Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_338
P. 1
ZIAR INDEPENDENT AL JUDEŢULUI HUNEDO ARA Anul III, nr. 338 MIERCURI, 3 APRILIE, 1991 I pagini — 3 lei
Oare ce s-a liberalizat r- preţul LICEU sub semnul Iui
produselor sau sărăcia ? A FI SAU A NU FI
supra populaţiei ar fi fost PREAMBUL. Demersuri, lui în discuţie şi reveni ■ HAMBURG. — I„.
- Fără doar şi poate, recenta ^liberalizare a pre mai uşor. de suportat Gaş- tr-un interviu acordat re
decizii, fapte. Din nou de
ţurilor n-a şocat în măsura in care o aşteptam. par Bălan, şeful unităţii, mersuri, decizii, fapte. Re rea claselor sale la statu vistei germane „Storn",
tul de secţie cu limba de
Acest fapt se datoreşte eforturilor depuse de guver spunea : fostul ministru de ^ exter
nanţii de astăzi ai ţării — şi chiar de simpaticul — Preţurile sînt cum porterul mărturiseşte a fi predare maghiară. Rezul ne, Eduard Şevardnadze, a
prim-ministru Petre Roman — folosind mijloacele sînt, n-avem ce face. Dar avut senzaţia de drum prin tatele anchetei se comunică avertizat că în U.H.S.S.
Inspectoratului Şcolar Hu
mass-media pentru a pregăti populaţia, a o face să ar trebui să fie marfă. A- labirint. Şi, în egală măsu ( activitatea forţelor reac
înţeleagă necesitatea şl importanţa ce o are acest cest lucru i-ar determina ră, nevoia unui fir al A- nedoara prin adresa 104775/ ţionare se intensifică'. „Ele
riadnei, spre a accede la 8 ian. 1991.
act in greul drum al trecerii ia economia de piaţă. pe oameni să nu cumpere, reprezintă cel mai mare
In susţinerea afirmaţiei de mai sus, aducem consta de pildă, salam cu kilogra lumină, la înţelegere. O pericol", a spi|s fostul şef
tările culese cu prilejul anchetei întreprinse, luni, 1 mele, ci cu sutele de gra O S-a purces la anchetarea al diplomaţiei sovietice, a-
aprilie a.c., în municipiile Deva şi Hunedoara. me — convinşi că marfa FAPTE. Incepînd cu anul situaţiei, în urma sesizări Răgind, totodată, atenţia
respectivă o găsesc zilnic. şcolar 1990—1991, s-a în lor făcute de către pă că puterea militară ar tre
fiinţat la Deva LICEUL rinţi, elevi români şi Va bui să fie ţinută „!a tocul
Asfa-i situaţia —- — Ce ziceţi de noile pre TEORETIC NR. 2 CU LIM tra Românească, filiala său".
