Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_337
P. 2
CUVÎNTUL UBE
?ag.
Cum se înfăptuieşte
120 de ani de învâţămînt pedagogic la Deva
pămîntului la Şoimuş
(Urmare din pag. 15 trucît este foarte impor tocmai Legea fondului fun N E U I T A R E
tant ca terenul să se se ciar. l .
— Oamenii ridică nişte mene în epoca cea mai • Ieri, la Deva, s-a deschis în mod festiv olim ţii ale organizării ' mo-I
aspecte foarte încîleite potrivită, adică chiar acum. Ce fac piada naţională de pedagogie şi psihologie, organiza derne a conţinutului în- |
ne-a spus interlocutorul. Alţii fug de orice formă tă de Ministerifl Invăţămîntului şi Ştiinţei, cu spri văţămintului în forma-1
Căutăm soluţii pentru fie de organizare, fiindu-le fri mecanizatorii ? jinul Inspectoratului Şcolar Judeţean şi Şcolii Nor rea învăţătorilor, per-1
care caz în parte urmînd că să nu fie o încercare de male Deva. Azi an loc probele scrise. speetive ale instituţiilor j
îndeaproape prevederile reînfiinţare a C.A.P.-ului. Mecanizatorii secţiei din • Tot ieri, la Casa de Cultură din Deva, au avut ce pregătesc educatori şi |
Legii fondului funciar care Evident, aceştia din urmă Şoimuş nu prea au ce face. loc manifestări dedicate împlinirii a 120 de ani de învăţători etc. Au fost j
— trebuie să spunem — exagerează, căci nu este Este adevărat că se lu învăţămînt pedagogic la Deva. Cu acest prilej, foşti clipe de neuitat care vor |
unele nu-S prea limpezi. vorba de aşa ceva, ci de crează la arat şi discuit, şi actuali profesori, elevi ai Şcolii Normale, membri rămîne mult timp în m e-,
— Ce situaţii se ridică, ceea ce spuneam mai sus că s-au plantat circa 80 ha ai comisiei pentru olimpiada naţională de pedagogie moria celor prezenţi la I
în special ? — a pune terenul în cul cu cartofi şi 25 ha cu sfe şi psihologie, elevi şi profesori însoţitori din întrea această manifestare de J
— Situaţia celor ce au tură. Se va putea trece la clă, dar se lucrează în suflet, de dragoste şi ata- >
venit în comună din alte formele de organizare pe tr-un ritm mult prea lent. ga ţară, reprezentanţi ai administraţiei locale, In şament pentru instituţia I
spectoratului Şcolar Judeţean, Casei Corpului Didac
localităţi şi şi-au făcut care le vor oamenii abia — Nu sîntem solicitaţi tic au luat parte la un simpozion aniversar şi un care, de peste 120 de ani, ;
case aici. Şi nu-s puţini. după dobândirea dreptului şi este păcat de vremea spectacol cultural-artistic. zideşte oameni care, la I
— La ce soluţie vă gîn- de proprietate, care va asta excelentă că se scur rîndul lor, clădesc, zidesc •
diţi ? veni mai încolo. ge printre degete — opina Pentru slujitorii Şcolii Mîrza, directorul Şcolii alţi oameni, caractere şi !
— Să le dăm şi lor pă- Aurel Dobîrtă, şeful for Normale Deva, de repre conştiinţe de care pă-1
foste şi
mînt, o suprafaţă pe care Ce ne spun doi maţiei de mecanizare. Trac Normale Deva, didactice, zentanţi ai Ministerului mîntul românesc a avut J
actuale cadre
o va stabili comisia co toarele sînt în stare de pentru cei care au fost învăţămîntului şi Ştiin şi are atîţa nevoie. I
munală. Aşa este firesc. membri ai comisiei funcţionare, motorină a» şi sînt elevi ai acestei ţei, Inspectoratului Şcolar ☆ >
comunale vem, oamenii sînt dornici prestigioase şi venerabile Judeţean, au prezentat Pe scena casei de cultură I
Unii trag de muncă... instituţii de învăţămînt, comunicări prof. univ. devene a avut loc un spec- J
în
Trebuie precizat că
într-o parte, alţii Petru Turcu: Vreau să această primăvară în co ieri a fost o zi încărcată dr. Alexandru Tohănea- tacol realizat de elevii j
Ovidiu
în cealaltă precizez că ne ocupăm cu mună este mult de arat şi de ; semnificaţii şi emoţii. nu, profesorii Bivolaru, şcolii aniversate, ai Clu-1
Liceului j
bului Copiilor,
Vlad,
Maria
