Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_331

Pag, 2 CUVTNTUL LIBER NR. 331

DIN ISPRĂVILE
UNEI MAŞINI
m m m i & K k DE SCRIS
DE LA TRIBUNAL
©estso o»®o<^©eeoooooG în ultimul său cuvînt a
declarat: „Fur că n-am EXPERIMENTAL
REFLECŢIA ZILEI PILULE AMARE să mai jur".
Cind seara se lasă, precum şobolanii porniţi la
„Ar trebui un dublu soare ca să lu­ vînătoare, se ivesc din toate direcţiile oamenii pur-
• „Prostul nu se lasă Inculcată nu dormea, e-
mineze străfundurile prostiei omeneşti". pînă cînd nu expectorează ra brează. tind bagaje rotunjite. Se mai aşteaptă un timp, so­
tot ce ştie". seşte autobuzul, în mare îngrămădeală se duce lupta
« i Vasile Ghica Sînt apăsător din oficiu pentru locuri. Apelul. Plecarea. In goana maşinii se
— a spus avocatul. povestesc alte întimplări de excursii, din proprie
• „Cînd înţeleptul nu experienţă. Cel care este novice le ascultă cu sufle­
te-aprobă e rău, dar cînd A evazat din penitenci­ tul la gură şi inima cit un purice. La graniţă odată
CU JEAN PAUL SARTRE (1 9 0 5 -1 9 8 0 ) instalaţi la rînd începe aranjarea bagajelor. Ca prin-
te proslăveşte prostul e şi ar şi a prădat un ate­ ţr-un miracol bagajele mari se transformă în plase
mai rău". lier de oftică medicală.
• „Viaţa este un moment de panică, într-un mici şi oanlenii în adevăraţi pepeni de haine. După
teatru în flăcări. Toată lumea caută, ieşirea. Nimeni Proverb danez Divorţul s-a pronunţat cîteva ore se intră în vamă. Sub reflectorul batjoco­
n-o găseşte. Toţi se ciocnesc. Vai de cei ce cad : în favoarea ambilor hoţi. ritor al privirii vameşilor fiecare rămîne singur cu
• „Proştii se folosesc de
sini călcaţi in picioare". oamenii de duh, aşa cum speranţa... Dacă norocul nu cade din cer întregul
• „Iubesc femeile, îini place să le acopăr cu înfierea se face numai autobuz este întors şi se reia aranjarea bagajelor,
sărutări şi bijuterii, le-aş da totul eu dragă inimă. cei scunzi poartă tocuri în interesul celui în controlul, speranţa,.. In fine, trecuţi, toată lumea
Totul afară de explicaţii". înalte". Vauvenargues Fiat. răsuflă uşurată, începe dezbrăcarea şi reumplerea
• „Mediocritatea nu poate fi simulată". bagajelor, miracol invers. Dimineaţa se ajunge in
• „V-aţi gîndit ce ar însemna alianţa geniului E tartor mincinos ! a piaţă. Desfacerea bagajelor, aranjarea mărfii, sosirea
şi a onestităţii, a inspiraţiei şi a încăpăţînării, a • „Trufia şi prostia sîrtt strigat partea adversă. . cumpărătorilor, tîrguirea. După ce răscoleşte toată
luminii şi a tenebrelor ? Am fi stăpînit lumea". totdeauna păcate gemene". marfa, dacă şi-a ales ceva şi i se pare preţul prea
• „Alegerea liberă pe care omul o face de sine Montaigne Având lipsă în gestiu­ mare, cumpărătorul spune :
însuşi se identifică în mod absolut cu ceea ce se nea de mezeluri i s-a — Marfa Romanţa nu calitate !
