Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_331
P. 1
ammm
SÎMBAtA, 23 MARTIE 1991
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEJULUI HUNEDOARA Anul III, nr. 331 DUMINICA, 24 MARTIE 1991 4 pagini — 3 lei
Dintr-un dialog purtat ca şi la Clopotiva, dar ni
cu dl. ing. Ioan Măniguţiu, meni nu solicită trecerea ) CITITI TN ZIARUL
directorul Trustului jude la efectuarea lucrărilor me
ţean al I S.M.A., am des canizata (!). NOSTRU DE MARTI
prins faptul că sînt nece In raza S.M.A. Călan, 1 PAGINA a II-A
sare cel puţin zece zile bu s-a mişcat cîte ceva în I ROMA. — într-un dis
ne de lucru în cîmp în localităţile Bretea Română,' curs la o reuniune consa
scopul efectuării arăturilor 'Bretea Streiului, Ruşi şi
pentru însămînţările de Vîlcele. în schimb, la Nă- crată situaţiei din Europa
primăvară. Rău este însă dăştia de Sus nu există un • Cronici de Ia me răsăriteană, desfăşurată la
Roma, ministrul de externe
că, deşi vremea pentru a- hectar arat pentru însă- ciurile Aurul Brad
rături şi semănat a deve smînţările de primăvară, la ) C.S.M. Reşiţa (Divizia al Italiei, Gianni de Mi-
nit prielnică, nu există Batiz, Strei, Valea Sîngior- \ B), C.F.R. Simeria — chelis, a apreciat că Occi
dentul ţrebuie să participe
peste tot interes şi solici giului, Dine şi în alte lo ( Mureşul Deva ; Reteza-
tări la astfel de lucrări. calităţi nu sînt solicitări, ! tul Haţeg — C.U.G. Cluj „la riscurile şi la avantaje
Ca urmare, unele unităţi torul acestei unităţi, dl. In contrast, cum ne spu ceea ce nu poate fi decît 1 şi alte meciuri din Di- le instaurării economiei do
S.M.A. sînt puse în situa ing. Mircea Mureşan, era nea dl. ing. Miron Dragos- în paguba producătorilor ţ vizia C ; piaţă în ţările europene fost
ţia să găsească de lucru: în oarecum îngrijorat pentru tecu, directorul S.M.A. Cîr- agricoli. i • Rezultatele şi cla- comuniste dacă doreşte să-şi
alte judeţe, existînd chiar faptul că lui nu-i ajung neşti, sînt şi zone unde lu Cam asemănător stau lu i samentele la diviziile B atingă obiectivele lărgirii
numeroase oferte. Cum s-a tractoarele în această pe crurile se mişcă mult prea crurile şi în raza S.M.A. \ si C ; C.E.E. la 15 membri în 1995
ajuns la o asemenea situa rioadă, găsindu-se înţelege anevoios, ba s-ar putea Haţeg, cu excepţia A.E.I. ( o PRONOSPORT şi la 18 pînă în anul 2000".