atenţie de fiecare caz în semănat şi se cer luate Ei au venit să sărbăto
Unul dintre oamenii cu parte. Cu regret trebuie măsuri ca aceste lucrări rească un secol şi mai Eugen Pălăşanu, Titania de Artă, Liceului cu pro-1
gram sportiv din
Deva. <
care am stat de vorbă — să spun că se ivesc situa să se facă cit mai repede bine de existenţă a şcolii şi Iosif Dascăr, prof. Tuturor, la acest moment I
univ. dr. Ioan Drăgan,
domnul inginer agronom ţii irezolvabile. Unii, de şi cît mai bine. de pe strada Bariţiu. Cu Dumitru Susan, Maria aniversar, le adresăm ;
Ovidiu Migea — spunea că pildă, nu vor decît pămin- acest prilej, la sala mică sincere felicitări, urarea I
intre oamenii comunei ar tul ce l-au avut cîndva, în loc de concluzii a Casei de Cultură a a- Damşa, Dumitru Boboşa, de sănătate şi succes în J
fi o oarecare discordie în deşi este ocupat. Alţii re vut loc un simpozion ani-r care au înfăţişat cu a-
sensul că unii vor într-un fuză să devină acţionari versar. După alocuţiunile ’ dîncă emoţie amintiri din v iaţă! MINEI. BODEA î I
fel, alţii viceversa. Starea la „Avicola" sau la ferma în linii mari, aceasta rostite de prof. Pavel anii de şcoală, implica-
aceasta de lucruri izvorăş J.A.S. este situaţia în ce priveşte
te din faptul că un grup — Este deci o oarecare înfăptuirea Legii fondului
de oameni au hotărît, în discordie. funciar la Şoimuş. Proble
trucât vremea este propice — Este, şi asta în dauna mele sînt multe şi greu de Delicatese deocam
lucrului în cîmp, să nu efectuării lucrărilor de pe soluţionat. Greu, dar nu dată scumpe la vede
aştepte împărţirea pămân ogoare ce se cer făcute imposibil. Comisia comuna re. Şi nu numai. Nici
tului, ci să treacă la pu acum, nu mai tîrziu. lă face eforturi să găsească în acest an Iepuraşul
nerea lui în cultură. For Augustin Hcnţiu. Un lu soluţii în toate cazurile şi nu ne va putea aduce
ma aceasta de organizare cru să fie clar ; vom acţio- — este neîndoielnic — că, nimic din aceste bu
n-are un nume, dar consi ria în aşa fel să nu rămînă muncind cu seriozitate şi nătăţi ? Cine ştie, poa
derăm că cele circa 64 de nici un petic de pământ răspundere ca şi pînă â- te la anul.»
familii procedează bine în- fără stăpîn, să aplicăm în- cum, va reuşi.
Foto PAVEL LAZA
Liberalizarea Viaţa satelor continuă să tru organizarea unui nou
fie frământată de-o serie sistem de pensii.
de probleme încă nesolu- Cu mult bun simţ, dom
ţionate, unele rămase în nul Ioan S. Igreţ, din Tar-
suspensie chiar şi în eon- niţa — După-Piatră, ne re
(Urmare din pag, t) textul apariţiei Legii fon latează că şi ţăranii din
dului funciar, a cărei apli fostele zone necooperativi-
Desigur, creşteri de pre care suscită încă -multe zate au serioase nedumeriri
ţuri vor avea loc şi la alte controverse şi nedumeriri, şi greutăţi. Ei sînt dornici
produse, avînd în vedere mai ales acum, cînd s-au să lucreze mecanizat pâ-
noile cote majorate de ra declanşat lucrările agrico mîntUl, dar n-au mijloa
bat comercial pentru bu le de primăvară. Nu intrăm cele necesare (tractoare,
nurile alimentare şi ne în detalii privind conţinu motocositori, batoze) adec
alimentare, iar produsele tul legii amintite, ci aducem vate lucrului în condiţiile
greu vandabile sînt des în atenţie unele situaţii ne specifice acestor zone. Ba,
făcute, în cele mai multe clarificate, dureri expri mai mult, îi înspăimîntă şi
cazuri,. la vechile preţuri. mate de ţărani, care sînt preţurile de care se vor
Evident, pentru a evita în şi dureri ale noastre, ale beşte, întrucît ţăranii din
viitor formarea unor ast tuturor, avînd în vedere că ăceste zone cîştigă banii,
fel de stocuri de produse este în joc hrana de fie puţini ce-i au, prin muncă
se cere ca producătorii, care zi. Dar să vedem cî cinstită, cu multă trudă,
respectiv furnizorii, să nu teva din problemele afla nu prin speculă şi bişniţă.
