Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_333
P. 2
CUVÎNTUL LIBER
Pog- 2
555 IT " " ■---------------- I J i r " ' - »-J I '---------- -------
Cine întrerupe tensiunile? ~j
(Urmare din pag. 1) măcar n-a catadicsit să dis
cute cu cetăţenii Crişda
rului despre acest lucru,
Pentru că am refuzat să că preşedintele cooperati
înghiţim această diferenţă vei, Nicolae Raţ, nu se pre
şi ne-am adresat poliţiei de zintă la primărie atunci
atunci, pentru noi nu se cînd este solicitat in legă
mai găseşte ciment Priva tură cu aspectele- negati
DE-ALE CIRCULAŢIEI late, am înţeles că este greu şi ris CEI VIZAŢI RĂSPUND tizarea activităţii comercia ve ale muncii sale şi ne
cant să întoarcă maşinile la actua INTERPELĂRILOR le la Crişcior nu încape mulţumirile cetăţenilor, ma
Pe bulevardul „Decebal", în fa lul cap de linie (spaţiul e strîmt în ZIARULUI pentru că cei de la coope nifestând chiar indignare
ţa Complexului Central Deva (lin intersecţie). rativă nu cedează nici un că ziariştii ati intrat ne
gă piaţă), există indicatoare cu in ■ REGIA AUTONOMA DE spaţiu. însoţiţi de dumnealui în
scripţia „oprirea interzisă". Parcă TRANSPORT PERSOANE DEVA Consemnăm, în continua unităţile din Crişcior („fu
înadins, miercurea şl slmbăta, mul ne comunică ; „Sesizarea doamnei re, păreri acuzatoare: muri" vechi, domnule pre
te maşini opresc în dreptul lor. O- AŞTEPTAM Ana Oprişa se confirmă parţial. — Cred că, în limita ba şedinte), că organul comu
eupanţii acestora trec peste lanţu MATURATORII Conducătorul auto a taxat călătorii zei materiale existente, în nal de poliţie nu se im
rile, cu rol mai mult decorativ, dis pentru eursa Deva — Cozia, după Crişcior ar putea coexista plică cu mai mare răspun
trug gardul viu şi trandafirii din A sosit primăvara î Peste care a avut o defecţiune tehnică toate trei sistemele de co dere în fisurile comerţu
zonă. Cred că organele de poliţie iarnă, pe străzi, prin parcări N-a mai putut continua cursa de merţ : cel de societate, coo lui din Crişcior, că...
ar trebui să-i pună la punct pe s-au adunat multe gunoaie. la ora 14,15 din Deva* dar a fost peratist şi particular, la Ce spune primarul comu
aceşti oameni. Cît şi pe conducătorii Zac nestingherite la soare. introdus alt autobuz pe această ru concurenţă — este de pă nei, domnul Ioan Sturzn :
auto care circulă în intersecţii sau Nori de praf ridică cea mai tă la ora 16,00. Călătorii care aveau rere domnul Mircea Bocă- — Oamenii au dreptate.
pe trecerile de pietoni cu viteze de mică adiere de vînt. Trotua bilet de la cursa neefectuată n-au niciu. Afilierea comunei De altfel, toate aceste pro
raliu, sau pe cei care n-au numărul rele de prin cartiere arată mai fost taxaţi". Bucureşci şi Blăjeni la coo bleme au mai fost dezbă
maşinii luminat pe timp de noapte. ca după bombardamente. în ■ AUTOBAZA LJ.TX. HUNE perativa Crişcior este în tute cu cetăţenii Criştio-
(Traian Bodca, Deva). trebăm Primăria municipiului DOARA : „Referitor la sesizarea detrimentul cetăţenilor din rUlui, cu însuşi preşedintele
Deva şi pe lucrătorii de la sa Crişcior. pe judeţ al fostului G.P.U.N.,
SPERANŢE lubritate cît timp trebuie să domnului Gheorghe Pădureanu că SOcotind că s-au ridicat care ne-a promis ferm că
pe traseul „Gară — Frontul II" nu
mai treacă pînă cînd vom avea se respectă în totalitate programul destule probleme în sar şi la Cris-ior vom f; de
Avem speranţa că fotografiile un oraş curat ? (Andronic de lucru (respectiv cursa de 15,05 cina Cooperativei Crişcior, serviţi de comerţul do
stat, dar a trecut un un
apărute în ziarul „Cuvîntul liber", Mihăilă — Deva, Dacia, bl. nu se efectuează) vă precizăm: am solicitat unele răspun şi noi tot în seama coope
în care este prezentată starea de 23 A, ap. 32). suri de la domnul Nicolae raţiei am rămas.
