Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_335

A -
Pag 2 CUVÎNTUL L1G

s Cenzura presei lenţa atacului din mesaj, s Propunere în sprijinul producătorilor
dînd explicaţii puerile le­
\ gislativului, oamenii de s Supăraţi de felul cum se particulari
^ în orice democraţie, in­ altceva. Din relatările pre­ bună-credinţă şi-au dat s aplică sau mai ales nu se
seama despre ce este vor­
cipientă sau evoluată, o- sei de diferite orientări aplică prevederile hotărîrii (Urmare din pag. 1) rindu-se ca soluţia să fie
ba. Patima puterii cu ori­
/ poziţia îşi are rolul său reiese, pe de o parte, că ce preţ m ulţi monştri Guvernului şi ale deciziei repartizată uniform. Nu se
) de echilibru în viaţa po- demonstraţia a fost nece­ naşte — ar spune un po­ Prefecturii Hunedoara în vor stropi pomii pe timp
[ litică. Critica adresată sară, iar, pe de altă par­ litolog. Dar noi ne vom privinţa veteranilor de răz­ Protecţia livezilor ploios sau cînd sint aco­
s partidului de guvernă- te, că, dimpotrivă a fost limita la aprecierea din boi, domnii Nicoiae Oprea, în timpul repausului periţi cu polei sau zăpadă.
mesaj privind inexistenţa \
propunerile
con-
mînt,
vegetativ
pusă la cale in scopul des-
Octavian Mor-ara, Ioan A -
\ structive de ameliorare a stabilizării cursului vieţii libertăţii presei, exercita­ lexandru Stanca şi Fran- Tăierile de rodire
i activităţii puterii, de a- economice şi politice. Că rea brutală a cenzurii etc. s cisc Copronţoiu din Hune­ Un rol foarte im portant Referindu-se Ia această
) mendare a abuzurilor sau „Alfa" cochetează cu une­ etc. Cel care citea mesa­ în acţiunea de combate­ acţiune, dl. ing. Nicolae
\ greşelilor acesteia, pre- le partide de opoziţie es­ ju l la televiziune nici nu doara vin cu o propunere. re a bolilor şi dăunătorilor Alba consideră că tăierile
l zentarea propriilor soluţii te un fapt cert. Că ele- clipea cînd rostea aseme­ Şi anume : pe diagrama de îl au lucrările executate în aplicate trebuie să menţi­
’ la rezolvarea unor situa­ nea absurdităţi, nici mă­ \ circulaţie a fiecărui auto­ repausul vegetativ, adică nă în primul rînd o înăl­
\ ţii, pregătirea electoratu­ "i car nu roşea în obraz. \ buz să fie trecute num ărul de la căderea frunzelor şi ţime şi lăţim e a coroanei
pomilor care să uşureze e-
lui pentru noile alegeri D I N Sau poate că a roşit, dar legitimaţiei de veteran şi pînă la dezmugurire — fectuarea tuturor lucrărilor 10,0
subliniază d-na ing. Mar-
sint tot atîtea modalităţi barba i-a camuflat jena ? \ costul biletului de trans-. celina Tătaru. Dintre mă­ în coroană, aceasta reali- 10,1
regulatoare ale funcţionă­ C O L T Nu, n-a fost aşa. Pur şi \ port. La sfîrşitul lunii să surile necesare se am in­ zîndu-se la aproximativ 10,2
rii mecanismului demo- simplu, aceşti oameni ţi­ se centralizeze şi să se tri­ te sc : • greblarea şi ar­ 3,5—4,5 m înălţime şi 2,5—3 12,0
l craţiei, pe care opoziţia pă că cenzura gîtuie pre­ \ m ită spre decont cîte o a- derea frunzelor căzute prin m lărgime considerată pe 13,0
■ le are la indemînă. Con- mente certate, cu legea şi sa, folosindu-se chiar de \ dresă filialelor judeţene a- care se evită răspîndirea direcţia între rînduri.
