acestea sînt popoarele. Iată că avem gături Intre el, vtotre; po­ DECĂDERE ţii de eseuri Pe urmele, lui nitor tezaur/ Pururea o să
răspîndite în nouă regiuni aşadar o limbă comună şi poarele cărora Ie aparţin. Pe un sac, cusută-o OrfcU da Nicolae Dabija, rămînă/ Limba doinelor de
şi anume : Africa de Nord acest lucru este extrem de Pentru că arta şi cultura zdreanţă Mesajul lucrării este lim­ aur/ Limba noastră cea
şi de Sud, Asia de Est şi important. Nu vreau Insă reprezintă propria lor via­ îşi dă mare importanţă pede: „Amintirea, cinsti­ română*. Orice comentariu 21
de Vest, America de Sud, să vă spun doar cuvinte ţă. încă 6 dată vreau să C-a fost rochie de rea înaintaşilor — a colora ni se pare de prigos. -
America Centrală, America frumoase, ci sâ vă rog să vă mărturisesc câ mă 'gală care au făcut cuvintele să Lucrările amintite şi al­ 22
de Nord, Oceania Şi Euro­ fiţi alături de noi, sâ lu­ bucur că filiala organizaţi­ Ce făcea stăpînei fală, vadâ vise curate, care au tele au ..părut —- nu fără
pa. craţi eu noi. ei noastre îşi stabileşte îndrumat slovele să viseze inerente dificultăţi, dar în 22
• Rostul nostru este să • Ştiu câ în zilele noas­ sediul la Deva, întrucît Insă peticele toate — rămîne n« doar o dato­ tiraje confortabile — încă
oferim folclorului locul ce tre, din cauza tehnicii, că­ încă din 1983 cînd am cu­ Şoşotesc şi îşi dau rie de căpetenie, ei şi unu din vara şi toamna anului
i se cuvine. Vorbind de­ reia i se acordă de către noscut la Viena foleldrul coate de onoare a oricărei ge­ trecut. Din nefericire, nu
spre casa comună p Euro­ guvernanţi tot mai mare hunedorean, prin interme­ Auzind o zdreanţă neraţii". - numai că nu au fost co­
pei. aş vrea să menţionez importanţă, cultura şi ar­ diul .ansamblului artistic care O mentate de presa de spe­
ci din această „casă" fa­ ta populară îşi pierd din „Getusa", factorii respon­ Crede azl eă-i de cialitate dl» ţară, dar ele
ce parte şi România, iar interesul acordat. Uităm sabili de aici şi-au mani­ valoare- • Nu înttmplător, presti­ nu se aflâ fn nici o libră­
dumneavoastră aveţi un rol că noi venim dinspre o festat dorinţa de a stabili MORALA gioasa editură „Ifyperton* rie din România. Şi a pă­
foarte important oferit de cultură populară care a legături strînse cu no! şi Nu-ţi dă Uimeai din Chişinău, prin directo­ cat, Ele aparţin, în egală 9;
fUixtîra. tradiţiile, arta roi. conferit specificul naţional de a găzdui un astfel de Importanţă r i ei, criticul Ion Cioca- măsură, sufletului româ­ ci
mârfească extrem de apre­ al fiecărei ţări şi că tre­ organism. Olnd te socotite t>u, şi-a inaugurat colecţia nesc de pretutindeni. Rî
ciate. * buie să ne întoarcem spre ,Orfica“ cu o selecţie din 13
colai Costen-
St Motivaţia organizaţiei cultura populară. Ar fi B. CÂTALIN dWwwwVW tfsMArtJvwAre poeziile'lui NiColai AUREL CAMPEANU 11
14
Si
Fără îndoială, Galerii­ bulversată pent «— „Compoziţie*, „învie­ zâ în masa de piatră, in­ ii
le rfe Artă- dm Omfa: au cultura româneasca. CRONICA PLASTICĂ rea , ale Corneliei Joson tr-un basorelief mai n- Ri
t devenit la fel de priml- O primă impresie yî- Jtocsia ' — .Carte : I*, dlncit, două fîiurl dc
toare cu plasticieni! ară­ zitînd expoziţia arădeană «Curte II", precum şl ex- „Personaj ,f* şi „Personaj tn
deni, ca şi C« egi hune- o constituie prezenţa ma­ eekfttele portrete «le lui II*, iar Rudolf Kocsis a (s<
Aweni. Ca dovadă, în ul- sivă a lucrărilor de gra­ de creaţie Fraacls Baranysî care preferat sculptura în Li
. tima perioadă, au fost fică şl pictură fn raport «mmm că pot figura £s lemn In «Relicvă I" şi C<
i deschise consecutiv două cu cele de sculptură, ul­ Orice expoziţie organiza­ „Relicvă 11*. Mi
r expoziţii Me oaspeţilor — timele de dimensiuni mal liza te într-o linie fină, Coti-» tă fu plan naţional, şi nu In general, o expozi­ ti
una de tapiserie şi, acum, mici, fapt explicabil poa­ extrem de sugestive, în tuiul*, ’ momi aici ţie care merită să fie vă­ te
, una de pictură, grafică, te şi din cauza greută­ culori calde, cu o reală Cot* — Aşa cum spuneam, zută. re
. sculptură. Trebuie sfi re- ţilor pe care le ridică încărcătură ideatică. A- lena", .________ sculptura este mâi mo­ m
, cunoaştem, expoziţii iz­ transportul lor. mintim în acest sens „Misterele pădurii*. Lu­ dest reprezentată. Cele M1NEL RODEA pc
butite vădind o certă for­ Interesante ne-au apă­ creaţiile realizate de Ma- cian Ceciuba — «Mărtu­ cîterva lucrări realizate ac
ţă de creaţie, căutate de rut lucrările de grafică ria Odry — „Peisăj*, Mir- rii fn piatră, lemn sînt însă PA Acum ar veni ria­ R<
iubitorii de frumos, «ea- — lmogravurile, desene­ cea Sonic — «Bucuriile I» pictură, de certă va­ expresive pentru tehnica dul hunedorenilor sâ ver­ ril
ee Înseamnă lucru mare le în tuş, cele în tehni­ verii", ilustraţia la „§u- loare artistică sînt com­ creatorilor lor. Astfel, niseze o expoziţie eu lu­ (fi
în această perioadă des- că mixtă, acuarelă — rea- rîsul Hiroşimei*. Idea poziţiile Luminiţei Oprea Mihai Pficurărl con turca- crări proprii. Se poate? tri
■to#»- ■s. *0* ?" “