ţuia ? Nedumeriri BA DE PREDARE MA Hunedoara, în toamna anu
altă soluţie nu există — Ce să zicem ? Asta e şi întrebări GHIARA. Număr total lui 1990, către Serviciul ■ WASHINGTON. —
situaţia — ne-au răspuns, de elevi : 350 pentru cla pentru cercetarea abuzuri
Alimentara nr. 9. Lume fură să ne spună numele. La Hunedoara aceeaşi sele I—XII. Corp profeso lor din învăţămînt şi, deo Guvernul american a a-
nunţat intenţia de a apli
puţină, la orele opt:şi ce Doamna Uavccn Tomuş, stare de spirit în rîndul ral : 20 cadre didactice. potrivă, către Comisia Mi ca o serie de măsuri neu
va. Oamenii intrau, se responsabila unităţii ali populaţiei. Oamenii au pri Liceul nu arc sediu. Clase norităţilor din Ministerul tru neutralizarea unei re
uitau la mărfurile expuse mentare din Piaţa Devei, mit noile preţuri — venite le I—VIII funcţionează în Invăţâmîntului şi al Ştiin ţele internaţionale din lu
în rafturi şi la preţurile spunea : chiar în Săptămîna pati localul Şcolii Generale Nr. ţei. Şpicuim din argumen mea afacerilor, men'-tc să
acestora — substanţial spo — Liberalizarea preţuri milor ce premerge Sfintele 3 — Dacia, de decenii, cu tele aduse în sprijinul ce împiedice refacere > -»-in
rite faţă ele cele din mar lor loveşte serios buzuna Paşti, nu cu bucurie, dar statut de . secţie cu limbă rerii de desfiinţare a res intermediul acesteia, a po
tie. Unii clătinau din cap, rul cetăţeanului, dar ne cu calm. In toate magazi de predare maghiară. Cla pectivului liceu : a) înfiin tenţialului militar al Ira
alţii mormăiau ceva din va face să procedăm ca în nele alimentare cuprinse sele IX—XII vieţuiesc ’ la ţarea sa a fost abuzivă, de kului, informează agenţia
buze, gesturi de înţeles ţările civilizate ale Euro în raidul nostru — cu nr. Liceul Teoretic Nr. 1 (fost oarece, pentru constituirea France Presse. fn acest
dacă precizăm că un kilo pei unde omul nu-şi per 65, 14, 73 ş.a. — am întîl- industrial-construcţii). Se unei unităţi şcolare cu sens a fost publicată o lis
gram de zahăr costă 32 de mite să facă risipă de ali nit mărfuri expuse cu gri continuă şi aici o tradi limba de predare aparţi tă de întreprinderi econo
lei, făina albă 12 lei ş.a. mente, să recuperează tot jă, preţurile afişate In lo ţie : aceea a claselor mix nînd unei minorităţi, tre mice şi de. oameni de afa
— N-am prea avut vin • ce se poate refOîosi — as curi vizibile. Din păcate, te (cu grupe de elevi buie folosite ca funda: ceri care acţionau 'iii ca
zare pînă acum.— ne spu-\ pecte ■ puţin prezente, încă, şi aici foarte multe rafturi români şî, maghiari), pen ment legic rezul aţele uns drul unui „complet finan-
nea doamna Valorica Bi- în România. goale.' tru X şi XII. In urma exa recensămînt al populaţiei ciar" care aproviziona Ira-
can. - Oamenii vin, se uită, Putini cumpărători şi Ia menului de admitere din şcolare în persps ti vă luînd icul cu, arme.
dar ţiu prea cumpără. Alimentara nr. 38. Fapt Anchetă realizată ie vara -- toamna 1930, se ca punet d® plccaru exis^
— De ce oare ? expli 1 dac ţinem s esaHBfc «*»A, « fatfttRţeazS dtofStădSe (TX i satul o1*, se cunoaşte, B LONDRA. — Sute'de
-fnare-dtr*Hs8zS*^;: T'SSurRor; şi XI) numai cu elevi populaţia şcolară este nu mii de korzî se refugiază
c!iu curiozitate, sfr compa Noile preţuri — foarte pi TRAIAN SONDOR • mag siai T ic ui I meric, în scădere, b) In
re noile preţuri cu cec-a ce perate — ar fi trebuit să Foto I*AVEL LAZA lui Nr. 2, dl. prof. Zoltan «ele două sesiuni de admi tn munţii din nordul îra-
.ui în pungă. găsească reţeaua de desfa S*el, primeşte asigurări din ’ tere s-au prezentat candi kfduj în faţa ofensivei tru
J-ăm .întrebat .pe eîţiva cere sufocată de marfă. In partea Inspectoratului Şco daţi al căror număr nu pelor guvernamentale ale
