Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_334
P. 2

Pag.  2                                                                                                                                    CUVÎNTUL  L


    Agricultura j                                      i nostru                   Hunedoara  —  permanentă  vatră


                                                                                       de  locuire  românească  (III)

                                                                                 Cercetările   arheologice  zegetusa,  Boholt,  Federi,   ca  stăpînire  de natură  feu­
                                                                               au  semnalat  persistenţa  Turdaş,  Valea  Nandrului  şi  dală.  începînd  cu  secolele
                                                                               populaţiei  băştinaşe   în  pe ruinele  cetăţii  dacice  de  VIII—IX,  grupuri  de  obşti
                                                                               secolele  V—VI  prin  cera­  la  Piatra  Roşie.  O  locuire  cneziale  din  aceeaşi  zonă
             Va urma şi                                                        nei,  la  Bîrcea  Mare  şi  iana  Sarmizegetusa   din  obşti  denumite  „ţări",  for­
                                                                               mica  găsită  pe  Valea  Cer-  neîntreruptă  a  Ulpiei  Tra-  se  constituiau  în  uniuni  de
                                                                               printr-o  monedă  de  bronz  perioada  romană  pînă  în  maţiuni  statale  de  tip  feu­
                                                                               bizantină  din  vremea  lui  secolul  al  XVI-lea  este  dal,  în  scopul  sporirii  pu­
                                                                               •Theodosius  II,  descoperită  atestată  de  un  document  terii  politice  şi  militare  şi
   f   {Urmare  din  pag.  1)  venit  diverse  divergenţe  le  neînţelegeri  în  legătură  la  Dobra.  Mărturii  de  via­  din  1377  şi  de  cercetări  a  completării  economiei
                            neîntemeiate  între  specia­  cu  preţul  seminţei,  dar  ţă românească In secolul al  arheologice,  care  au  dove­  prin  schimburile  de  pro­
   animalelor,  pentru  că  ţă­  liştii  agronomi,  cei  meca­  acum  s-a  convenit  vînza-  VII- lea pe  vatra fostei  me­  dit  că  o  aşezare  româ­  duse  dintre  membrii  obşti­
   ranii  sînt  dornici  să  rein­  nici  şi  veterinari.  Cert este  rea  acesteia  celor  intere­  tropole  a  Daciei  romane   nească fiinţa pe ruinele ro­  lor.  O  astfel  de  „ţară  era
   tre  în  posesia  pămîntului.  însă  că  redresarea  agricul­  saţi  cu  5,60  lei/kg.  Facem   stau  o  serie  de  fragmente  mane,  in  colţul  de  nord-  cea  a  Haţegului,  menţiona­
   iDar  este  foarte  important  turii  nu  este  de  conceput  demersuri  să  mai  supli­  ceramice  şi  o  fibulă  „digi­  vest  al  fostei  metropole,  tă  în  Diploma  cavalerilor
   şă  se  aplice  corect  preve­  fără  aportul  specialiştilor.  mentăm  cantitatea  de  car­  tală"  din  bronz,  descope­  uliţele  satului  românesc  ioaniţi,  ea  ăflîndu-se,  ea  şi
                                                                                                                                                   statale
                                                                                                                                 alte  formaţiuni
   derile  Legii  fondului  fun­  Iată  de  ce  avem  în  vedere  tofi — sămînţă pentru  vîn-   rite  în  complexul  ruinelor  suprapunîndu-se  pe  stră­  româneşti  de  la  sf  şitul
   ciar  şi  prevederile  Regula­  ca  inginerii  de  la  ocoalele  zare   către   producătorii   străvechi.  vechile  străzi  principale.