numeşte! destinul său". • „Prostul nu se deose­ desfăcut eontrâctul de Dacă nu ai spirit de comerciant, sufletul ţi se
• „In eulmea puterii eşti totdeauna singur". beşte cii nimic de orb". şuncă. umple de ruşine, te copleşeşte sentimentul de pros­
• „Cînd bogaţii se războiesc, săracii sînt cei Proverb turcesc tituţie morală, îţi spui că niciodată nu- vei mai face
care mor". Inculpatul, lovind pe ar­ astfel de excursii, ochii ţi se umplu de lacrimi, ni­
• „Omul, deliberînd să fie liber, poartă toată • „Proştii au o singură meni nu îţi ştie durerea... Priveşti „excursionistul"
greutatea lumii pe umerii săi ; el este răspunzător evoluţie : să devină răi". bitru, a gîndit: „Scorul de lingă tine ce îşi vinde cu nonşalanţă marfa şi te
pentru lume şi pentru sine însuşi, ca şi pentru un scuză mijloacele". rogi să se termine cit mai repede totul. La întoarcere
mijloc determinat de existenţă". • „Numai proştii şi mor­ ţi se dă o oră pentru vizitarea... magazinelor. Ţi-e
• „Geniul nu este decît'un împrumut: trebuie ţii nu-şi schimbă niciodată Cu onoare vă cer achi­ şi ruşine să intri. Se recunoaşte atit de uşor excursio-
să-l meriţi prin mari suferinţe, prin încercări pe părerea". tarea clientului meu. E nistul român ce priveşte cu ochii cit cepele abun­
care să le înduri cu modestie şi fermitate". J. R. Lowelî tipic un haz fortuit. denţa din magazine. Faci cîteva cumpărături pentru 1
• „A scrie înseamnă să sporeşti cu o perlă colie­ acasă, dulciuri, fructe exotice de negăsit la noi. Re­
rul Muzelor, să laşi posterităţii amintirea unei vieţi Recomandate de Selectate de vii în patrie oarecum mulţumit de cumpărături dar
exemplare, să aperi poporul contra lui însuşi şi con­ ILIE LEAHU LAZĂR BRADEANU cu tristeţea în suflet iţi spui:
tră duşmanilor lui". — O să iau un C.A.R. să mergem şi noi într-o
— Selecţie de ILIE I.EAHU excursie adevărată !
G O G O Ş I DIN ALUAT ISA DELEANU
CU BRÎNZĂ DE VACI
ZI DE O D IH N Ă Vă oferim, stimate ci­ 1—2 linguri de smîntînă
titoare, o reţetă de gogoşi ori de lapte bătut). Se fră-
Hotărîrea de sărbătorire a duminicii, respectiv rapidă şi practică. mîntă nu prea mult, apoi REDEŞTEPTARE
proclamarea acestei zile ca zi de odihnă, care în Cantităţi : 400 gr sau aluatul se întinde pe plan­
lumea antică se numea Dies Solis (ziua soarelui), a 500 gr făină albă, aceeaşi şetă, cu ajutorul vergelei, Au trecut ninsorile iernii,
decretat-o împăratul Constantin, în anul 321. Este cantitate de brînză de în grosime de circa 1 cm, Gerul este iar o amintire
adevărat însă că această hotărîre la început s-a vaci, două ouă, puţină sa­ Se taie cu o formă rotun­ Urcă seva-ncet în colţul ierbii
referit numai la judecătorii şi meseriaşii care, re şi o linguriţă rasă de dă (ori cu Un pahar), cu Dulcea primăverii licărire.
primii, au cîştigat dreptul în mod oficial să benefi­ bicarbonat. diametrul de circa 10 cm
cieze la o zi de odihnă din cele şapte zile ale săp- Se mărunţeşte brînză cu şi se decupează mijlocul Plivesc spre cerul neînchipuit dc-nalî,
tămînii. în perioadele următoare, ziua de odihnă ajutorul unei furculiţe, se fiecărui rotund cu Un pă­ Cupolă peste-o lume în neştire.
săptămînală s-a extins şi la alte categorii sociale adaugă ouăle, făina şi ce­ hărel. Se coc în ulei fier­ Aşteptînd supremul Vieţii salt,
şi popoare. lelalte ingrediente. (In ca­ binte şi după ce. se răcoresc Abia îmi stăpînesc a inimii pornire.
PETRU STOIANOV zul în care brînză este se pudrează cu zahăr va-
prea uscată 1 se adaugă nilat. Văzduhul cerne iar lumina din soare
Căldura trezeşte bobul de grîu.
— “ ’ • ™ * — ' ™ • mmm # • mmm # m^m , ^ m , • • 11 ■ • — — „ mmm • mmm * mmm m mmm m mmm m mmmm m mmm / mmm m mmm m mmm » i
De-acuma nimic nu mai moare,
Marile oraşe din anti­ ricul Josephus Fluviul, rît din ceruri şi le-a în­ vast cimp (oraşul-cetate Dc-acuma viaţa iarăşi e-un rîu.
