Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_339
P. 2
CUVTNTUL LIBEI
: - •: '■ . .
"■ ■ . •. ■■ ■
Înainte şi după concursul case întîlneşti flori e un cat lui Marin Sorescu, religioaşe cînd sint pro
Dacă in ferestrele unei
consemnează
sărbătorile
după-amiaza
literară
semn că proprietarul este -Chipul mamei în litera gramate cu -prioritate ac
acasă, iubeşte frumosul, tură" organizată în cola ţiunile cu cartea. Există
este preocupat de căldu borare cu . catedra de preocupare pentru dotareg
ra ambianţei locului în limba română de la şcoa bibliotecii cu carte nouă,
care trăieşte sau îşi des la generală din localitate pentru educarea eitltoru-
făşoară activitatea. Dacă (prof, îoan Naghi), fondy.1 lui privind păstrarea căr
florile înfloresc în fe ţilor, modul cum acestea
Ocupă, în sala de spec ţională — pentru speciali Clasa a Xl-a — media reastra unei biblioteci moam trebuie returnate biblio
tacol, locurile din spatele tăţile Pedagogie şi Psiho 9,75. comunale, curii e cazul tecii,
meu. Sînt sobre. Şi fru logie, găzduit de Şcoala • Oana Vorniceasa celei din Gurasada, e o Pe de altă parte, insă,
muşele. ' Aflu că, împreu Normală Deva, în primă (Bacău) • Simona Popa dovadă că' aceasta îşi pri Ffori in instituţia duce mare lip
nă, alcătuiesc echipa Mure vara aniversară -— fericită (Oradea). meşte cu regularitate ci să de carte pentru copii,
şului. Le cheamă : Amelia coincidenţă 1 s-a încheiat. Spaţiul tipografic nu titorii, organizează ac ceea ce credem că va sta
Şipoş, din clasa a Xl-a, Competiţia a . implicat ne-a permis decît citarea ţiuni specifice, s-a inte mai mult în atenţia Bi
concurentă' pentru proba pe cei mai buni dintî'e e- premiilor întîi. Impresii cu grat cum se cuvine în co bliotecii Judeţene, a Cen
de psihologie ; Dorina levii şcolilor normale din valoare de concluzie am munitatea umană. Aşadar, trului de Librării Deva
Jurcovan, tot, din clasa a ţară. Şi nu numai pe ei, solicitat însă specialiştilor. omul sfinţeşte locul! atunci . cînd se încheie
Xl-a, aflată în competiţie ţinînd cont că la discipli D-l prof. dr. GH. BO Sub astfel de auspicii contractele cu editurile.
la pedagogie. Amîndouă sînt na Psihologie s-au prezen BOC, inspector general s-a desfăşurat activitatea In plus, credem că facto
fericite „recidiviste", Înţe tat şi elevi ai liceelor de în M.I.Şt., a remarcat im bibliotecarei Rodica Pre- rii responsabili nu vor
leg prin asta că au fost, şi alt profil. Inspirată din plicarea la înalt voltaj in secan care, pxintr-o mun uita că fondurile alocate
în anul trecut, cele mai confruntarea vechilor greci, telectual a participanţilor. că organizată, a făcut ca pentru procurarea de car_
bune din judeţul lor la pc muntele sacru Olimp, Pregătirea se dovedeşte a instituţia să nu se deo de carte este etalat potri te nouă au rămas in ge
probele deja numite. Şi de întrecerea i-a adus alături fi deosebit de serioasă şi sebească in mare şi, păs- vit indicilor sistematic şi neral cam aceleaşi, iar
la faza republicană a con pc cei mai tineri aspiranţi meritele aparţin în egală irind proporţia, de o bi alfabetic. întîlnim vitrina preţurile tipăriturilor au
cursului nu s-au întors la munca de pedagog. măsură competitorilor, dar bliotecă orăşenească. Se cu aniversări care amin crescut' foarte mult, ast
cu mina goală. Amelia a S-au cunoscut, s-au " în şi .dascălilor ce i-au pre înregistrează la această teşte de împlinirea a 105 fel că zestrea de carte
luat menţiune, iar Dorina trecut şi rezultatele sînt gătit. Peste 70 la sută'din oră 154 cititori cu 773 vo ani de la naşterea lui a bibliotecilor stagnează.
■ a primit un premiu II şi... cele de mai jos. tre lucrări au fost premia lume, un număr aprecia George Topîreeanu şi, -a Economia de piaţă îşi
te, notate fiind cel puţin
uri premiu special, drept PEDAGOGIE cu nota 8. Este relevantă bil de acţiuni între care un lucru firesc, calenda spune cuvîntul!
răsplată pentru... o lucra Clasa a IX-a — media pentru calitatea şi respon recitalul de poezie dedi rul creştin ortodox ce MINEL BODEA
ră; de factură specială. A i 9.75. sabilitatea abordării con
treia tîrg-mureşeană în con • Georgiana Căliman cursului situaţia întîlnită
curs este Cristina Boldea, (Bucureşti) • Diana Mi- la disciplina Pedagogie —
din clasa a X-a; în pre halache (laşi) • Giorgia- clasa a X ll-a ; dintre cei
mieră într-o asemenea fa na Ungur (Deva) • Ma 20 de participanţi, 18 sînt
ză "(pedagogie). riana Zănoagă (Topliţa).
