Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_332
P. 2
xg. CUVTNTUL LIBER N R. 33
„REMAT“ S.fl. HUNEDOARA-PEVA - o firma
la care putem şi trebuie să apelăm fiecare
contestabil că mulţi din Organizare, educaţie, dotare în condiţii mai bune a Preţuri stimulative
*
ma‘
— Este un adevăr in*
activităţii ?
tre marii magnaţi ai lu* — Aceasta este o pro Pentru a stimula intere surse la centrele şi puncte
mii s-au lansat in afa blemă destul de dureroa sul faţă de activitatea de le special amenajate în
ceri pornind de la acti Convorbire cu dl. IOAN VASILE, director, să, întrucît este un do colectare şi reciclare a acest scop.
vităţi ce au avut ca obiect preşedinte al Consiliului de administraţie meniu ce a adus profit, materialelor în rîndul popu
readucerea in circuitul al „REMAT* S. A. Hunedoara—Deva dar a fost neglijat a- Venind în sprijinul ce
productiv a unor mate proape complet sub as laţiei, s-au stabilit noi li lor interesaţi, facem cu
rii' şi materiale refolosi cantităţi cit mai mari de pectul dotării tehnice. Cîte mite de preţuri îmbunătă noscute preţurile ce se
bile. Ce posibilităţi în tării oricărei risipe. ceva am reuşit totuşi să ţite ce se acordă între practică şi se oferă pen
trevedeţi in acest sens, materii şi materiale refo- — Intr-adevăr, conside facem în anul trecut şi prinzătorilor . particulari
domnule director, pentru losibile. Că- salariaţii răm că s-a făcut prea în acest an. O realizare tru materialele predate :
unitatea pe care o con noştri au înţeles un ase puţin în această direcţie. deosebită este achiziţio care predau asemenea re-
duceţi 7 menea imperativ este un O atestă şi faptul că asis
lucru cert, concretizat în tăm cu seninătate la iro narea din import a două ■ HTRTIE — 3,00 lei/kg
— Noi, toţi salariaţii, beneficiul înregistrat în sirea unor însemnate re macarale Takraf, dotate
am dori ca activitatea anul trecut, cît şi în rea surse ce ar contribui la cu placă electromagneti ■ FIER Şl FONTA — 0,70 lei/kg
noastră să fie aşezată pe lizările notabile dobîndi- relansarea economiei na că şi greifer, care au
baze solide, să nu repre te în perioada scursă din ţionale. Trebuie să recu utilizare la manipularea ■ CUPRU — 20,00 lei/kg
zinte doar o simplă schim acest an. Pornind de la noaştem deschis că sîn- fierului vechi. De aseme ■ PLUMB 7 şi 8 - - 5, 7 şi, respectiv
bare de firmă, cum din faptul că îfx judeţ există tem prea săraci să ne nea, deşi s-au scumpit 5 lei/kg
păcate se mai întîmplă încă însemnate resurse permitem ca zilnic, numai enorm, o maşină de trans
acum in lipsa unui cadru nevalorificate, că se ri în judeţul nostru, zeci şi port tip „Rata" ajungînd m BRONZ — 10,00 lei/kg
legislativ adecvat şi spe sipesc încă mari can sute de tone de materiale să coste în jur de un H ALUMINIU — 5,00 lei/kg
cific» Evident, nu este tităţi de metale feroase refolosibile să ia dru milion lei, avem reparti
departe vremea eînd ştim şi neferoase, ce se pot mul haldelor de gunoaie, ţie de la Departamentul ■ STICLĂ — 0,30 lei/kg
cîte necazuri erau cu cei valorifica superior prin să fie prefăcute în scrum Reciclării Materialelor, în
trei „R“, fiind situaţii recirculare, de sticlă şi sau, pur şi simplu, arun trimestrul III, să primim Avînd la îndemînă o a- şi să alegem între risipă
cînd salarizarea în unele hîrtie, atît în unităţile e- cate pe apa sîmbetei. Ne două asemenea mijloace semenea listă, ‘ este bine şi economisire.
întreprinderi era condi conomice, cît şi la gospo cesitatea unei susţinute de transport, din patru să calculăm, să chibzuim
ţionată nemijlocit şi de dăriile populaţiei, facem munci de educaţie a oa cîte am cerut şi am avea
acest aşa-zis indicator. pe această cale un apel menilor este, reliefată şi nevoie ca să facem faţă
Trecerea la economia călduros la toţi cei in de experienţa ţărilor a- solicitărilor.