curăţenie din sala ghişeelor precum — din verificările efectuate am ' Raţ, preşedintele coopera
Vom conlucra mai mult
şi în faţa Oficiului P.T.T.R. Hune constatat că există cazuri izolate tivei. cu conducerile cooperativei
cînd această cursă nu se efectuează
doara, reprezintă un apel către ce — Din 1390 — ne spune din Crişcior şi U.J.E.Coop.
tăţenii municipiului (care benefi ÎN ATENŢIA datorită lipsei de capacitate de dînsul — între cantităţile pentru îmbunătăţirea stării
ciază de serviciile acestui oficiu) la DIRECTORULUI A.E.I. transport, de anvelope sau acumula- de produse raţionalizate de lucruri existente, vom
to rî;
o atitudine civilizată. distribuite pentru o per acţiona mai energic, la
soană de comerţul de stat
— Ia ora solicitată de petent nu
Menţionăm că în fiecare dimi Intr-o scrisoare deschisă adresată circulă autobuzele pe traseele inte nu mai sînt diferenţe faţă nivelul puterii locale al
neaţă, înainte de începerea progra domnului ing. Ioan Olaru, pe care rioare fiind oră de vîrf cu solici de cele distribuite de noi administraţiei de stat, pen
mului, se face. curăţenie în sălile n-o publicăm integral din lipsă de tări deosebite". şi nici între cele trei co tru ca, în scurt timp, pe
de prezentare, precum şi în faţa spaţiu, cei 14 semnatari, între ' care mune nu am făcut diferen raza comunei noastre să
oficiului. (Ing. Lucian Sabău, şef Luminiţa Badea, Vasile Pavel, Ma ■ PRIMĂRIA COMUNEI GHE- ţieri (deşi ni se spusese că fiinţeze împreună şi co
Atelier exploatare P.T.T.R. Hune rian Muntean şi alţii, se spune că : LARI. „Vă informăm, în legătură cetăţenii din Blăjeni sînt merţul cooperaţiei de con
doara). „acum au loc unele fapte care sînt cu scrisoarea domnului Nicolae Lu- favorizaţi — n.n.). Coma sum, şi al societăţii ' co
cu adevărat condamnabile, ce se caci, că pensiile C.A.P. pe perioada sarea cooperativelor din merciale şi al particulari
SOLICITAM EXTINDEREA petrec fără perdea, fiindcă aşa este martie—august 1990 au fost virate Blăjeni, Bucureşci şi Criş lor.
de către Oficiul de Asigurări Socia
TRASEULUI înţeleasă democraţia de către dum le şi Pensii C.A.P. în contul Pri cior s-a făcut din motive Am exprimat toate a-
neavoastră, d-le director, care pro măriei Ghelari, întrucît la unitatea de eficienţă economică şi ceste stări de lucruri şi
Citind ziarul „Cuvîntul liber" — de profil nu mai exista personal de a fost o măsură generală domnului Nicolae Jurca,
ne spun cîţiva oameni din Crişcior fitaţi de faptul că, în conjunctura conducere. Pensiile au fost acorda pe judeţ. (Cum se expli preşedintele U.J.E.Coop.