   mentului  referitoare  la  li­  agricole,  cei  ce  vor  trece  particulari,  bineînţeles  la   Dăinuirea  populaţiei  lo­  Nepărăsind  nicicînd  va­  secolului  al  IX-lea  şi  înce­
   chidarea  patrimoniului  fos­  la  S.M.A.  sau  vor  rămîne   preţuri  acceptabile.  cale  în  secolele  VIII—IX   tra  strămoşească,  populaţia  putul  secolului  al  X-lea  în
                                                                                                        băştinaşă  a  ţinutului  hune-  afara  expediţiilor  de  cuce­
   telor  cooperative  agricole.  la  diferite  forme  de  aso­  De  asemenea,  este  de  a-  este  adeverită  prin  cera­  dorean,  ca  de  altfel  de  pe  rire  ale  maghiarilor.  In
     REDACŢIA :  Ce  preocu­  ciere  ale  ţăranilor  să  se   preciat  interesul  pentru  mica, aflată în diverse  zone
   pări  sînt  în  atenţia  Direc­  ocupe  de  coordonarea  lu­  cultivarea  pomilor  fructi­  ale  judeţului.  Astfel,  pe   întreg   cuprinsul   vechii  ox ţiur ij.  exj. ns onistă   a
   ţiei  judeţene  pentru  Agri­  crărilor  mecanice,  de  apro­  feri  pe  terenurile  primite  cursul  inferior  al  Streiului,   Dacii,  a  vieţuit  secole  de-a  r  gatul ij  i  a ji is?   ’t,i i
   cultură  şi  Alimentaţie ?  vizionarea  cu  îngrăşăminte   în  proprietate.  Pentru  a  la  Streisîngiorgiu,  pe  locul   rîndul,  după  abandonarea   1. -i  u  nici,  relut   spre
     RĂSPUNS : In paralel cu   şi pesticide,  de  îndrumarea   asigura  producţia  de fructe  unde,  în  secolele  II—III   Daciei  de  către  administra­  sfîrşitul  secolului  al  XI-
   sprijinirea  comisiilor  lo­  tehnică  de  specialitate,  aşa   de  care  avem  nevoie,  se  fusese  o  necropolă  roma­  ţia  şi  armata  romană,  în   lea  şi  începutul-  celui  ur­
   cale în  aplicarea  Legii  fon­  cum  se  întîmplă  şi  în  ţă­  cere  să  îngrijim  însă  mai   nă,  iar  în  secolele  XI—XII   obşti  săteşti   teritoriale,   mător,  doar  Valea  Mure-
   dului  funciar,  avem  de                         bine  toate  livezile  existen­                    forme de organizare moşte­  şului  a  fost  cotropită  vre­
   realizat  un  mare  volum  de   rile  occidentale  cu  agricul­  te.        era  reşedinţa  cnezială  ro­  nite  de  la  daci,  care  au   melnic,  teritorii  întinse  hu-
                                                                               mânească,  s-a  găsit  o  oală
                            tură  avansată.  Fireşte,  u-
   lucrări  în  cîmp,  la  arat  şi                    REDACŢIA:  Cum  se      — borcan,  care denotă exis­  constituit  un  factor  de   nedorene  cuprinzînd  Ţara
   semănat,  acţiunile  amintite   nii  dintre  ei  îşi  pot  dove­  va  asigura  producerea  se­  tenţa,  încă  în  secolul  al  permanenţă, de continuitate   Haţegului,  Ţara  Zarandu-
                            di  competenţa  şi  iniţiativa
   fiind  mult  rămase  în  ur­  în ferme proprii acolo unde   minţelor  de  calitate ?  VIII-          neîntreruptă.   Conducerea   lui,  Ţara  Pădurarilor  cit
   mă.  Ca  urmare,  sînt nece­                        RĂSPUNS :  Aceasta  este       lea,  a  u iei  aşezări.  De  juridică  şi  administrativă   şi  văile  rîurilor  Strei,  Cer-
   sare  strădanii  permanente   este posibil să li se atribuie   o  problemă  ee  nu  şi-a  gă­  asemenea,  o  continuitate  a  obştilor  săteşti  de  către   ■ na  şi  Grădişte,  nefiind  a-
                            pămînt  în  proprietate.