Clasa a X-a — media autori de lucrări premiate..
Le întreb ce se întreabă. 9.75. D-na SILVIA POPES-
Dacă au emoţii ? Da, au, • Adriana Lie (Cîmpu- CU, inspector principal de
dar în „cantităţi" normale. lung Muscel) • Anca Bur specialitate în M.f.Şt., vor i M i
Dacă vizează sus, sus ? Da, că (Braşov). bind în numele comisiei
de ce nu ! Sînt optimiste! centrale, se declară foarte
Clasa a Xl-a —
Dacă ceea ce fac le pare 9.50. media mulţumită de calitatea pre
util? Firesc ! Doar ele in gătirii elevilor proveniţi de
tenţionează să îmbrăţişeze ,• Li liana Glemianu (Ca la şcoli normale cu tradi
o carieră didactică. Prin ransebeş) • Annabella Fo- ţie şi plăcut surprinsă. de
urmare! un astfel de con dor (Odorheiu Secuiesc) prestaţia celor de la şcoli
curs, nu-i decît un test • Măria Rad (Cluj). recent înfiinţate. Dorhnia-sa
foarte bine-venit ! Vor fi ISTORIE — PEDAGOGIE a ţinut să felicite pe eleve
dezamăgite dacă nu Vor . Clasa a Xll-a — media le ocupante ale locului I,
cîştiga lozul cel mare ? 9.50. disciplina Psihologie, cla
Nu, nicidecum ! Deoarece Două premii întîi. sa a X-.a, autoare ale unor
cred în muncă, cred în • Mihacla Oancea (Ga lucrări de excepţie „incre
viaţă, cred în viitor! laţi) • Verestoy Tunde (O- dibil de bine structurate şi
Copii cuminţi şi har doi'heiu Secuiesc). notate, în consecinţă, cu 10".
nici! Cu preocupări cu PSIHOLOGIE Tuturor, celor impli
minţi şi înţelepţi ! Baftă ! Clasa a X-a — media 10. caţi — competitori, dascăli
O • Luminiţa Savu (Con pregătitori —- un gînd de
A treia ediţie a concur- * stanta) • Albiniţa Fînaru bine, pentru viitor !
sului olimpiadă — faza na (Iaşi). NATALIA VASIU
C în d a m in t ir ile 44
99
CUTII DE COMPOT DE ANANAS
„Cină, amintirile-n tre frumoase flori pe ale că Deva, in casa noastră:
cut/ încearcă să mă che ror petale dăinuie trecu Gh. Bogdan Duică, V.
me/ Pe drumul lung şi tul. Ghidionescu, fiica lui Vla- DEPOZITATE LA „S.A. RETEZATUL" DEVA
cunoscut/Mai trec din vre- — Trecutul,., A cărui huţă cu soţul, prof, I. D. PE CIND IN MAGAZINE ?
me-n vreme..." martoră sînteţl... Aveţi a- Ştefăneşcu, scriitorul /.
— Permiteţi, stimată mabiUtatea şi încercaţi Slavici — care, la Iaşi, o
d-nă prof. Maria Bivola- a-l reface şi pentru noi, botezase pe $ o r a mea,
ru, un succint euricullum cei care n-am fost con acum în vîrstă de 84 de
vitae care să vă prezinte temporani cu trecutul ani... Partener la şah şi
cititorilor noştri. Acelora Şcolii Normale din urbea la tunătoare de. raci i-a
care nu vă cunosc, bine noastră. fost marele Sadovcanu... Interesele de grup ?
înţeles. — Am văzut şcoala Am enumerat numai ciţi-
* Sîntcţi al cincilea copil „crcscînd" de la carul cu va dintre cei eu care
născut in familia Constan boi, la căruţa cu cai şi prof. C-tin Sporea a în M-am decis să scriu re pe Holhoş Grigore, şef de patru. Să ou fie valabil
tin Sporea, cunoscutul di apoi la maşină. Am trăit treţinut relaţii. Nu doar dacţiei ziarului „Cuvintul atelier — o să reuşească acum proverbul: „Ai carte,
rector al Şcolii Normale. zilele cină, pentru spălatul profesionale, ci şt de liber" în urma citirii arti să mă aducă în starea de ai parte?!" In ce mă pri
Familia serioasă cu mulţi rufelor (ce se făcea cu prietenie... colului despre „cazul deose a pica la picioarele dum veşte nu mă sperie nici
copii /şase), după moda mina} se aducea apă cu o ■ -r- Cutez a vă cere o bit de tm ilciP* publicat în nealui, implorîndu-1 să-mi concedierea, nici posibili
vremii, reprezentată cu saca de la Cerna. Cura caracterizare a celui care, nr. 323 din 13 martie a.c. pot continua activitatea în tatea de a ajunge şomer
cinste de acel pater fa- tă, de altfel, incit te cu cinste, a fost directorul Desigur este un caz în- firmă. pentru că m-am realizat
puteai scălda în ea. Şcoa Şcolii Normale din Deva De ce toate Uneltirile as , prin forţe proprii, crescută
milias — al propriei fa cîlcit no numai prin mo
al
milii, dar şi al şcolii — la avea o fermă, unde se timp de 20, 'de ani Şi nu dul în care s-a decis con cunse ? Din prea multă în spiritul cinstei şi acum
în prami
oarecare! N tţ!
