Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_338
P. 2
C U V ÎN T U L LIBER
Pag. 2
O a r e c e s -a lib e r a l iz a t — p r e ţ u l LICEU sub semnul lui
p r o d u s e lo r s a u s ă r ă c i a ? A F I SAU A NU FI
(Urmare din pag. lî zise al doilea. Guvernul ar călţăminte, maiouri şi care condeiul de reporter (Urmare din pag. 1) mentele extrase, din arhiva
trebui să fie . mai ferm. chiar... chiloţi. La 'raionul nu le poate scăpa. o In şcolii, la cunoştinţă de
Aî treilea interveni : de duleiuri nici urmă de Piaţa Devei, la unitatea de 20 cadre didactice ale fos ordinul ministerului pri
— Să fie marfă, domni — Uite şi punea, de Ia ciocolată, bpmbogne ş.a., a- la parterul complexului co tului liceu au devenit ti vind revenirea claselor ".la
lor, asta este. Degeaba 4 lei s-a făcut 10 lei. Dar cestea cedînd locul ţigări mercial, se vindeau oase tulare ale Şcolii Nr. 3, ur- statut de secţie maghiară,
pui preţ, dacă marfă nu-i, este tot tare şi urîtă. , lor, băuturilor scumpe şi cu 2 lei kg. Nu le cumpă mînd ca pe viitor sâ pre în 14 ianuarie 1991. Con
ne spunea un cumpărător, Aflăm, tOt .de la cei trei, brichetelor, de parcă cei ra nimeni că erau foarte- dea, fără discriminare, la testă ordinul, în numele
pe numele său Ioan Maior. că sîmbăta trecuui muni mici numai de aşa ceva foarte curate. * Piinea ce toate Clasele respectivei . comitetului de părinţi i»
» Exact asta ne-au spus cipiul de pe Cerna n-a. ar duce lipsă... s-avîndut luni în munici unităţi şcolare. / şcoală, care nu este de
toţi ce ne-au călcat astăzi avut gram de pline în re Alimentara din apropie piul de reşedinţă a judeţu © acord cu stătutul de serile,
pragul — ziceâ Vasile ţea şi o întrebăm pe vîii- rea Casei de Cultură. Un lui era . foarte aspectuoasă OPINII ALE ORGANU ci revendică liceu de sine
stătător. Inspectoratul Şco
Enescu, gestionarul primei z&toarea Maria Nâstase de cetăţean o roagă pe vîn- şi de bună calitate. Deci LUI ABILITAT SPRE A
unităţi din cele enumera la raionul de panificaţie zătoare să cîntărească o brutarii Devei ştiu produ- RÎNDLl' • SOARTA ÎNVÂ- lar oferă garanţii pen tru
te mai suş. Adică,. se de ce ? pline, întruoît i se pare -ee aşa ceva. Le dorim să ŢÂMlNTULUI. Inspecto revenirea la statutul de
vede, nu atît preţurile. îi — Nu ştiu şi niri n" mă ţină pe acest drum! o La ratul Şcolar, prin dl. Va liceu,. în condiţiile existen
neiflulţumesc pe oameni — interesează ,! — a căzut ca mică. Pusă pe cîntar, apa sile Murcşan, inspector ţei unui local.
deşi îi afectează — ci să un bolovan, răspunsul, ceea ratul arată 0,650 kg în loc restaurantele din Hune geijeral: „Vedeţi dumnea O
răcia din magazine. cg relevă că servirea' a de 0,700. . doara, pachetul de Assos voastră, Vatra Românească AUDIATUR ET ALTERA
în Alimentara nr. 73, trei rămas tot la preţui vechi. a ajuns la 50—60 lei, în are un meci cu U.D.M.R.-U1. PARS ! (Firesc, să ascul
cetăţeni stăteau de vorbă. Alimente nu se prea gă In Ioc de final vreme ce' la alimentare a Şi, întîmplător, mingea a tăm şi cealaltă parte im
— Sărăcie mare — zicea seau în unitate, colectivul rămas la 80 lei. De aceea ajuns pe terenul nostru f . plicată !) Conducerea Şco
unul. de aici' însă vindea — la In raidul întreprins în nu se vînd şi ocupă inutil Rugăm cititorii a scuza ex lii Generale Nr. 3 Dacia
— Se . parc- că nu putem un raion unde ar fi tre Deva şi Hunedoara am în- •- rafturile destinate dulciu primarea „absconsă" a d-lui consideră înfiinţarea li
scăpa de ea, ca de, rîie — buit să fie mezeluri —- în tîlnit şi alte aspecte pc rilor. inspector şcolar general, ceului drept măsură pri
dumnealui . eşte licenţiat pită din partea organiza
în filosof ie 1 Şi mai de torilor şi tot pripit accep
parte : „Nu ştim prea mul tată de către cei în drept.