ţie ? Pe de o parte, reţi re să se lucreze în toate spune că bat pasul pe loc. Bărăşti, unde se lucrează PAGINA a IlI-a
nerile de a lucra în agri localităţile. Pentru a face Aşa se explică de ce trac intens la fertilizări, inclu S • „REMAT” S.A. IIU- M MOSCOVA. —' La
cultură sînt determinate de faţă solicitărilor, s-au ce toarele acestei unităţi stau siv în unele zile libere, în \ NEBOÂRA—DEVA (fost Moscova a fost parafat Tra
unele incertitudini legate rut şi au fost aduse trac în secţii în vreme ce pe special sîmbăta. ţ I.J.R.V.M.R.) — o firmă tatul de colaborare, bună-
de proprietatea asupra pă- toare de la Haţeg să lucre ogoare este foarte mult de Directorii S.M.A. se plîng ' pe care să n-o ocolească vecinătatc şi prietenie, din
mîntului ea urmare, a a- ze în satul Tîmpa. La Ra- lucru. Cu toate că în ziua că nu găsesc totdeauna în ţ nimeni ! tre Uniunea Sovietică şi
plicării. cu încetinire a Le -polt, Sîntandrei şi Băcia de 20 martie a.c. a trimis ţelegerea necesară la Fi 1 Ştiaţi că mulţi dintre România. Documentul a fost
gii fondului funciar, iar s-au făcut arături şi s-a 7 tractoare la arat în sa liala din Haţeg a Băncii A- : marii magnaţi ai lumii parafat la sfieşitul, convor
pe de alta,, de neînţelege pregătit terenul pentru se tul Unirea, existînd libere gricole S.A. Abordîndu-1 1 s-au lansat în afaceri birilor dintre ministrul so
rile ce se mai fac simţite mănat pe suprafeţe însem peste 200 ha, acestea s-au pe dl. inspector Ioan Gîl- ^ cu activităţi de recupe- vietic de externe Aleksandr
în relaţiile cu banca, pri nate, iar la A.E.f. Bobîlna întors înapoi, nimeni nea- : că în 'legătură cu această i rare şi valorificare a Bessmertnîh şi ministrul
vind acoperirea cheltuieli s-au plantat cartofi şi în- sumîndu-şi răspunderea in problemă, interlocutorul ne ' materialelor refolosibi- român al afacerilor exter
lor efectuate de către sămînţat culturi furaje. trării lor în brazdă şi a- spunea că : „nu avem soli* \ le? ne, Adriaii Năştasc,
S.M.A. Deci, unde există înţele sigurării plăţii lucrării: res i Doriţi să vă rotunjiţi
O situaţie mai bună am gere şi răspundere faţă de pective. De asemenea, la NICOIjAE TÎRCOB 1! WASHINGTON. •—.Pre
1 laţi la serviciile firmei si şedintele
întilnit ,în unităţile din ra producţia agricolă, se obţin Ostrov sînt peste 80 ha ce / bugetele familiei ? Ape- Statelor Unite,
za S.M.A. Simeria. Direc şi rezultate favorabile. trebuie plantate cu cartofi, (Continuare în pag, a 3-.°) George Buşii, a declarat că
i „Rernat" S.A. Hiinedoa-
( ra—Deva. interesul pe care il mani
W> festă unele ţări faţă de
N.A.T.O. nu reprezintă
nici o ameninţare pentru
Uniunea Sovietică, trans
mite agenţia Rcuicr. „Ni
P R IM Ă R IA — IN iM A V IE A L O C A L IT Ă Ţ II
meni nu trejauie să-şi facă
griji din asta", a spus
întoarcerea Bush, la dineul oferit în
cinstea preşedintelui
Po
loniei, i.ech Walesa.
la pămînt rind u-se Ia vizita pe care
H BRUXELLES. — Refe
preşedintele Cehoslovaciei a
N v. ■ : ■ . ' întreprins-o la N.A.T.O.,
Şi în zona Orăştiei sate — Ne apropiem de sfîr- ‘ v f ' * >V» • “ agenţiile de pV-bsâ‘liotează
le sînt în fierbere, stare şit. în orice caz, ne înca că Vaclav Ha vel a subli
de lucruri datorată activi drăm în termenul stabilit niat necesitatea ca alianţa
tăţii desfăşurate de primă de lege. occidentală să ajute pe ră-
rii şi de comisiile special — Se ridică problema săriteni, deoarece „instabi
constituite pentru aplicarea deosebite în aplicarea Le litatea, sărăcia, dezordinea
Legii fondului funciar, prin gii fondului funciar? pot reprezenta pentru Vest
care ţăranii se întorc la — Nu. Pămînt este su tot atîtea primejdii ca şi
pămînt, iar pămîntul se în ficient, ba chiar mai mult arsenalul militar care se
toarce la cei ce l-au iubit decît solicită oamenii. Du acumulase în perioada răz
dintotdeauna şi-l iubesc pă aprecierea noastră vor boiului rece".