r sărat - > • acest fel ; şocul măsurii a- {Continuare în pag a 2-a) lar şi a Prefecturii câ în depăşea numărul locurilor Bagdadului, care încearcă
seijrfc timp i se va pune la existente ; comisia numită să înăbuşe revolta • accs-
localul aetualu de inspectorat pentru â tora împotriva lui Saddani
PE AGENDA PREFECTURII lut Liceu de Muzică şi revedea lucrările a consta Hussein, a informai pos
tat că acestea au fost co
Arte rPJaitice fstr. Liliacu
tul dc radio BBC. lrbil
lui) pentru care se pre piate sau dictate ad-litte este unul dintre cele trei
in şedinţa sa de luni, In continuare, domnul astfel (cind oare şi de că coniza construirea unui alt ram. c) In condiţiile -des
i . aprilie a.c., Prefectura Viorel Rotaru, directorul tre cine?!) .un ingenios creşterii numerice a popu oraşe abandonate de rebe
judeţului Hunedoara a a- Direcţiei Tehnice de In proiect din anul 1975. sediu* Liceul Nr. 2, ctf lii kurzi luni, după ce au
limbă de predare maghiară, laţiei şcolare, cadrele di
nalizat o paletă largă ele vestiţii, Construcţii şi Acti Au fost apoi puse în funcţionează un singur tri dactice titulare ale Şcolii recunoscut că trupele Bag
probleme, de mare interes vitatea de Gospodărire Co dezbatere tarifele închirie mestru, respectiv septem Nr. 3 riscă pierderea ca dadului le sînt superioare.
economic şi social, edilitar- munală şi Locativă din ca rii unor spaţii comerciale brie — decembrie 1990. In tedrelor, In urma aducerii
gospodăresc r şi Urbanistic, drul Prefecturii Judeţene a din perimetrul judeţului urma anchetei întreprinse a încă 13 profesori titulari P BELGRAD. — I» Iu
de altă natură — in spri expus, intr-o scurtă notă şi costurile energiei termi în noiembrie anul trecut pentru liceul maghiar. goslavia a început luni
jinul unor întreprinzători informativă, superficială şi ce produse în. centrale pe de Comisia Guvernamenta N. R. — După revenirea recensăinîntul populaţiei,
particulari, altor cetăţeni punctată de inexactităţi — gaz metan şi cărbune, după lă pentru cercetarea abu la statutul dc secţie, cele acţiune ce va dura pînă
ai judeţului. cum cu justeţe a consta care, domnul Vasile Sicoe, zurilor din învăţămînt, co la 15 aprilie. Numărul lo
Printr-un referat de cam tat domnul prefect Costel secretarul Prefecturii Ju mise sub patronajul mi NATALI A VASIU cuitorilor ţării este estimat
prea mare întindere, dar Alic —, situaţia fondului deţene, a prezentat un nistrului Mihai Şora, se în prezent la 24 milioane,
complet şi documentat, pri locativ din judeţ, situaţie pachet de cereri, decizii şi decide desfiinţarea liceu (Continuare în pag. a 2-a) cu peste un milion supe
marul municipiului Hune extrem de critică la aceas aprobări ale organului ad rior celui de acum 10 ani.
doara, domnul Viorel Do- tă oră, care a generat dis
da, a supus atenţiei audi cuţii ceva mai ample. ministraţiei de stat jude Agenţia Tariittg menţio
ţean, referitoare la consti
toriului activitatea. desfă Cei prezenţi şi-au făcut tuirea unor organizaţii pri ÎN ZIARUL DE MiINE GĂSIŢI nează că, pentru prima da
şurată de respectivul orga apoi o imagine asupra vii tă în istoria recenzărilor
nism al administraţiei lo vatizate, ajutorarea anumi un amplu reportaj ilustrat : iugoslave, in * chestionare
cale,' problemele cu- care toarei Facultăţi de Ecolo tor oameni nevoiaşi ' din vor fi menţionate şir afilia -
se confruntă primăria din gie din Deva, ele pe Dea judeţ, alte probleme din • REVENIND IN CASE UNDE ţia religioasă, date, cii pri
marele oraş. siderurgic, ma lul Paiului, a monoraiului evantaiul larg şi complex vire la deţinerea. runuL-loc
surile de sprijin solicitat ce va purta turiştii pînă cu care se confruntă zil TRĂIESC COPII de muncă, ocupaţia locui
din partea prefecturii şi în vîrfUl Cetăţii Devei, ur- nic Prefectura, locuitorii, torilor.
a unor organisme centrale. : mînd. să, . se materializeze . judeţului Hunedoara.