te în problema asta, adre- In primăvara anului 1990,
saţi-vă ministerului !“. Măi, profesorilor români, ‘ care
să fie, oare inspectoratele predau la clasele maghia
şcolare nu reprezintă' în re, li s-a comunicat că
teritoriu tocmai respectivul din toamnă nu vor mai
minister ?! Sînt ele doar avea acces . la respectivele
verigi parazitare ce urmea clase. Dacă n-ar fi sur
ză a fi înlăturate ?! Ne venit pensionări, trei pro
îndoim. Cu atît mai mult fesori ar fi rămas fără
cu cit dl. inspector general catedră. „In sinea lor,
a făcut parte din respec profesorii care nu au mai
tiva comisie de anchetare. fost acceptaţi la clasele
Concluzia oferită nouă de maghiare au trăit un senti
dumnealui: „Nu s-a modi ment de marc amărăciune".
ficat nimic de fond în ur Cum au fost relaţiile din
ma anchetei. Nu s-a inter tre cele două corpuri pro
venit nici în programă, nici fesorale, risipite In două
în orar, nici în corpul pro cancelarii diferite, deşi Ie
fesoral. Conţinutul e ace adăpostea acelaşi acope
laşi, doar forma (adică riş ?! „Reci, distante şi
numele) s-a modificat!“. impersonale, Ne-am cu
' O noscut colegii maghiari
Conducerea fostului Li doar in 4 februarie 1991;
ceu Nr. 2, dl. prof. Zoltan la primul consiliu profeso
Pîinea ce s-a vîndut luni, la Deva, a fost foarte Preţuri noi, sărăcie veche.. Szel; „Lovitura dureroasă ral comun,,cin<l dl, director
frumoasă ş| gustoasă. Deci, se poate! pentru invâiâmîntul în Z. Szel fii . i-p prezentat
limba maghiară a venit în nominal. Era după comu
anii ’60, când şcoala Pe- nicarea Ordinului Mlniste-
tofi Sandor, pînă atunci . rului şi după demersttrile
AJUTOARE Vor învinge copacii ? cu clase exclusiv de nia\ de neaeceptare ale condu
cerii fostului Liceu Nr. 2.