de piaţă a adus, cum este teresaţi să apeleze cu îm vansate din punct de ve Agenţi economici serioşi
Oricum, important este
şi firesc, schimbări esen credere la serviciile noas-' dere economic cum sînt că sîntem direct intere
ţiale în relaţiile cu fur tre, avînd în vedere că Japonia, Germania, Fran saţi, ţinînd seama de fap
nizorii şi beneficiarii. A- şi noile preţuri ce le a- ţa şi altele, unde gradul tul că de modul cum ţii economici din judeţ sînt, Aşa sînt combinatele side
rurgice din Hunedoara şi
plicarea legii cererii şi cordăm sînt îmbunătăţite de recuperare a materii muncim depind cîştigu- am aflat, în general bune, Călan, unităţile miniere
ofertei care deschide cîmp substanţial şi stimulează lor şi materialelor ajun rile oamenilor şi însăşi deşi pot fi perfectate în
larg de afirmare a iniţia interesul pentru colecta ge la cifre impresionan supravieţuirea firmei, să continuare. Deşi nu s-a din Valea Jiului, unităţile
tivei agenţilor economici, rea şi vînzarea prin cen te, acestea avînd dezvol avem o colaborare fruc dat, dar este necesar, un cu profil de construcţii de
ne pune în faţă o serie trele şi punctele noastre, tate adevărate industrii tuoasă eu toţi agenţii cadru legislativ adecvat, maşini din Petroşani, Brad,
de probleme legate de a acestor materii şi ma de reciclare, nepierzîn- economici şi cu gospodă există o serie de agenţi Orăştie, cele de producere
buna organizare a muncii teriale. du-se nimic din ceea ce riile populaţiei pentru a economici serioşi cu care,
în fiecare centru de pre — Desigur, este foarte se poate refolosi. da noi dimensiuni activi a energiei electrice şi al
luare şi repunere în cir importantă şi educaţia — Cum stăm eu dotă tăţii de reciclare a ma chiar dacă nu au avut în tele, care deţin o mare
cuitul productiv a unor oamenilor în spiritul evi rile pentru desfăşurarea terialelor. cheiate totdeauna contrac pondere în recuperarea ma
te, se colaborează bine. terialelor refolosibile.
Comparaţii semnificative
Rezultate .1 s- CETĂŢENI Al JUDEŢULUI I Din dialogul purtat cu mult, s-a ajuns pînă aco (pe crnd Ia noi aceasta nu
sc realizează nici în pro
HUNEDOARA!
porţie de 50 la sută) peste
Dincolo de unele greu- ii dl. ing. Scbastian lorda- lo incit chiar şi sticla 90 la sută la metale ne
notabile
feroase şi 50—60 la sută
I O acţiune de mare interes în folosul per- I che, şeful serviciului pro se adună pe feluri de cu la oţel. Fireşte, . compa
ducţie, am desprins o se
lori ! Nu putem deci să
, taţi şi neajunsuri ce se sonal şi al societăţii o constituie strîngerca j rie de aspecte ce merită nu ne întrebăm: „Cît raţiile ni se par nepotri
mai fac simţite, cei pes- şi valorificarea prin centrele şi punctele de . toată atenţia, Participînd timp va mai trebui să vite, avînd în vedere că
I te 200- salariaţi ai So- la o intilnire cu' repre treacă pentru a atinge şi nici dotarea ce d avem
i eietăţii pe Acţiuni \ I colectare a materialelor refolosibile, a resur- j zentanţi francezi ai unei noi astfel de performan nu ne permite să valori
„RKMAT" Hunedoara — selor de hîrtie, metalelor feroase şi neferoase, jj firme ce are ca profil ţe De reţinut că o ficăm eficient tot ceea
I Deva se preocupă cu activităţi legate de gospo parte din profitul obţinut ce se colectează. însă nici
| răspundere de realizarea I % a materialelor plastice. Pe lingă obţinerea! dărire şi turism, intcrlo- de firmă este donat în nu ne putem crede prea
. atribuţiilor ce şi le-au unor însemnate avantaje materiale, contribuiţi | eutorul a reţinut o serie scopuri umanitare, pen bogaţi să ne complăcem
’ asumat. Concludente în de date şi clemente ce tru susţinerea cercetărilor în continuare în situaţia
I acest sens sînt şx rezul- totodată la asigurarea unităţilor economice cu j îndeamnă la serioase re ştiinţifice, medicale re de a risipi enorme valori
I ţaţele dobîndite, ce ne-au I resursele necesare bunei desfăşurări a proce- . flecţii. Astfel, o bună feritoare la găsirea unor şi materiale. Sâ gîndim
fost reliefate de dl. Io- parte din profitul firmei tratamente în lupta cu fiecare că este un mare