i diţia pentru ca democra- ordinea publică, de care presă, de televiziune, de le celor două organizaţii unor boli şi dăunători '; 0 In interiorul coroanei tre­ 13.3
\ ţia să funcţioneze este ca »A lfa“ se dezice, au ata­ radio. ale veteranilor. (Asociaţia promovarea în sortiment a buie create condiţii cit mai
i atit puterea executiva, cat palatul prezidenţial, Adică vorbeşti de la un unor soiuri mai rezistente bune de pătrundere a lu­ 13.4
Veteranilor de Război
şi
) cit şi opoziţia să fie de încercînd să escaladeze microfon, in faţa unei Liga Veteranilor de Război la atacul bolilor şi dăună­ minii în toate părţile aces­
bună-credinţă, criticile oă porţile, este, de aseme­ camere de luat vederi, din România). In felul a- torilor prin care se uşu­ teia. Se înlătură în primul 14.0
nu fie veninoase, acţiu­ nea, un fapt real. - ' te-aude şi te vede toată rează combaterea ; # tăie­ rînd ramurile bolnave si 14.1
nile destabilizatoare etc. Dar ceea ce a ‘ pus ca­ ţara, rămîne înmărmuri­ cesta oamenii care altăda­ rupte, lăstarii lacomi, cu 14.3
pac la toate acestea, do­ tă au înfruntat moartea rea din coroana pomilor a
După cum ştim cu to­ vedind o legătură intre tă de ce scoţi din gură ram urilor uscate sau puter­ excepţia cazului cînd aceş­ 15.0
ţii, săptămîna trecută, evenimente, un scenariu şi tu strigi Vedeţi ? Sint s-ar simţi preţuiţi în patria nic atacate de boli şi in­ tia pot reface o ram ură 15.3
Cartelul sindical „Alfa" a coordonat (chiar dacă s-a cenzurat!". Despre bun pentru a cărei libertate au secte. ruptă sau umplu un gol e- 16.0
organizat o demonstraţie spus - este 0 simplă c0_ simţ ce să mai vorbim... luptat. De asemenea, se impune xistent în coroană.
. in Capitala. Scopul a fost incidenţă nevinovată), a Că guvernul face gre­ Nu ştim dacă această so­ să fie făcute : 0 răzuirea Intensitatea cu care e- 16.3
16.4
\ contestarea liberalizării fost difuzarea la televi­ şeli pentru care trebuie luţie este mai bună decît trunchiului şi şarpantelor fectuăm aceste tăieri este
preţurilor, deci oprirea ziune, în aceeaşi seară, a sancţionat nimeni nu con­ cea a fostei I.T.A. (distri­ pentru îndepărtarea muş­ determ inată de încărcătura
reformei iniţiate de gu­ testă. Dar sa' spui că pi­ buirea pentru veterani a chilor şi lichenilor sau a cu muguri de rod a pomu­ 17,0
vern, aprobate de parla­ mesajului către naţiune uă acum acest guvern n-a unor „bonuri" pentru pla­ scoarţei vechi în care se lui şi de nivelul creşteri­
ment, apreciată chiar şi al Convenţiei Naţionale făcut nimic este prea de \ ta transportului). Acest lu­ adăpostesc larve, ouă sau lor anuale. O încărcătură 18,0
de opoziţie. Că demon­ pentru Instaurarea Demo­ tot. Bine ar fi ca veni­ s cru îl vor decide cei care insecte (operaţiunea se e- mare cu muguri de rod de­
straţia a fost utilă sau craţiei, mesaj care conţi­ nul să dispară atit din se ocupă de problemele ve­ xecută cînd tulpina este term ină creşteri anuale re­ 18,3
nu, răminc de văzut. Că ne atacuri veninoase la vocabularul guvernamen­ teranilor. Noi ne facem umedă, folosind răzuitoare duse, iar creşteri anuale
a fost organizată intr-o adresa Guvernului şi a tal, cit şi al opoziţiei. \ speciale, perii de sîrmă) ; mari determ ină o încărcă­ 18,4
. perioadă în care orice politicii s'ale de reforme. Dar cită vreme nu exis­ doar datoria' faţă de citito­ 0 culegerea cuiburilor de tură slabă cu m uguri de 19.3
20,0
rii noştri să le aducem în
1 destabilizare a vieţii cco- Deşi ulterior, în parla­ tă bună-credinţă, slabe J atenţie celor. în drept pro­ omizi, a fructelor mumi- rod. Este necesar deci să
V nomico-sociale sau politi- ment, unii deputaţi din speranţe. fiate rămase în pom care menţinem pe pom atit creş­ 20.4
1 ce pune în primejdie con- partidele Convenţiei au punerea făcută de dum­ sint surse de infecţii; 0 teri anuale normale (40—80
nealor.