   din  partea  mecanizatorilor                      sit  o  soluţionare  corespun­  de viaţă românească a exis­  juzi, al căror nume provine   fectate  de  urgia  năvuino­
   şi  ţăranilor  pentru  urgen­  REDACŢIA ;  Ce  se  în­  zătoare,  deşi  sămînţa  con­  tat  şi  pe  teritoriul  Devei,  din  latinescul  judex,  con­
   tarea  lucrărilor  de  sezon.   tîmplă  cu  elevii  care  ter­  stituie  un  important  factor   cercetările  arheologice  sco-  stituie o puternică mărturie  rilor.  Rezistenţa  dîrză  a
                                                                                                                                 obştilor  româneşti  faţă  de
   Chiar ieri  am fost în jude­  mină  liceele  agricole ?  de  producţie  pe  Seama  că-  ţind  la  suprafaţă  din  stra­  a  continuităţii  de  organi­
   ţul  Alba,  unde  am  văzut                                                 tul  de  pămînt depus  peste  zare  soeial-poiitică  şi  eco­  ofensiva  feudalităţii  ma­
                                                                                                                 de  la  strămoşii  ghiare  face  ea  numai  în
   că  se  lucrează  mai  bine,                                                ruinele  unui  complex  agri­  nomică,             1276  să  fie  menţionat  do­
   asta  şi  datorită  faptului  că                                            col roman  vetre de foc ale   romani  la  români.
   s-a  găsit  înţelegere  ca  spe­                                            unor  locuinţe  şi  fragmen­  Evoluţia  internă  a  aşeză­  cumentar  comitatul  Hune­
   cialiştii  să  se  ocupe  ne­                                               te  ceramice  ale  unor  oale  rilor' româneşti  a  dus  la  doara,  formă  de  organizare
   mijlocit  de  organizarea  ac­                                              — borcan  aparţinînd  popu­  diferenţierea  socială  prin  administrativ—politică  im­
   tivităţii  secţiilor  de  meca­  RÂSPUNS : S-au calificat  ruia sporul de recoltă  este   laţiei  locale  din  secolele  aservirea  de  către  unele  pusă  populaţiei  locale.
   nizare.   '  .           mulţi  în  meserii  agricole,  de  cîteva  zeci  de  procente.   IX-  X.  Ceramică  identică,  familii  a  celorlalţi  membri
    REDACŢIA :  Fiind vorba  dar  puţini  mai  lucrează  Vom  insista  ca  în  fermele   aparţinînd  aceleiaşi  vremi,  ai  obştilor,  apărînd  astfel   Dr. MIRCEA VALEA,
   despre  specialişti,  spune-  efectiv  în  agricultură. Cred  de  stat  să  fie  organizată   s-a  descoperit  şi  la Snrmi-  instituţia  cnezatului  de  sat  Prof. ANGI1EL NISTOK
   ţi-ne  care  este  situaţia  lor  că  este  o  greşeală  ce  tre­  mai  bine  producerea  se­
   în  judeţul  nostru ?    buie  reparată  trecerea  li­  minţelor   pentru  diferite
    RĂSPUNS:  Acum  este  ceelor  de  profil  agricol  de   .plante  de  cultură,  stimula­
   o  stare  de  incertitudine  şi  la  Ministerul  Agriculturii   tive  fiind  şi  preţurile  ce
                                                     se  acordă  producătorilor.
   derută.;  în  multe  locuri,  şi  Alimentaţiei  la  Ministe­  REDACŢIA :  Ce  oferte
   ei  sînt  acuzaţi  că  lor  li  rul  Ştiinţei  şi  Învăţămîn-   străine  avem  privind  co­
   s-a  datorat  preluarea  pro­  tului.  întrevedem  ca  fiind
   duselor  din  cooperative  la  reuşită  înfiinţarea  în  per­  laborarea  în  domeniul  a-
   fondul  de  stat,  uitîndu-se  spectivă  a  unui  liceu  la   griculturii ?
                                                       RĂSPUNS:  Deocamdată
   însă  faptul  că  nici  specia­  Pui,  Unde  să  înveţe  copiii
   liştii nu au dus-o grozav de   ţăranilor eu gospodării per­  nu  este  nimic  concretizat.
                                                     Sînt  unele  promisiuni  în
   bine,  primind  doar  o  par­  sonale  din  Transilvania.  privinţa  ameliorării  şep-
   te  din  salariile  ce  li   Ca  să  facem  agricultura  teiului  şi  asigurării  semin­
   cuveneau.  Acum  tot  ingi­  aşa  cum  trebuie,  avem  ne­  ţelor,   precum  şl  a  do­
   nerii  sînt  chelnaţi  să  apli­  voie  de  asemenea  oameni   tării  cu  utilaje,  dar  nu  s-a
   ce  Legea  pămîntului,  dar  cu  pregătire.       realizat  încă  nimic.  Ceva
   consider  că  nu  au  peste   REDACŢIA:  S-a  făcut  s-a  făcut  tbtuşi  în  privin­
   tot  suficient  sprijin  din   simţită  şi  pînă  acum  lipsa  ţa  procurării  de  anvelope
   partea  primăriilor,  a  poli­  legumelor  din  pieţe.  Cum  din  import.