mai fabrice ceea ce nu te încă în suspensie care, Alte griji planează în le
se caută şi n u . are trecere sperăm, să-şi găsească grab gătură cu asigurarea în
la consum, prin aceasta nic o rezolvare în spriji viitor a cantităţilor de ce
sperând să se îmbunătă nul ţăranilor şi în folosul reale necesare^ populaţiei
ţească şi calitatea diferi agriculturii. din zonele montane. Dacă
telor mărfuri alimentare, Harta care doare . . . Domnul Victor Armean, în trecut acestea se procu
în special a conservelor ; din satul Ohaba de sub rau din zona de şes, din
preparatelor. Important de Nu, moţii nu . i-au uitat, An—Sfînt, a Basarabiei, şedintele subfilialei Brad Piatră, avea o nedumerire jurul oraşului Alba-Iulia,
reţinut este şi faptul că nicicind — şi cum ar fi la ţara mamă. a Societăţii Pro Basarabia în legătură cu impozitul în schimbul varului fabri-
nici agenţii economici pri făcut-o, oare ?! — pe fra In prezenţa unui public şi Bucovina. pe terenurile agricole. In căt în satele sărace de
vaţi nu vor putea depăşi ţii de peste Prut. Dacă numeros, s-a oficiat un Formaţii artistice, apar- această chestiune s-a făcut munte, trecerea la econo
cotele de adaos comercial amintirea lor o poartă in Te Demn în slujirea a pa ţinînd Casei Copiilor, Li precizarea că, timp de trei mia de piaţă va determi
stabilite prin Hotărîrea cuget şi-n inimă, de-a tru preoţi, cărora li s-a ceului „Avram Iancu" şi ani, se face scutire de im na reconsiderarea vechilor
Guvernului, ceea ce con lungul timpului, ea, amin alăturat protopopul Za- Casei de Cultură, au adus pozit pe pămînt pentru practici şi, poate, găsirea
stituie, cît de cît, o măsu tirea, s-a luminat pînă la randului, loan Jorza. Is în faţa celor ce au umplut producătorii agricoli parti altor modalităţi de procu
ră de protecţie a consu incandescenţă miercuri, 27 toria Basarabiei şi a Bu pînă la refuz sala poezii culari. Se fac apoi refe rare a celor necesare traiu
matorului. în acest sens martie ’91, zi ca o piatră covinei a fost evocată în şi cîntece închinate pro riri la tarifele pentru lu lui. O posibilitate ar fi
acţionează, desigur, şi in de hotar la 73 de ani. luările de cuvînt ale d-lui vinciilor româneşti, acum crările mecanizate efec schimbul de cereale cu
dexarea salariilor dar Attţia s-au scurs în ocea ■prof. V. Vulturar, pre înstrăinate. tuate de către S.MA.. Â- lemn, avînd în vedere că
numai parţial, deoarece şedintele subfilialei Brad O hartă care doare... cestea pot fi aflate de la se reconstituie vechile pro
cîteva zeci de procente din nul timpului, de la reve a Vetrei Româneşti, şi ale fiecare secţie de mecaniza prietăţi prin atribuirea u-
majorarea preţurilor nu nirea in 1918, An—Punte, d-lui V. Varvariuc, pre N. VASIU re, chiar dacă unele nu nui hectar de pădure pe
mai au nici o acoperire ( sînt tocmai convenabile. o familie celor în drept.
reală.
Convingîndu-ne că de fel că formularea a deve Numeroase întrebări ni Dar, cum; ţăranul a ştiut
ceea ce ne-a fost frică O VIRGULĂ nit : „desfacerea de băuturi, s-au pus în legătură cu să cruţe totdeauna pădu
n-am scăpat, nu ne mai răcoritoare". Iată ce mare pensiile ţăranilor. Este bine rea, desigur că nu va re
rămîne altceva de făcut NEVINOVATĂ (? I) rol poate avea o simplă şi şi dătător de speranţe curge fără discernămînt la
decît să mai strîngem încă nevinovată virgulă ! Inter faptul că printr-o recentă tăierea copacilor. Iată doar
o dată cureaua, să ne su locutorul nostru ne-a între Hotărîre a Guvernului s-au cîteva din aspectele ce mai
flecăm mînecile şi ■. să re Primarul oraşului Călan, cu acest prilej „desfacerea bat ce se poate face, în adus unele clarificări, în ridică numeroase semne
apucăm vîrtos da treabă domnul Leontin Petroescu, de băuturi răcoritoare". A- acest caz. Un lucru sim sensul că s-a autorizat a- de întrebare la sate, răs
pentru a realiza produse ne-a spus o chestie nosti ceastă formulare le-a fost plu : primăria să-i depis cordarea unui împrumut de punsurile fiind de maximă
mai multe şi mai bune, mă pe care o consemnăm înscrisă şi în autorizaţiile teze pe cei în culpă, să-i pînă la 10 miliarde lei Casd urgenţă şi însemnătate pen
aşa cum se cere într-o e- spre a fi şi altora învăţă ce li s-au eliberat. Ei bine, pună să şteargă virgula cu Autonome de Pensii şi Asi tru liniştea şi ducerea în
conomie de piaţă, unde le-, tură de minte. Iată de după ce au intrat în pose pricina şi să vegheze la gurări Sociale ale Ţărăni tihnă a muncii pe ogoare.
gea cererii şi ofertei este spre ce este vorba : unii din sia autorizaţiilor, aceştia au respectarea întocmai a mii, urmînd să fie făcute
suverană. Vom trăi şi o cei ce s-au privatizat au pus între cuvintele băuturi obiectului înscris în auto propuneri legislative pen n ic o l a e t îr c o b
vom vedea şi pe asta ! scris în cererile întocmite şi răcoritoare o virgulă, ast rizaţii. (Tr. Bondor). •_