1 tinuarea reformei este căutat să atenueze viru­ GHEORGIIE PAVEL 0 apărarea de rozătoare a cm), cit şi o încărcătură 21,5
\ trunchiurilor pomilor ti­ moderată cu muguri de
neri prin învelirea acesto­ rod (1/3 formaţiuni de rod).
ra cu coceni, stuf sau cu Practic, înainte de a înce­ 22,0
ACŢIUNI tulpini de floarea-soarelui. pe tăiatul se apreciază pen­ 22,3
• Măsurile de combatere tru fiecare pom cele două
GOSPODĂREŞTI chimică sint cele mai efi­ elemente şi în funcţie de 22,5
ciente mijloace de luptă, situaţie procedăm a stfe l: 23.3
cu un rol hotărîtor în cu cit încărcătura cu m ă­ 23.4
In comuna CrişcioV, sîm-
tratam entele din timpul re­ guri de rod este mai mare, 0,1
bătă şi duminică, au ieşit pausului vegetativ. în pe­ creşterile anuale sint mai
Ia curăţarea şanţurilor, rioada pînă la dezmugurire slabe,- cu atit vom interveni
plantarea de flori ş.a. : ing. se recomandă un tratam ent cu tăieri mai intense şi
cu Dibutox 25-1 ia sută (1 generalizate în coroană. I
Emil F au r,. Petru Fodor,
lifru de soluţie la 100 litri Pentru pomii care prezintă
Mircea Bocăniciu, Nicolae apă), Carbetox 37 — 1 la puţini muguri de rod şi au 16,0
Vlad, Ioan Codrin, Elena sută. sau Polisulfură de creşteri anuale bune. tă­ 16.3
ierile vor fi mai reduse la
Gruber. Cetăţenii de pe bariu 6 la sută. în planta­ nivelul ram urilor subţiri.
strada Moţilor — în frun­ ţiile de piersic, pentru a 17,0
preveni atacul ciupercii ce In partea superioară a
te cu Gheorghe Circo, produce deformarea frun­ coroanei, care beneficiază 17.3
Gheorghe Rusanda, Ioan zelor (Taphrina deformans) de condiţii mai bune de lu­
se recomandă /stropirea cu
Igreţ, Ioan Ştefan şi Con­ zeamă bordeleză — 2 la sută. mină putem face tăieri mai 18,0
multe pentru că ram urile
stantin Rusanda — au lu­
Stropirile se fac în gene­ aici se refac mai uşor. Toa­
crat -Ia săparea unui şanţ ral pe timp frumos şi la te scurtăturile de ram uri 18,1
pentru o conductă de aduc- tem peraturi de peste 0 gra­ se fac deasupra unei ra­
ţiune prin care se intro­ de C, pentru a evita înghe­ mificaţii laterale, tăietura
ţarea soluţiei pe pom sau în făcîndu-se oblic, fără a
duce apa în gospodăriile
aparat. Stropirea se începe lăsa ciot, rănile mai m ari
de aici. (Al. Jurea, colabo­ din partea cea mai înaltă rezultate ungîndu-se cu 19,0
rator). . In Centrul Orăştiei, bişniţa este în floare. Foto PAVEL LAZA spre baza coroanei, urmă- mastic sau vopsea de ulei.
Tjrjw+JtmrA
21,3
Mîliniri şi aspiraţii i Şomeri cu şi fără statut 22,C
(Urmare din p/isj. t) ritualitatearomăneascăt şi Ştiu că am atins o zonă | (Urmare din pag. 1) caţii pentru copii, asigurări muncă în prezent. Ceva 22,1
ortodoxie. Ce le împiedică sensibilă şi n-aş vrea să * sociale). Această perioadă mai bine din acest punct
iar fără această . aşa-zisă să editeze de acum şi a- supăr pe nimeni, -dar I tă şi alţi oameni în căuta­ se consideră vechime în, de vedere stau oraşele Pe­
obedienţă — cită va fi cele materiale didactice nu-mi pot reprima impre- J rea unui loc de muncă ? muncă. Cuantumul ajutoru­ troşani şi Orăştie. Pînă în
fost — n-gr fi supravie­ şi cărţi de educaţie mo­ sia că şi Biserica — ase- > — Da. In evidenţele noas­ lui de şomaj este diferit în luna mai urmează ca la ni­
ţuit în fiinţa ei spiritua­ rală şi cultură religioasă, menea sindicatelor — aş- I tre figurează pînă la a- funcţie de : categoria de vel de judeţe să funcţio­
lă, Ceea ce mă miră accesibile, atractivei de teaptă totul de la Stat. J ceastă dată 3 602 persoane, personal (absolvenţi de neze centre de calificare şi
. insă este că şi acum, după care tineretul şi deopo­ Dar Dumnezeu nu-i ajută | în marea lor majoritate şcoli, tineri lăsaţi la vatră, recalificare a şomerilor, a-
