Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_336
P. 2

Pag.  2                                                                                                                   CUVTNTUL  LIBER    NR.  336  •


                                                                                                    ISTORIA  UNOR  OBIECTE  CASNICE
                                                                                   După  cum  se  ştie,  fiecare   seau  de  scaune  şi  fotolii   UMBRELA   are  o  origine
                                                                                 obiect,  inclusiv  cel  casnic,   numai  aristocraţii,  oamenii   foarte  veche,  apărînd  pen­
                                                                                 îşi  are  istoria  lui.  In  cele   simpli  folosind  taburete  şi   tru  prima  dată  la  popoa­
                                                                                 ce  urmează  vom  arăta,  suc­  scăunele.  Odată  fracul   a-   rele  din  Orient  şi  Extre­
                                                                                 cint,  din  istoria  bastonului,   juns  la  modă,  a  modificat   mul  Orient.  La  început  a
                                                            l-am   pindit  înflori­  scaunului,  farfuriei  şi   a   construcţia  scaunelor:  pen­  fost  folosită  ca  obiect   de
                                                          rea  cu  înfrigurarea  cu
                    REFLECŢIA  ZILEI                      care  aştepţi  împlinirea   umbrelei.            tru  a  nu  se  şifona,  gentle-   cult,  fiind  purtată  numai
                                                                                                                                    de  personalităţile  de  prim
                                                                                                           manii  se  aşezau  cu  spatele
                                                                                   BASTONUL  şi-a  făcut  a-
                                                          unei  dorinţe  tainice.  pariţia  cu  cîteva  sută   de   înainte  şi  atunci  au  apărut   rang.  Cu  timpul  grecii  an­
             „Vom  lăsa  lumea  aceasta  tot  atît         A m   aşteptat  clipa  în   ani  în  urmă   (pe  vremea   spătare  înguste  şi  au  fost   tici   au  preluat  umbrela
         de  stupidă şi  de  rea pe cit am  găsit-o,      care  m ugurii  au  ples­  regelui  Ludovic  al  Xll-lea   scoase  braţele.  FARFURIA   de  la  egipteni,  folosind-o
                                                          nit  cu  pocnet  sec,  a-   al  Franţei),  ca  fiind  un   şi-a  făcut  apariţia   acum   ■pentru  anumite  festivităţi
         sosind  aici".                                   runcîndu-i peste creştet   accesoriu  al  modei.  El   a   700  de  ani.  Înainte   de   religioase  şi  politice.   Şi
                                                          văl  dantelat  de  floare,   fost  la  modă  pînă  în  anii   sec.  XII,  uzul  farfuriei  era   astăzi,   la  unele  popoare,
                                     VOLTA! RE            cu  emoţia  încercată  la   ’20   ai   secolului   nostru.   foarte  restrîns.  Mîncarea  se   umbrela  este  folosită  atît
                                                         întîlnirea  cu  fiinţa  iu­  SCAUNUL,  folosit  în  pre­  servea  direct  din  oale,  iar   ca  element  sacru  cit  şi  ca
                                                          bită.                  zent  de  puţină  lume   de   rămăşiţele  erau  lăsate   pe   semn  al  demnităţii  de  stat
                                                                                 pe  glob  (două  treimi   d'.n   masă  sau  aruncate  pe  jos.   sau  religios. Astăzi  umbrela,
                                                                                 omenire  preferă  să   stea   Farfuriile  din  sec.  X IV   erau   cu  sau  fără  miner  pliant,
                                                            MAGNOLIA             «turceşte"),  a  intrat  în  obiş­  făcute  Mn  lemn  —  la  să­  estd folosită  în mod obişnuit
                                                                                 nuinţă  acum  400  de  ani.  In   raci,  din  cositor  —  la  cei   pentru   a  ne   apăra   de
                  MOZAIC  SPIRITUAL                                              secolul  a l. XVI-lea,  în  Eu­  mai  înstăriţi  şi  din  argint   ploaie  sau  de  soare.
                                                                                                                                            I.
                                                                                                                        şi
                                                                                                                            bogaţi.