   ţiei  şi  organelor  de  justi­  va  fi  în  acest  an ?  REDACŢIA :  Pentru  ma­
   ţie,  în  special  privind  îm­                   rile  complexe  zootehnice
   părţirea  corectă  a  bunuri­  RĂSPUNS r   Apreciind   de  păsări  şi  porci,  avem
   lor   din  unităţi.   Există   după  cantitatea  de  seminţe   furajele  necesare ?
   mulţi  oameni  veniţi  de  la   ce  s-a  preluat   de  la   RĂSPUNS:  Sînt  încă
   oraş  care  iau  pămînt  şi   „Unisem",  se  poate  spune   goluri  de  lâ  o  perioadă  la
   animale,  ce  au  nevoie  de   că  se  menţin  în  cultură   alta,  în  funcţie  de  cum
   îndrumare  de  specialitate.   aproximativ  suprafeţe  ega­  sosesc  cerealele. din   alte
   Unii  întrec  însă  măsura,   le  cu  cele  din  anul  tre­  judeţe  sau  din  import,  cit   Stare  de incertitudine...
   luînd  animale  gesţante,  pe   cut'—  la  roşii,  varză,  ră-
   care  apoi  le-ău  sacrificat  dăcinoase,  castraveţi,   la   şi   premixurile  proteice.   Pentru  instituţiile de cul­  co-aplicative,  cu  cei   u-   spectatorii  în  casa  de  cul­
                                                     Greutăţi  mari  sînt  cu  epu­
   sau ' le-au  vîndut  imediat   unele  chiar  cu  creşteri  u-   rarea  apelor  reziduale  din  tură,  actuala  perioadă,  di­  proape  350  cursanţi  ai  ior.   tură,  atraşi  de .  mirajul
   după  ce  le-au  scos  din   şoare.  O problemă  mai  di­  complexe,  dar  şi  cu  asigu­  ficilă  din  toate  punctele   In  momentul  de  faţă  con­  ineditului,  al  invitaţilor  —
   grajd.  Contribuţia  celor  ficilă  se  semnalează  la   rarea  apei  la  complexul  de  de  vedere,  generează  o   statăm  din  păcate  scade-,  nume  de  rezonanţă  în  via-
   ce  au  luat  animale  nu  Se  cartofi,  Dacă  cu  ani  în   porci  din  Orăştie,  unde  stare  de  incertitudine.  în-   rea  numărului  tinerilor  la  :ţa  artistică  românească.  Ar
   regăseşte  corespunzător  în   urmă se cultivau peste 3000   avem  apă  de  băut  doar  cercînd  să  trăiască  pe  pi­        fi  un  lucru  de  bun  augur
                                                                                                        discotecă  din  cauza  nenu­
   creşterea  cantităţilor   de  ha  în  cooperative,  acum   pentru  3—4  ore  pe  zi,  ceea  cioarele  lor,  acestea  se  lo­  măratelor  birturi  existen­  pentru  toamnă  cînd  con­
   carne  şi  lapte  oferite  peh-  sămînţa  nu  este  asigurată   ce  nu  este  deloc  satisfă­  vesc  acut  de  lipsa  unui
                                                                                                                                 ducerea  casei  de  cultură
                                                                                                        te  în  apropiere  care,  în
   tru  aprovizionarea  popu­  decît  pentru  500  ha.  Rău   cător.  Este  neapărată  ne­  punct  de  sprijin  material,  plus, oferă  tinerilor şi  bău­ . petroşănene  „încearcă"  să
   laţiei.  Mai  mult,  au  inter­  este  că  au  intervenit  une-  voie  de  investiţii  în  acest  oamenii  cure  le  trec  pra­  turi  alcoolice  ia  alegere".  sărbătorească  2â de ani de
                                                     sens,  pe  care  trebuie  să  gul  fiind   intr-un  număr                   activitate a instituţiei, cînd-
                                                                                                         In  dorinţa  de  a  găsi
                                                     le  asigure  Departamentul  destul  de  mic.  Intr-o  ast­  modalităţi mai  eficiente  de;  va  atît  de  căutată  de  mi­
                                                     Agriculturii  de  Stat.  fel  de  stare  se  află  şi                       neri  şi  . fiii  acestora.