I sif Crişan, şeful . birou- ! i sului de producţie. ! respective provine din cancerul, SIDA .şi alte jaf să decimăm pădurile,
| lui plan, reciclarea materialelor. boli. Rezultă de aici im provocînd şi mari dezechi
I Din datele -prezentate Deşi nu se plăteşte ninxie plicaţiile largi, de ordin libre ecologice, în goana
' am reţinut că în anul celor cc predau deşeuri- social, ce le are activi nebună după celuloză, în
I trecut s-au reciclat peste 0 practică abandonată nejustif.’cat le şi vechiturile din gos tatea de reciclare a ma vreme ce zeci şi sute de
i 75 000 tone oţel, mai podării şi firme, totul sc terialelor refolosibile. tone de hîrtie se aruncă
- mult de 56 000 tone fon- adună cu grijă, inclusiv Nu este de mirare, în- la containere şi de aici
I tă, 400 tone cupru, 25 sau o temă pentru meditaţie cutiile de bbre sau pepsi, tr-o asemenea conjunctu la haldele de gunoaie. Să
j tone alamă, 11 tone care s-au înmulţit şi la ră, de ce s-a ajuns ca în medităm deci la resur
i bronz, 472 tone plumb, Cu un timp în ui’mă. la pune la socoteală şi alte noi, dar se aruncă unde ţările avansate recupera sele ce Ie avem şă să le
! 275 tone aluminiu, şi fostul G.I.G.C.L. Deva se materiale, s-ar putea câşti vrei şi unde nu vrei, ceea rea şi refolosirea mate gospodărim mai bine, în
| 0,5’ tone zinc. In ace- încetăţenise o practică lău ga 1 500 iei, fapt ce nu tre ce denotă un grad diferit rialelor să ajungă la cote interesul fiecăruia şi al
i laşi timp, s-au strîns şi dabilă,. Exista o echipă de buie cîtuşi de puţin negli de conştiinţă şi educaţie de invidiat, reprezentând societăţii în ansamblul
i valorificat peste 2 000 oameni ce se ocupa cu se- jat. Să nu mai vorbim a oamenilor. Bă mai 75—90 la sută la hîrtie său.
| toile hîrtie — cartoane, lecţai’ea şi colectai'ea' de la că astfel de resurse există
1441 tone sticlă şi 57 halda de gunoi a materia şi în celelalte oraşe ale
I tone materiale plastice. lelor recuperabile. Din judeţului, dar ‘ se pre
| Demne de relevat sînt păcate,; despre o asemenea feră ca astfel de re- Unde vă p u te ţi adresa ?
; şi realizările înregistra- activitate nu sc mai poate sui'se să fie" arse, poluîn-
! te în lunile ianuarie şi vorbi decît la timpul tre du-se mediul înconjurător, Cei ce doresc să ame m CENTRUL DEVA — 14408
| febx’uarie din acest an, cut, deoarece obiceiul res care nici aşa nu putem lioreze în actuala con a CENTRUL HUNEDOARA — 11048
j volumul- materialelor re- pectiv a fost abandonat spune că este prea curat. junctură soai’ta bugetului
ciclate concretizîndu-se Poate se va găsi cineva să familiei pot apela cu în m CENTRUL PETROŞANI — 41964
I în : 8825 tone oţel, 5624 din considerente greu de ia pe cont propriu o ase credere la serviciile ce m CENTRUL BRAD — 51304
se
înţeles.
Poate cei ce
i tone fontă, 47,6 tone cu- Îndeletnicesc cu o aseme menea activitate de reci intră în profilul activi
; pru, 8,8 tone alamă, 13,2 nea activitate s-nu plictisit clare a gunoaielor, sfidîn- tăţii centrelor specializate m CENTRUL ORĂŞTIE — 42005
în reciclarea materiale
I tone bronz, 81,1 tone sau şi-au găsit alte ocupa dit-i pe cei ce o desconsi m CENTRUL HAŢEG — 70353
\ plumb, 50 tone alumi ţi.!. Dar nu credem că a- deră. Am consemna cu lor din judeţul nostru. în
niu, 288,6 tone hîrtie plăcere o asemenea iniţia acest , scop, iată cîteva
. — cartoane, 83,9 tone ceasta este situaţia cca li vă. Aşteptăm oferte. numere de telefoane uti
\ sticlă şi 8 tone mase mai bună. Un calcul sim le, care vă aşteaptă eu Este bine să nu uităm lă de dimineaţă ajunge
i plastice, meritorie fiind plu denotă că dacă s-ar solicitudine să vă răs niciodată că şi în cazul departe" şi „cine econo-
i contribuţia tuturor cen- aduna zilnic numai cîte Pagină idealizată de pundă şi Ia alte informa de faţă proverbele potri- miseşte cîştigă" îşi verifi-
1 ti'elor fii'mei. 500 kg hîrtie, ceea ce este NICOLAE TÎRCOB ţii ce le doriţi: vit cărora „cine se scoa- că din plin valabilitatea.
o limită minimă, fără a mai.
■ P U B L I C I T A T E - P U B L I C I T A T E - P U B L I C I T A T E - P U B L I C I T A T E