                                                                                                           —
                                                                                 ropa  occidentală  se  folo­
                                                                                                                                                m An o iu
                                                                                                               la  nobili
                                                         ,  Aveam   nevoie  de  al­
          •   „Nu  sînt  de  dispreţuit  falnicele  daruri  ale   bul  imaculat  al  flori­  T * AA7 jT  r*T   ^ M-4T * A r *    AfZST J" .sar A’ ja a r *  JtSgF jF f A  r *    abt * A&r   *
       zeilor :  ei  singuri  le  dau,  şi  nu  m uritorii  şi  le  pot   lor  sale,  de  aroma  lor
       lua  după  placul  lor".                          ' suav-exotică.           0   Halatele  şi  prosoapele   S F A T U R I      0  Un -vas  cu  apă  caldă
                                           Homer           Pentru  că  aduce  cu   pluşate  se  menţin  pufoase                     clocotită  în  care  s-au  in­
                                                          fiecare   reînflorire   o   dacă,  după  spălat,  sînt  ţi­  P R A C T I C E  trodus  paie  de  orez   sau
          •   „Vorbele  cele  mai  frumoase  ajung  de  batjo­  certitudine  în  sufletul   nute  în  apă  cu  sare  şi  nu         ovăz  înlătură  mirosul  ne­
       cură,  cînd  cel  ce  le  aude  este  un  cap  sucit".  meu  împovărat  de  iar­  se  calcă.                                 plăcut  rămas  după  zugră­
                                           Goethe         na  ce  s-a  stins.                              într-o   soluţie   pregătită   vit  sau  vopsit.
                                                           De-acum  primăvara      0  Mobila  de  lemn  ne­  dinlr-un  albuş  de  ou   a-
          •   „Fericirea  este  a  celor  ce-şi  sînt  singuri  de'   e  deplin  stăpînă !  lustruită  se  spală  cu   apă   mestccat  cu  zahăr  şi  al­  0  Petele  de  creion  chi­
       ajuns".                                             Va  revărsa  peste  tot   caldă  şi  săpun ;  cea   de   cool.           mic  de  pe  ţesături  se  înlă­
                                          Aristotel       pete  de  culoare  şi  soa­  lemn  lustruită  din  p la -.                tură  prin  frecare  cu  o  cîrpă
                                                          re.                    caj  se  şterge  doar  de  praf,   •   Aspiratorul  se  mînu-   curată,  înm uiată  în  zeamă
          •   „Se ştie  că  relele sînt mai uşor de suferit îm preu­  Va  semăna  în  fieca­  cu  o  cîrpă  pluşată,  insis-   ie.şte  numai  in  sensul  firu­  de  lămîie,  şlătindu-se  apoi
       nă  cu  a lţii:  printre  rele  par  a  socoti  oamenii   şi   re  dintre  noi  sămînţă   tîndu-se  pe  locul  eu  pete.  lui  de  lină.  cu  apă.
       plictisul,  de  aceea  se  asociază  mai  mulţi  pentru  a   de  lumina,  reînnăseu-
       se  plictisi  împreună".                           tă  dorinţă  de  viată.  0   Tablourile  în  ulei  se
                                      Sehopenhauer                               şterg   uşor  cu  o   cîrpă
                                                            VIORICA  ROMAN
                                                                                 moale  şi  curată,  înmuiată
          •   „Să  ne  bucurăm  de  ale  noastre  fără  compa­                                              CLEPSIDRA
       rare  cu  a lţii:  niciodată  nu  vei  fi  fericit,  dacă  te  vei
       mîhni  fiindcă  e  cineva  mai  fericit.                                                                       DUMINICA  FLORILOR
         Cînd  vezi  cîţi  sînt  înaintea   ta,  gîndeşte-te  cîţi
       sînt în  urmă".
                                            Seneca                                                              Timpul  e  atît  de  frumos  şi-am  hoţărît  să  rămîn
                                                                                                            cîteva  zile  în  concediu  să-mi  lucrez  grădina.  A u  ră­
          •   „în  viaţa  oamenilor  se  întim plă  ea  la  jocul                                           sărit deja lalelele, crizantemele,  crinii,  lăcrimioarele  şi
       cu  z a ru ri;  dacă  n-ai  aruncat  num ărul  care-ţi  tre­                                         zambilele,  au  înflorit  narcisele  galbene  şi  violetele...
       buie,  să  te  foloseşti  cu  meşteşug  de  cel  ieşit".                                             Mă  aplec  cu  dragoste  asupra  straturilor  frumos  gre­
                                          Terenţiu                                                          blate.  Trupul  cald  al  pămîntului  primeşte  sămînţa
                             Selecţie  de  ILIE  LEAIIU                                                     aşezată  in  straiuri,  ploaia  şi  căldura  soarelui  vor
                                                                                                            ajuta  misterul  naşterii.