ce ne-am redobîndit liber­ trivă educatorii au alîta decît pe cei ce se ştiu j femei (3 228). Dintre aceştia lucrători disponibilizaţi de vînd cursuri cu durata în­ «
tatea, ea se complace in ­ nevoie azi, cînd .,piaţa" ajuta fără să se abată de j 1 838 sint muncitori cali­ agenţii economici); salariul tre 3 şi 9 luni. De aseme­ 7.4J
tr-o inexplicabilă expec­ e invadată de gunoaiele la căile Sale. E un adevăr j ficaţi, I 143 absolvenţi de minim pe economie ; ulti­ nea, trebuie să fim dotaţi, daj
tativă. Dacă Ministerul' pornografiei şi violenţei ? care, pe zi ce trece, va | liceu şi şcoli profesionale, mul salariu tarifar de în­ în perioada care urmează, Pai
Invăţămîntului bîjbiie în­ Avem şi un Institut Bi­ deveni tot mai evident. » 69 personal TESA şi 1 695 cadrare şi vechimea în cu un laborator de testare 10,4
că în aburii mentalităţii blic şi de Misiune Orto­ Cel puţin în chestiunea j necalificaţi. muncă ale fiecăruia. complexă a forţei de mun­ gle:
pălea comuniste, nu văd doxă de la care de ase­ — Faceţi citeva precizări — Există şanse de rein­ că şi un calculator care năt<
de ce n-ar avea ea iniţia­ menea ne-am putea aştep­ adaptării modalităţilor » în legătură cu ajutorul de tegrare a lor în muncă ? să prelucreze toate datele 13,3
tiva educaţiei morale, de ta să-şi revizuiască strate­ misionare la noile timpuri I şomaj. — Toţi agenţii economici (atit ale solicitanţilor cit bil<
ce n-ar face ea primul gia conform deplinei liber­ şi mentalităţi, adevărul ’ — Au beneficiat imediat ne transm it necesarul de şi cele ale forţei de m un­ gilc
pas efectiv şi eficient, de tăţi de'care se bucură acesta e evident de pe i de ajutor de şomaj cei forţă de muncă. în caz con­ că disponibile). Astfel vom Fra
'ce n-ar chema in mod azi, astfel ca societatea acum. Alte biserici au I care erau înscrişi în evi­ trar sint pasibili de amenzi putea realiza o mai bună SU
programatic copiii la si­ sări simtă efectele bine­ făcut-o demult şi societa- j denţele noastre la data a- între 1 500—4 000 lei pen­ plasare a forţei de muncă. che
nul ei, fă cînd- ca locaşu­ făcătoarei lucrări. Căci, tea n-a avut decît de I pariţiei legii. Ceilalţi pri­ tru fiecare loc de muncă — Locurilz da muncă e ]
rile de cult să devină im­ oricît de dăruiţi şi devo­ cîştigat. E o problemă j mesc ajutorul de şomaj necomunicat în termen le­ vacante sint oferite cu prio­ Jan
plicit focare de iradiere a taţi misiunii lor ăr fi asupra căreia se cuvine t după 30 de zile de la data gal. Surprinzător pentru ritate celor cu statut da Dir
unei educaţii, sistematice. preoţii parohi, ei singuri, să reflectăm, fără mînie J înscrierii la cele 10 puncte noi este faptul că primim şomeri. Ce fac ceilalţi, care Aci
După cile ştiu, Patriarhia fără ajutorul forurilor şi si părtinire, dar cu răs- i de gestiunea locurilor de multe solicitări din partea sint m ult mai numeroşi? (tril
şi Mitropoliile, măcar li­ ierarhiilor bisericeşti, au pundere şi realism, căci I « n muncă şi şomaj din judeţ. sectorului privat, adresele — Dacă nu se ocupă de şi /
'
nele, au tipografii- pro­ puterile prea limitate în ea se conturează ca o j Durata pentru care se . respective indicînd precis către cei din prim a cate­ dez
prii, unde, in pofida dic­ marea bătălie care "se aspiraţie generală care-şi | primeşte ajutorul de şomaj condiţiile de muncă şi pre­ gorie, fiind vorba de munci Cui
taturii, s-au tipărit cărţi cere purtată acum pentru cere din ce în ce mai ' este de 180 de zile calen­ tenţiile faţă de noii anga­ ce nu Corespund calificării Căi
fundamentale pentru spi­ restaurarea moralităţii. imperios 'împlinirea. j daristice, timp în care oa­ jaţi. Din păcate, însă, în lor sau munci necalificate,
menii beneficiază şi de Deva, Hunedoara şi Haţeg ele sint oferite celor care
alte. drepturi băneşti (alo­ se găsesc puţine locuri de n-au statut de şomer.