— am observat că interveniţi în fa actuală, Direcţia Agricolă Judeţea te conform reglementărilor aminti că, totuşi, că localitatea Hunedoara — Deva, ale că
voarea cetăţenilor. Venim şi noi cu nă este prea puţin răspunzătoare tului oficiu. Buceş şi-a menţinut coo rui explicaţii le consemnăm
rugămintea de a interveni pe lin de A.E.I. Pui, astfel încît conside Se confirmă că defunctul Petru perativa? — n.n.). De la în continuare:
— Reunirea cooperative
gă I.J.T.L. Brad spre a extinde tra raţi că sînteţi cel care hotărăşte to Mănăilă a fost întreţinut (cît timp trecerea la xperimentarea lor de -onsum din Criş
seul autobuzelor pînă la staţia Colo era în viaţă) şi înmormîntat de fa , liberalizării preţurilor, ra cior, Blăjeni şi Bucureşci
nie — Crişcior (pe o porţiune de a- tul, de parcă unitatea ar fi moşte milia domnului Nicolae Lucaei, a batul comercial a scăzut
proximativ 1 km). Motivăm această nire de familie". cărui soţie era rudă cu decedatul. de la 1,24 la 1,21 la sută. într-una singură s-a făcut
cerere prin faptul că de aici fac Deşi nu se fac referiri concrete Pentru ridicarea pensiei, domnul Noi nu avem nimic împo din raţiuni economice, iar
naveta cu autobuzul mai mulţi elevi la cazurile de corupţie şi abuzuri ce Lucaci trebuie să prezinte certificat trivă ca în comuna Criş diferenţa de preţ a produ
(urmează 14 nume — n.n.) şi perso de moştenitor de, la Notariatul de cior să coexiste cele trei selor pe care Ie desfacem
nalul kle la staţia de pompe Criş sînt încriminate, supunem scrisoarea Stat Local Hunedoara, pe care l-a sisteme de comerţ. Facto noi faţă de cele din ramu
cior. De asemenea, stînd de vorbă atenţiei directorului unităţii în dobîndit ca urmare a deschiderii rii responsabili să-l organi ra societăţilor comerciale
cu şoferii de pe autobuzele articu cauză şi factorilor în drept. succesiunii la Primăria Ghelari". zeze. în este legală şi provine din :
cheltuielile de transport.
Intervenind din nou
discuţie, domnul Alexan Cît priveşte organizarea şi
dru Jurca a subliniat că disciplina muncii la coo
Sub semnul aducerii-aminte! i cheltuielile de transport la perativa din Crişcior —
cooperativă cresc artificial,
respectarea programului dc
i
% ■ ■ deoarece nu se folosesc în lucru, amabilitatea perso
mod corespunzător posi nalului, nediscriminarea în
| (Urmare din pag. I) Veneţia, în 1514 şt se bilităţile de depozitare în deservire — este de dato
cheamă LIBRI DE RE ria preşedintelui de acolo
I lepri. Dînd întrupare in- RUSTICA. Valoarea mul tranzit ale mărfurilor pen
J tenţiei, ei creează opere tiplă a cărţii se susţine, . tru cele două comune mai de a le pune la punct
(numai că însuşi preşedin
îndepărtate şi astfel cum
I de reală valoare artistică, in egală măsură, prin con părătorii din Crişcior su tele le încalcă — n.n.),
şi
remarcabile prin fineţea ţinut, vechime, dar
J şi temeinicia meşteşugu- prin paternitate tipografi- < portă cheltuieli de trans după cum tot el răspunde
de buna sau de slaba a-
port neeconomicoase pen
I Cîteva nume repre- că. Pe pagina de ■ titlu I tru ei. provizionare a unităţilor
» zentative pentru gravura străluceşte ’ celebra emble- In legătură cu modul de din subordine. In 1990 şi
I italiană de interpretare, mă a casei ALDUS MA- organizare, cu calitatea ac de la începutul acestui an,
s ce naşte copiile despre NUTIUS, primul mare tivităţii pe care o desfă la cooperativa din Crişcior
( care am am intit: G BOS- tipograf — artist al Itc- j şoară salariaţii cooperati s-au înregistrat însemnate ;
Ş l,G . CARATTONI, A. liei: o ancoră şi un det- \
Z MOCHETT1, G. PETRINI, fin, străjuite de înţelep- i vei de consum s-a apreciat depăşiri ale prevederilor
| P. POZZI. tul îndemn FESTIN A că nu toţi sînt puşi la lu la desfacerea de mărfuri. I