chitate (Ur, Ugarit, leri- după mai multe cerce­ curcat limbile muncitori­ Babilon depăşea ca supra­
hon. Babilon, Mari, Nini- tări, ajunsese la convin­ lor, care nemaiputîndu-se faţă pe cea a Parisului de I | GEORGE PA VEL
ve, Pergam ş.a.J, unele gerea că Turnul Babei, înţelege, au părăsit lucra­ azi), la . o jumătate de
din acestea datină din clădit acum peste 5000 de rea şi s-au împrăştiat în milă de Eufrat şi la sud
mileniile V—VII î.e.n.. nu ani in centrul oraşului toate părţile. Construcţia de Bagdad, se văd ruine­
arătau ca oraşele noas' j cetate Babilon, din în­ a luat denumirea de Ba­ le unei construcţii uriaşe
de astăzi, ci erau oraşe- demnul regelui Nemrod bei. care în limba cal- cu aspect de munte. Are
cetăţi. Toate erau împrej­ — întemeietorul Babilo- deeană-babiloniană în­ forma unei piramide. Nu
muite cu ziduri groase, nului — avea o circum­ semna „încurcătură". Tur­ încape îndoială că este
înalte de 10—15 metri şi anticul Turn Babei, cum
chiar mai mult, perime­ îl denumesc şi astăzi lo­
trul, lor năsurind 15—20 A EXISTAT TURNUL BA BEL ? calnicii, Arheologii mo­
km. In centrul fiecărui derni sînt de acord că o-
oraş-cetat.e era construit raşul-cetate Babilon a a- .
ci te un Ziggurat, un co­ ferinţă atit dc mare in­ nul Babei avea drept vut un turn de proporţii
los de clădire cu 'mai cit înălţimea părea mai scop adăpostirea populaţi­ impresiona.de, ajuns în
mult de 8—10 etaje, cu mică, deşi se ajunsese cu ei oraşelor inesopotamie- legendă drept ceea ce nu­
peste 300 ie camere şi construcţia la 90 de me­ ne, babiioniene şi caldee- mim astăzi Turnul Babei.
anexe, unde regele îşi a- tri înălţime. Pentru con ae împotriva■ unui alt po­ De la încurcarea limbilor
vea reşedinţa şi unde se strucţia acestui turn top sau a revărsărilor flu­ între muncitorii ce con­
păstra stocul de alimen­ Nemrod ar fi avut la dis­ viilor Tigrului şi Eufra­ struiau vîrful Turnului
te pentru toată populaţia poziţia sa 4 milioane c.\ tului . în sec. al Xll-iea Babei, ne-a rămas cuvîn-
oraşului-cetate. Llriqă fie­ lu crători-sclavi, toţi vor­ rabinul Benjamin de Tu- tul •Babilonie", care în­
care Ziggurat se afla şi bind aceeaşi limbă. Bi­ dele din Spanie a studiat. seamnă vorbire sau scrie­
cîte un templu înalt în­ blia, la capitolul „Geneza“ regiunea şi a scris urmă­ re încîlcitS, confuză. -CA PERSOANA MZICA 5INT ÎN REGULĂ .. CA PERSOANĂ
chinat zeului Băii. Isto­ arată că Domnul s-a pogo­ toarele : „In mijlocul unui I. MĂNQIU JURIDICĂ AM INSA NECAZURI...
Desen de ALEXANDRU RUGESCU

CREIONĂRI cărească — Are mari disponibilităţi ; 7)
J 2. 3 4 5 6 7- S P / o Personaje circumscrise spaţiului mioritic
ORIZONTAL: 1) Bate câmpii (alături' — Pusă la inimă ; 8) Cum nu se poate mai
de vînător) : 2) Se pluteşte la scadenţă — rău: 9) în zare I — Cu mare slăbiciune
T'-aşi pe picior ; 3) Nu se ia după nimeni ; pentru puşti ; 10) Cuvînt poetic — A pune
4) Serviciu ia masă — Vas de apă I: 5) pofta in cui. I. A.
Oameni fără identitate : 6) Mijloc de eco­
nomie I — A munci pe teren — In final î; MAT ÎN 2 MUTĂRI
7) Primele două în final* ţ — Loc la mi­
ne ! : 8) Privitoare de la mare înălţime.— Controlul poziţiei:
Oferă avantaje : 9) Cu arc şi cu săgeată, Alb ; Re3, Df2, Nf7, p : ş»2
cuceritor de inimi — Ultimul cuvînt a!
tehnicii : 10) Nu o tace din plăcere — Ca­ Negru : Re4, p : d4 şi fG
să dc cultură. . .
Soluţia problemei nr. G/91
VERTICAL: 1) Tratat de chimie?- — din nr, 326 (16—17 III 1991)
Pe capul turcilor : 2) La mare distan­
ţă — Boli de inimă ! : 3) Cuvînt de bună 1. Dg8 — dă Rb4 a5 sau a 4
Pu5‘are ~ Chip cioplit : 4) Jumătate de 2. Tc7 — c4 mat.
filo — Date de perete : 5) Cu nota zcrc 1. ... a6 — a5
la purtare ; 6) încet într-o formulare pes­ 2. Dd8 — h4 mat.