                                                       REDACŢIA :   Conlucra­  Casa  de  Cultură  a  Sindi­  atragere  a  publicului  în
                                                     rea  cu  alte  organisme  ju­  catelor  din  Petroşani  că­  casa  de  cultură,  de  la   Plină   de  miez  rămîne
                                                     deţene  ce  concură la  rezol­  reia  Confederaţia  Naţiona­  mijlocul  acestei  luni  se  reflecţia  domnului  Dulă­
                                                     varea  problemelor  agricul­  lă  a Sindicatelor,  deşi  i-a  organizează   videoclpbul   miţă  în  finalul   discuţiei
                                                                                                                                 noastre :  „Ai  cui  om  fi  şi
                                                     turii  este  bună ?      promis,  nu-i  acordă  mini­  «Femina",  care  se  alătură
                                                       RĂSPUNS :  In  general,  mum  de  sprijin,  după  cum  unor  manifestări  dedicate   noi,  aceste  instituţii ?  Sîn-
                                                                                                                                 tem  ai  sindicatelor ?  Ne
                                                     da,  inclusiv  cu  prefectura  ne  spunea  domnul  Ioan   aniversării genialului sculp­  dezmeticim  noi !  Cultura  e
                                                     şi  presa,  deşi  această  con­  Dulămiţă,  directorul  insti­
                                                     lucrare  se  poate  perfecta  tuţiei.  Nu  se  poate  apela   tor  Brâncuşi,  expoziţii  de  unică.  De  ea  profită  sau
                                                     în  continuare,  fiind  în  in­  nici  la  sprijinul  Ligii  sin­  carte  etc.  Există  premise '   ar  trebui  să  profite  toţi".
                                                     teresul  fiecăruia  şi  al  dicatelor  miniere  din  mu­  certe  de  reluare >  din  luna   Intr-adevăr,  cultura  e
                                                     tuturor  să  aplicăm  corect  nicipiu;                                      unică.  Ea trebuie  făcută  de
                                                     reforma  în  agricultură,  să   „Ca  să  putem  trăi,  ne   mai- a  organizării  Festiva­  oameni  care  au  chemare,
                                                     putem  ca  în  4—5  ani,  prin   mărturisea  interlocutorul,   lului   de  muzică  uşoară   care  simt  pulsul  celor  care
                                                                                                        „Cîntecul  adîmtului", ’  că­
                                                     aşezarea  pe  bazele  econo­  organizăm  discoteci,  video-   ruia se doreşte să  i  se dea   beneficiază  de  pe  urma  ei,
                                                     miei  de  piaţă  a  activităţii,  teci,  dar  şi  acestea '  clin -   ;ceva  din  strălucirea  mari­  Cînd va  poate  vom  scăpa
                                                     să  ajungem  la  prqducţii  urmă  se  puteau  face  nu­                     şi.  de  starea  aceasta  de
                                                     care  vor  reflecta  potenţia­  mai  cu  aprobarea ..  foru-,  lor  concursuri-  de  Ia  Ma­  incertitudine  care  stresează
                                                     lul  real  ce-1  avem  şi  ade­  rilor  superioare  ale  cine­  maia  şi  Bacău.  Un  gînd   actualii  slujitori  ai  insti­
      Capra...  cu  trei  iezi!  Foto  PA VEL LAZA   vărata  dragoste  de  pă­  matografiei.  O  sursă  de  frumos !  Bine  ar  fi  să  se  tuţiilor culturale !
                                                     mînt  şi  animale  a  ţăra­  autofinanţare  mai  sigură  o  şi  materializeze !  Poate  cu
                                                     nului  român.            constituie  cercurile  tehru*  acest  prilej  vor  reveni  şi  MINEL  BODEA
   1   2   3   4