                                                                                                               Adela  aleargă  îmbujorată  spre  mine :
                                                                                                               —  Mami,  din   semniţele  astea  mici,  mici  o  să
                                                                                                            se  nască  florile,  morcovii  şi  pătrunjelul ?  Mami, dar
                                                                                                            şi  eu  am  fost  o  sămînţă  atît  de  mică ?  Mami,  eu
                             idiot  e  în  seara  asta   la                                                 puteam  să  fiu  o  sămînţă  de  Floarea-Soarelui ?  Vreau
                             televizor !                                                                    să  punem  în  grădina  noastră  un  lan  de  Floarea-
                                                                                                            Şoarelui. Dar  e  adevărat  că  Floarea-Soarelui  era  o
                               •   —  S-a  purtat  îngro­                                                   fată  ce  s-a  îndrăgostit  de  Soare ?  Mami,  dacă  şi  eu
                             zitor  cu  mine,  povesteşte                                                   iubesc  Soarele  o  să  mă  transform  în  floare ?  O,
                             o  fată  alteia.  Ce-aş  putea                                                 mîine  e  duminica  Florilor ?   -
        •   Doi  scoţieni,  tată  şi   face  ca  să  mă  răzbun  pe   -t>l CUM  RĂMÎNE CU  LI6CRA  CIRCULAŢIE   —  Da,  nepreţuita mea  floare !
      fiu,   trec  printr-o  piaţă.   el?
      Fiul  exclamă   Uite,  tată,   —  Mărită-te  cu  el  !  5      A  PERENELOR?...                                                     ÎNA  DELEANU
      p ep en i! Ia-mi şi  mie unul!                                 Desen  de  ALEXANDRU  RUGESCU
      N-avem  bani,  zice  tatăl.   •   —  Ai  îndrăzneala  să
      Măcar  o  felie, insistă  fiul.   o  săruţi  pe  secretara  mea
      Pe căldura  asta ?  se  miră   sub  nasul  meu ?
      tatăl. Măcar  una  mică  de   —  Nu  sub   nasul  dv.,   Deşi  această  pasăre  viu   INSULA  PĂSĂRII  PARADISULUI           tle  Tobago  a  fost  declarată
      to t!  —  se  roagă  băiatul.  sub  al  ei.      colorată  şi  atît  de  intere­                                             sanctuar  al   naturii,  fiind
      Bine,  fie,  că  nu  mai  sca­                   santă   ca  înfăţişare   este   de  astfel  de  păsări.  Noua  Guinee)  care  au  pe­  ocrotită  în  întregime.  V izi­
      pă  omul  de  gura  ta.  •   —  Cum,  fata  mea,  a   originară   din  una  dintre   Ideea  lui  Ingram  a  fost   najul  brun-roşcat  şi  gal­  tarea  ei  este  permisă  nu
        După  cinci  ani  cei  doi  îndrăznit  să   te   sărute   cele  mai  mari  insule   ale   mai  m ult  decît  binevenită   ben  pai  şi  au  lateral  smo­  numai  în  interes  ştiinţific,
      trec  din  nou  prin  aceeaşi  contra  voinţei  tale ?  planetei,  Noua  Guinee,  nu   in  condiţiile  în  care  multe   curi  . de  pene lungi  şi  fili-   ci  şi  turistic,  însă  vizitato­
      piaţă.   Auzi,   tată,  zice   —  Nu,  mamă,  dar  el   aceasta  a  fost  supranumită   dintre  cele  43  de  specii  ale   forme  colorate  galben,  roşu   rii  sînt  însoţiţi  de  ghizi.
      fiul,   dai  şi  tu  o  bere?  aşa  crede.       »Insula  păsării paradisului",   acestei  păsări  ajunseseră  în   sau  alb.  O  specie  (Para-   Vapoarele  nu  au  acces,  ci
                                                              minuscul  petic  de
                                                       oi  un
      N-avem  bani,  răspunde                          uscat  din  Marea  Caraibi­  ultim ul  tim p  în  pericol  de   disornis  Rudolfi)  este  colo­  numai  bărci  care  pleacă
                                                                                                                                   din  portul  Speyside,  de  pe
      tatăl.  Măcar  un  pahar,  îl   •   —  Am  auzit  că  Mari-               dispariţie,  graţie  ornamen­  rată  in  negru  şi  albastru!