UMANITARE ghiari, a fost transformată: Sperăm să colaborăm. Con-
ki şcoală mixtă". Au fiin
DIN STRĂINĂTATE In furia de a-şi construi provizii pentru porcii din parţine), am dorit să-l cu ţat, în toată această pe- ■ siderăm că asemenea se
paraţii sînt nocive. Copiii
Crucea Roşie din Germa garaje, poseisorii de maşini vecini. Aici se aciuează nosc părerea. Din păcaţe rioadă, clase licenţe de simt, iar noi, cadrele di
maghiară pe lingă liceale;
nia a trimis judejuîui nos nu mai ţin cont de locuri şoareci, care, din cînd în nu era acasă. Nici la Pri- Decebal, Real-Umanist Nr. dactice, trebuie să răraî*
tru, în luna martie, - aju de joacă pentru copii, de cînd, fac vizite^ protoco m„. ia Hunedoara n-am gă 2, .respectiv Industrial ■— nem domni ai educaţiei,
toare umanitare în valoa zone verzi, de faptul că lare „colocatarelor ” (a se sit pe nimeni, la sectorul Construcţii (din ’75). Răs- Există acum încurcături,
re de o jumătate de mi acestea i-ar putea incomo citi „oameni din bloc”). de sistematizare, pentru a punzînd dorinţelor venite trebuie apelat h un jurist
lion de mărci. Au fost în da pe alţii. Se războiesc Aceasta - este -situaţia în afla care este părerea ce dinspre părinţi şi elevi, pentru actele care au tre
zestrate astfel cu baremul cu vecinia Cu copacii. Cu şi iingă blocul 2. Doamna lor oare se ocupă de desti domnia-sa a făcut, în pri cut la liceu, unitate fără
necesar de instrumentar ji oricine sau orice le-ar sta Sofia Babiniuc, prima cu nele municipiului. Aştep măvara trecută, demersuri bază juridica",
medicamente toate dispen în cale. Intr-o astfel de care am stat de vorbă, spu tăm să răspundă la între pentru Un liceu maghiar, O
sarele din mediul rural şi situaţie (mai bine zis pe nea că părerile celor din barea dacă dumnealor sînt cu clase I—XII. Nu. întâm ÎN LOC DE CONCLU
urban. De asemenea, au ricol) se află şi zona din bloc sirii împărţite; unii de acord să se ridice gara pină împotrivire nici din ZII. Sistemul de învăţă-
fost dotate cabinetele de spatele blocului 2, de pe vor garaje, alţii nu. Per je chiar aşa la întâmplare, partea Inspectoratului Şco mînt românesc este iii de
chirurgie din judeţ. strada G, Enescu din Hu sonal era pentru construi sacrificîndu-se copacii In lar şi niţei a d-lui Cheţan, gringoladă. Tocmai de a-
nedoara. Am primit de rea lor întrucît are un tr-un mediu atît de poluat? preşedintele C.P.U.N. de ceea se cer măsuri tran
aici un strigăt de ajutor unchi cu maşină. In Cum consideră amplasarea
t din partea celor care vor schimb, domnul Emil Bă- coteţelor în inima oraşu atunci. Pregăteşte un corp şante care Să împiedice
profesoral de 20 cadre di
perpetuarea oricăror iluzii.
S.O.S. \ ea să le facem publice te iescu preciza că şi de-ar lui ? Sau vom admite ca, dactice, de naţionalitate Tergiversările nu fac decit
merile pînă nu e prea tîr- avea maşină n-ar fi de a- după scumpirea cărnii şi
CHIBRITURILE ţ ziu. cord cu tăierea copacilor. altor alimente, un» să-şi maghiară, prin transferări să mărească suplimentar
Sînl sigur că foarte De ce se tem oamenii ? „Poluează destul combina improvizeze coteţe chiar pe din Tg. Mureş sau Baruolt. ineficienta Şi să complice
mulţi cititori' ai ziarului Sau o bună parte dintre tul. Mai trebuie să şi trăim, balcoane sau pe blocuri ? Înfiinţează în incinta Şco problemele. Or, în felul
lii Nr. 3 o cancelarie se
„Cuvîntul Bber" Deva ei ? Pentru că cei 10 po ori dacă distrugem zonele acesta* tensiunile nu se
şi-au pus ca şi mine în sesori de autoturisme din verzi...". VIORICA ROMAN parată, unde depune docu» vor disipa curînd!