' In vitrine stau, cuminţi LENTE! Rog a mi se cru potrivit cu salariile Sîntem de acord. ca în
Crişcior să fiinţeze şi alte
pe care le iau şi funcţiile
I şi^ pline de înţelepciune, decoda mesajul venit din I
O cărţi vechi, venite tot din „străfunduri de vreme Ş i, pe care le deţin, că sînt tipuri de comerţ decît cel
| însorita Italie fără boga- mi se spune: FII AGIL \ unii care-şi fac serviciul cooperatist; prestat de so
J tă, cu vechi tradiţii lite- CA DELFINUL Ş> PV- 1 numai în crîşmă. Nu este cietăţi comerciale, de par
permis ca în ziua cînd ges
ticulari, de alţi agenţi eco
I rare. Italia poseda la 1480 TERNIC ASEMENEA V- \ tionarul este plecat după nomici. In schimb, nu
(la numai cîţiva ani, deci,
J de la inventarea ttparu- NEl ANCORE! marfă, unitatea să se-nchi- putem înţelege pretenţiile
Spaţiul cel mai iritins',
| lu i!) 50 de tipografii. Ro- s-a acordat tipărtLirilor I dă. „Organizarea oameni exagerate ale locuitorilpr
» ma, Florenţa, Milano adă- lor pe locuri de muncă şi din Crişcior de a solicita
I postesc mulţime de maes- veneţiene. Se regăsesc în ' disciplina de serviciu tre cantităţi însemnate de uni. 1
expoziţie ediţii de biblii, |
‘ tri tipografi. Veneţia — lucrări de drept canonic, « buie îmbunătăţite în mod ouă, brînzeturi, pe care ei 1
radical" — era de părere
înşişi ar trebui să le vândă
;
I vestita aşezare lacustră, cărţi de istorie. Două dic- 1 domnul Viorel Vîrdea. la stat ori pe piaţa libe- 1
deţinea în secolul 15 caii
' tatea de capitală a lumii ţionare ale latinei popu- ] Turturelele au scos primii pui. Vine* vine pri In cursul anchetei au ră. Majoritatea sînt, to- ■
I tipăriturilor. Impactul tra- lare, datină din sec. 17 şi j măvara ! Foto PAVEL LAZ A fost exprimate şi alte punc tuşi, producători agricoli, '
J diţiei din cetăţile italiene respectiv 18. Ediţii din I te de vedere în legătură au gospodării proprii ]
scrierile clasicului antic î
| asupra începuturilor mes- VIN CĂLDURILE... eu această controversată Ce am mai avea noi de
s teşugului la noi este re- Cicero. Magazinul „Azur", din fară a crescut simţitor problemă a comerţului în spus ? Ca toate problemele '
| cunoscut, De altfel, pri- Traseul expoziţional are J Deva, specializat în des temperatura, a calorife comuna Crişcior. Intre al subliniate la această an- '
J ma tipografie — cea de o intenţie clară; aceea de [ facerea detergenţilor, este relor (!), Să fie oare acest tele şi faptul că domnul chetă să facă obiectul unei '
Nicolae Jurca, preşedintele
I la Ţîrgovişte, a lui Ma- de a supune atenţiei şi « luat zilnic cu asalt de gest o compensaţie pen tf.J.E.Coop. Hunedoara — analize amănunţite la ni ]
primăriei
velul
comunei
carie — a fost adusă de admiraţiei noastre truda |
J la Veneţia. Şi hîrtia tre- îndirjită a omului cu ' sute şi sute de cumpără tru perioada din iarnă Deva, a evitat întâlnirea şi Crişcior, toţi factorii res- '
ale
tori. Vînzătoarele şi clien elnd in multe zone
| buincioasă, la fel. cuvîntul înmărmurit I» 1 ţii prezenţi în magazin oraşului smerit 4 e discutarea la faţa locului, ponsabili să-şi unească gk- !
j Tipăriturile expuse ţin semnul tipărit. Gravuri şi * au sesizat însă şi un fapt frig? Sau este vorba de e» cetăţenii, a situaţiei, că şurile, interesele şi . efortu- '
I de patrimoniul bibliofil al cărţi — deopotrivă sub | spre alte ghiduşii ale ce domnul senator Mihai Che- iile, astfel încît activRate,. . ,
* muzeului nostru. Cea mai semnul cuvenitei aduceri * cam ciudat. Este Vorba lor ce vor să ne scoată, ţan le-a promis soluţiona de comerţ să cunoască in j l
| veche a fost tipărită la — am inte! î despre încălzirea peste cu orice preţ, banii din rea problemei, a declarat scurt timp reale îmb . j *
chiar în presa judeţeană ţiri. toată lumea să fit i
măsură, acum cînd şi a- buzunar ? (N. Tîrcob). că a rezolvat-o, însă nici mulţumită.