      roagă  băiatul.  Bere  după  cica  s-a  căsătorit  cu  un   lor,  Little  Tobago,  o  insuli­  telor  sale  bizare,  Un   fel   Prinse   şi   comercializate   insula  Tobago.  Micul  Toba-
                                                       ţă  (cu  suprafaţă  de  numai
      pepene ?!  —  îl  mustră  ta­  scriitor.         2,6  km   pătraţi),  aflată   la   de  paruri,   compuse   din   pentru  a  fi  crescute  în  cap­  go  se  înscrie  printre.  prin­
                                                                                                                                   cipalele
                                                                                                                                           atracţii
                                                                                                                                                   turistice
      tăl,  vrei  să-ţi  deranjezi   —  Da,  ş i. e  foarte,  feri­  3  km   distanţă  de  extremita­  pene,  a  căror  formă,  textu­  tivitate,  aceste  păsări  se  a-
      iar  stomacul ?        cită.  Mi-a  m ărturisit  că   tea estică  a  insulei  Tobago.   ră,  culoare  şi  poziţie  va­  flau  în  pericol  de  dispari­  ale   statului  Trinidad  —
                                                                                                                                   Tobago,  care,  deşi  abia  de­
                             de  aici  înainte  nu  se  mâi                     riază  de  la  o specie  la  alta.   ţie.  In  prezent,  deşi  vîna-
       •   Doi  beţivi treceau  prin  m ărită  decît  cu'  scriitori.  Această  insuliţă  nu  „cunoş­  Cele  mat  spectaculoase  ca   rea   a  fost  reglementată,  ■   păşeşte  5 000  km   pătraţi  ca
                                                       t e a p a s ă r e a   paradisului
                                                                                                                                                        a-
      faţa  unei  maşini  de  făcut                    înainte  de  1909,  an  în  care   înfăţişare  sînt  cele  aparţi­  pericolul  a  dispărut,  ieşind   întindere,  înregistrează   de
                                                                                                                                                200 000
                                                                                                                                         peste
                                                                                                                                   nual
      floricele.   Unul  din   ei    Culese  de        un  englez,  Ingram,  a  avut
      zice :  Uită-te  ce  program  ILIE  LEAIIU                                nând  genului  Paradisea,  pă­  in  evidenţă  importanţa  a-   turişti  străini.
                                                       fericita  inspiraţie  de  a  co­  sările  paradisului  propriu-   cestui  mic  petic  de  uscat.
                                                       loniza  aici  26  da  perechi  zise  (caracteristice  insulei  Din  anul  1929  insuliţa  Lii-  LAURENŢIU  BORC A
              METAMORFOZE                    ORIZONTAL :  1)  Prelucrări  în  stil  per­  mite  vîrfuri  ;   IO,-  Rea  la  superlativ.
                                          sonal ale unor  idei  îm prum utate ;  2)  Unul   Miez  de  miez !
                                          care  o  ia  pe  ocolite ;  3)  Scor  alb  la  şah  —               I.  A.
        i   2  3  4-   S   6   7   8,  9   do  Chiar  lîngă  noi;  4)  Ten!  —  î n ’strîn-
                                          să  legătură  cu  cuvînlul  scris ;  5)  Mutat  la   Dszlegarea careului „Creionări"
                                          mijloc  !  —  Casa  reculegerii;  6)  Leul  din   PREPELICAR;  RATA ;  ITARI ;  ORI­
                                          stepă  —  O  măsură  luata  din  timp :   7)  GINAL ;  TACIM ;  NAVA ;   ANONIMI  ;
                                          Cerc  folcloric —  A  exersa  ia  bară ;  8)  Baia   NO f  ARA  ;   1NA ;  FI  ;  ABATAJ ;  FU­
                                          centrală  —  Joacă  mireasa ;  9)  Vorbesc  DULA ;  ATU  ;  EROS ;  BUTON ;  SILIT ;
                                          in  versuri  ;  10)  Un  timp  îndelungat  -  Bâ-  SERA.
                                          tută  pe  monedă.
                                                                                       MAT  IN  2  MUTĂRI
                                             VERTICAL :   1)  Deranjament   Într-o  Controlul  poziţiei ;
                                          altă  form ulare;  2)  Călător  romantic;  3)   ALB :  Rb 2,  Df 3  Cc 2.  Nc 7,  p  : f 5
                                          Ramura  poetică  —  Abis  nesfîrşît!   —  NEGRU :  Re 5, p : g 6
                                          Comparativ;  4)  Casa  bătrînilor  —  Mulţimi;  Soluţia problemei nr.  7/91
                                          5)  Explică  toate  mişcările  —  La  război;
                                          6)  Descoperire  prim ordială  îr  domeniul  din  nr.  331  (23—24  martie  1991)
                                          transporturilor  —  Sinonim  pentru   pul­  1. g2 — g3  Re4 — d:i
                                          bere ;  7)  în  palpă !  —  Semne  făcute  pen­  2.  Dl 2  —  f 3  mat.
                                          tru   m ilitari ;  8)  Cotidiană  hrană  spiri­  1.  . . . .  f  6 —  f  5
                                          tuală  —  în  vogă !  ;  9)  Treceri  pe.ste  ami-  2.  Df  2  ■—  e  2  mat.
   1   2   3   4