trebarea: „Unde şfnt bloc doresc să-şi constru în acelaşi spirit este re
chibriturile, de ce nu apar iască garaje în spatele a- dactat şi protestul adresat
nici acum după liberali cestuia. Dar asta presupu primarului municipiului
zarea preţurilor ?' Ea- ne tăierea cel puţin a u- Hunedoara, pus la dispozi discuţie — pămîntul
devărai că se mai găsesc nui rînd de copaci (din 21 ţie de doamnă Draga Tă
la acei comercianţi cer cîţi sînt acum), reducerea tar. Se mai precizează în într-o scrisoare semna dică sau nu suprafeţele în rămîn suprafeţe disponibi
taţi atît cu legile statu spaţiilor de joacă pentru protestul semnat de 17 tă de dl. Aurel Tulbure, cauză. Oric»m, important le, va decide asupra situa
lui cît şi ale moralei. cei mici, dispariţia bătă familii că asociaţia de lo din Hunedoara, str. Tran este ca pămîntul să nu ră- ţiei acestora. -
Dar ei ţi le oferă c - 5 torului pentru covoare, a catari n-a organizat. bici dafirilor, nr. 7, se arată mînă nelucrat, de pe el , Intrînd în dialog cu noi,
lei cutia. Fac speculă frânghiilor pentru uscat ru o consultare a oamenilor, că mai mulţi salariaţi ce să se obţină o producţie d-na Silvia BărbosU, din
cu acest articol atît de fe... Şi are ca efect direct „aşa că ei în numele cui locuiesc la blocuri au avut cît mai bună. Călan, str. Avram lancu,
necesar fiecăruia dintre şi imediat poluarea atmo , vorbesc şi „probă ?”. Căci în folosinţă suprafeţele mi Din conţinutul scrisorii nr. 3, are o nedumerire
noi, căci fără el nu-ţi sferei şi tulburarea liniştii. din spusele doamnei Roza- nime (pînă Ia 200 nip), ce ne-a adresat-o d-na în legătură cu impozitul
poţi prepara nici un Toate aceste inconvenien lia Preoteasa am dedus că unde-şi mai produceau cîte Lina Rus, din Crişcior, re de 0,40 Iei fie mp din te
ceai pe aragaz. In dis te pentru cele 26 de fa deja se măsoară locul, unii ceva din produsele necesa zultă că, la fel ca alţi lo renul ce-1 moşteneşte la
perare de cauză au a- » milii fără maşini (cum se se agită pentru procurarea
adresa indicată. Intrucît
re traiului. Acum, după cuitori ai comunei amin
: p‘ apariţia Legii pămîntul ui, tite, a primit în folosin sînt în vigoare acte norma
juns şi nefumătorii, o- t precizează în scrisoare) se materialelor. Deşi încă nu
bligaţi
fii să-şi procure^ adaugă unei stări de lu pot avea nici un fel de se pune întrebarea dacă ţă, în baza Decretului nr. tive ce reglementează im
) br cruri mai vechi ce-i ne autorizaţie de construcţie vor mai putea cultiva te 42/i990, o suprafaţă de pozitele şi taxele locale
brichete, ca să aibă cu l
ce aprinde focul. Chiar / mulţumeşte pe ■ oameni. cită vreme nu există încă renurile respective. pămînt pe care nu ştie : în speţă Decretul nr. 425/
nimeni nu se interesează ţ Este vorba despre existen o legislaţie care să regle dacă mai are sau nu drep 1981„ care nu a fost
Evident, comisia muni
de acest produs ? Deşii ţa unei „microferme" zoo menteze acest lucru. cipală pentru stabilirea tul să o cultive. Răspunsul, abrogat prin apariţia
pare nesemnificativ, fm-ă,' tehnice aflate chiar la mar Pentru că domnul Mitran dreptului de proprietate în contextul legii, este Legii fondului funciar,
- el viaţa nu se poate 1 ginea zonei în discuţie şi este responsabil de bloc şi privată asupra terenurilor clar, deoarece decretul a- impozitul despre care .
concepe aşa cum un bol- \ destul de aproape de bloc. — din cîte am aflat — se este cea în măsură să so mintit s-a abrogat odată este vorba. Se percepe în
nov nu rw descurca i Mai este vorba şi despre numără printre cei mai în luţioneze această problemă, cu intrarea în vigoare a continuare.
fără medicamente. (Adi- ; faptul că în bloc nu exis focaţi susţinători ai proiec avînd în vedere dacă titu Legii fondului funciar. Co-1
fer Horvat, Bîrcea Mi- V tă uscătorie, în schimb u- tului (deşi oamenii mi-au larii dreptului îşi reven misia locală, In cazul cînd NICOLAE TfRCOB
că). 4 nii .întreprinzători* şi-au precizat că garajul de lin-,
făcut în pod magazii cu gă coteţele cu porci îi a