cu statornicie — ţăranii. rămîne circa 300 ha. Ne
Prezenţi miercuri, 20 mar gîndim ca suprafaţa res
tie a.c., în comunele Măr- pectivă să o arendăm fie H WASHINGTON. — De
tineşti, Beriu şi Orăştioara la o întreprindere agricolă ' - partamentul apărării al
de Sus, reporterii „Cuvîn- de stat,, fie la unitatea de Statelor Unite a anunţat
că forţele militare irakiene
tului liber" au consemnat: întreţinere si exploatare a folosesc zeci de elicoptere
pajiştilor. pentru a bombarda insur
Cu solicitudine Toţi lucrătorii primăriei genţii, informează agenţia
participă la aplicarea legii. -La (astăn, tractoriştii nu au răgaz în timpul bun pentru lucru în cîmp.
maximă S-au alcătuit evidenţe foar Keuter. Anterior, Pentago
te stricte pe sate. fn vre Foto PAVEL LAZA nul avertizase Bagdadul că
zborul elicopterelor mili
La Primăria comunei mea aceasta pe ogoare au tare în alte scopuri decît
Mărtineşti am întilnit mulţi început lucrările specifice cele de transport violează
oameni. acestei perioade : se ară acordul temporar de înce
— Astăzi încă nu-s mulţi suprafeţele ne^gorîte în Autorecepţia — cheia calităţii tare a focului, survenit în
— ne-a spus primarul Lu toamnă, se fertilizează te războiul din Golf.
cian Cădariu. Au fost zile renul, se discuiesc supra-
cînd erau sute de oameni
veniţi să depună cereri Anchetă realizată de cărbunelui ■ BUDAPESTA. — Po
pentru â-şi primi pămîntul TRAIAN BONDOR, trivit ministrului muncii
care l-au avut înainte de VALENTIN NEAGU Gyula Kiss, în Ungaria se
colectivizare sau au drep Foto : PA VEL LAZA — Pe scurt şi concret, vâ terea calorifică a cărbune aceea noi am luat măsuri înregistrează la ora actuală
tul prin moştenire. solicităm, :stimată doam lui energetic a fost sub pentru a întări controlul 130 000 de şomeri, la o
— Care este stadiul în nă inginer ECATERINA valoarea prevăzută, ceea ce de calitate la toate uzinele populaţie de 10,6 milioane
ce priveşte depunerea ce DRENCIU, de la Compar a făcut ca furnizorii să de preparare, pe întregul locuitori. Totodată el a a-
rerilor ? (Continuare în pag. a 3-a) timentul C.T.C. âl Exploa plătească însemnate sume flux tehnologic. Recepţia nunţat elaborarea de către
tării de Preparare Petro de bani din fondurile lor, calitativă vrem să devină guvern a unui „program do
criză pentru soluţionarea
şani, din cadrul întreprin drept , corecţii de preţ. Pes o autorecepţie la toate mi
derii de Preparare a Căr te 20 milioane de lei, nele, la toate preparaţiile. problemei şomajului, care,
după cum a prejeizat mi
y W4 bunelui din Valea Jiului, cocs şi semicocs ? Adică vrem să se înţeleagă nistrul constituie un feno
— Dar cărbunele pentru
bine că numai cu cheia
să precizaţi care sînt indi
catorii de calitate ai căr — Şi la cărbunele spălat calităţii vom putea deschi men negativ, reprezentînd
însă un corolar inevitabil
— Cum te împaci cu soţia? bunelui energetic, ai celui livrat unităţilor siderurgice de uşa progresului şi bună al trecerii la economia de
pentru cocs şi semicocs, li s-au înregistrat unele de stării vieţii noastre, de piaţă".
— Aşa şi aşa. Partea proastă e c3 tot timpul care avem atîta nevoie.
îmi vorbeşte despre calităţile fostului ei prieten. vrat beneficiarilor în acest păşiri, mai cu seamă la
an ? conţinutul în cenuşă. Şi cărbunele Văii jiului
— E încă bine. Mai rău va fi cînd o să-ţi vor — Intr-un recent raport — Ceea ce influenţează are un rol însemnat în a-
bească despre calităţile viitorului ei soţ... cest sens...
făcut după o analiză mi negativ calitatea cocsului...
nuţioasă, am arătat' că pu —• Adevărat. Tocmai de GH. I. NEGREA