omeniei. Cum pînă
care a fost părintele cultiva grîu. Şi, după se Ci chiar din 1919, an Ime cedierea unora dintre an ani Intlţnit puţini oameni
d-voastră. Aţi crescut în cerat, saltelele din paturi, diat următor Marii Uitiri! gajaţi, ci şi prjn coordona oare să nu aprecieze aceste
le elevilor se umpleau eu
cu
rea întregii activităţi,
curtea acum sărbătoritei paie. Nu pot uita joaca Un pedagog pe care, cu referire în special la rela ECOURI calităţi, sînt convinsă că
şcoli, de la l pînă "ta 19 noastră pe saltelele proas permisiunea d-voastră, ţiile de subordonare, atri voi reuşi realizări şi pe
ani. Şi, la mijloc de pete, stivuite în faţa l-aş situa pe direcţia des buţiile pe linie de serviciu LA UN mai departe,
Oare de ce conducerea,
veac, aţi revenit in şcoa internatului... Şi nici plă chisă de Titu Maiorescu. ale fiecărui angajat, evi de aproape un an, dar mai,
lă, ca profesor. Anii au cerea pe care o trăiam — Doresc a evita su denţa stocurilor de materii ARTICOL
cînd na afundam în griul biectivismul. Şi pentru prime şi piese de schimb ales de cînd e-a pus pro
trecut... De aici aţi ieşit la asta am să vă ofer cîte- şi, nu în ultimul r|nd., a blema, în toamnă, do tre
pensie. Şi, nu arareori, din magazie... Văd şi a- atmosferei de lucru. Pen cere la societatea comercia
cum -metrii" de lemne, va vorbe dintre cele, spu
puteţi fi zărită străbătînd frumos stivuiţi în curte, se la adresa sa de un tru că de atmosfera în simpatie sau antipatie ? lă, nu s-a preocupat îndea
cu pas nostalgic curtea printre care noi, cei şase fost elev, general-maior care lucrezi depind şj re In cazul meu n-a prea reu juns de găsirea unor mo
zultatele. Am simţit acest
sau
dalităţi de extindere
atU de cunoscută. Să vă copii ai directorului, ne în rezervă — C. Timaru : lucru pe propria-mi sănă şit pentru că am rezistat, reorganizare a activităţilor
e drept cu ajutorul extra-
găseam locuri de joacă...
mai întreb de ce ?! —: Îm i este cunoscut „Imaginea sa rămîne mo tate cînd, lucrînd în ca verglelov şi al încurajări pentru a nu ajunge în
del, de profesor, director
— Vedeţi, cu fiecare pas drul atelierului "de proiec lor din partea unor cole situaţia de a nu mai fi
faptul că directorul C-tin conducător, strălucit peda tare, s;a ajuns pînă acolo
îmi retrăiesc copilăria... Sporea, tatăl d-voastră, gog, educator şi bun înoît coşmarurile mi se ge. Se parc eă este ade- rentabile cadre cu pregă
tire superioară ? Apare fi
Fiecare treaptă, din scă era rţn intelectual rasat. Român". păreau mai plăcute dorit văraţ că s-a hotăvit conce rească întrebarea, dacă s-au
în
dierea celor care sînt
rile pe car$-am alergat Societatea de cpre se în «Cînd amintirile-n tre gîndul pentru o ' nouă zi concediu pentru, îngri jirea avut în vedere interesele
conjura nu putea fi de cut..." spusa este ă poe le serviciu.
4t>ti şotpteşţg ceva, ţfiQftc cît pe măsura sa. Vorbi- tului... Gestul aparţine, ’ copiilor pînă 1$ un an, ime angajaţilor sau numai cele
rece amintirile sînt, ţi ţi-ne, vă rog, despre ea ! insă, fiecăruia diwtie noi.!. Da, domniţi inginer şei diat după ce Ie expiră ter personale, adică de şrup?1
pentru mine, cele mai — Am. v° aici, la NATALIA VASIU Bărbii Al. Narcis credea menul ? în acest caz, lista ANA VASIU,.
concediaţilor cu pregătire
că iucrind din umbră, a*
vîndu-1 ca unealtă fidelă superioară va creşte cu ~ inginer