■ BONN. — Agenţiile
localitate un grup de francezi nizorii din Deva am fost infor sif Martin a furat mai multa pie lteuter şi France Presse in
din localitatea Plcsis de Buchard maţi că laptele la bufetele de se dintr-un televizor, in valoare formează că Dotlov Roh-
(lingă Paris) le-au făcut o în incintă sa vinde cu 11 leijlitru, de peste 3 000 de lei. S-a consta ţvedder, şeful organismu
semnată donaţie. Ajutorul primit cuprinzînd şi cheltuielile supli tat că nu era la prima aseme lui guvernamental însăr
constă în medicamente şi mobi mentare cu transportul, iar pre nea faptă. cinat cu pfoblemele priva
■ NOUTĂŢI: La Casa Cărţii lier. ţul la pline este de 15 leijkg, deci tizării întreprinderilor- din
din Deva puteţi cumpăra: ,,Ni- sub limita maximă prevăzută — ■ CURSURI NOI. In. codruţ
colae Iorga în viaţa politică a B APATIE. Am fi dorit să 78 leijkg. Universităţii Libere de pe lingă fosta R.D.G., a fost asasi
nat luni noaptea la domi
României" de Petre Turlea, „Re consemnăm că secţiile de con Casa de Cultură Deva, au luat
voluţia română în 'direct", „Bucă fecţii vestimentare aparţinînd ■ ŢIGĂRI INDIGENE. Ana fiinţă, la solicitarea unui marc ciliul său clin Dusseldorf.
tăreasa şi mîncătorul de oa cooperaţiei meşteşugăreşti se în Nistor, şef la unitatea -Union" număr de tineri, două noi cursuri. Poliţia a precizat că înal
meni" de Andre Gliicksmaiin, trec în a prezenta pe piaţă crea şi Emil Oproni, tot şef, clar la tul funcţionar german a
,,Victoria imposibilului* de Harry ţii şi modele noi. Din păcate, se „Ciuperca", unităţi ăparţinînd So Prin intermediul acestora sc do- fost ucis cu focuri de ar
bîndesc utile cunoştinţe din do
A. Gailey, „Depanarea televizoa manifestă o apatie neînţeleasă, cietăţii comerciale „CorvinuV‘ — meniul cosmeticii şi al alimenta mă, fără a da detalii sau
relor alb-negru şi In culori", o totală lipsă de iniţiativă. Să fie S. A. din Hunedoara, au1 găsit de ţiei publice. a furniza informaţii pri
„HIV — AIDS — SIDA" de loan teama de concurenţă, ori lipsa cuviinţă că. ar fi bine să do vind autorii prezumtivi ai
Nedelcu, .,Autoturisme Dacia" de materiei prime ? sească ţigări indigene şi bere. REPORTER asasinatului.
Corneliu Mondiru ş.a. Poliţia nu a fost de acord.
B PRECIZARE. Ieri, unii ci
■ DONAŢIE. Secţiei exter titori ne-au solicitat telefonic lă ■ PIESE DE SCHIMB. Fiind FLASH !
ne Pui a Spitalului Haţeg, cit şi muriri în legătură cu noile pre cazat- la Hotelul „Deva" din. mu
dispensarului medical din. aceeaşi ţuri la lapte şi pilnc. De la fur nicipiul reşedinţă de judeţ, Io