Page 3 - Cuvintul_Liber_1991_339
P. 3
I APRILIE 19^1 Pag 3
REVENIND IN CASE UNDE TRĂIESC COPII
(Urmare din pag. 1) TALUL DE NEUROPS1- de vedere psihoterapeutie, N-am ocolit nici şcoala
HIATRIE INFANTILĂ n-au avut ce să-t înveţe colaboratoare a spitalului.
al şcolii — un fost castel PĂCLIŞA. Despre triste ■ pe ai noştri". Cu sprijinul Tocmai se primise un
au început anul trecut ţea — obiectivă, intrinse aceleiaşi organizaţii, s-au consistent dar de sărbă
lucrări de consolidare a că şi obligatorie — a unui făcut şi mici reparaţii, tori. L-a oferit cu mări
tavanelor. S-a dat josten- .astfel de joc v-am vor mergînd pînă la schim nimie grupul România,
cuiala de la parter şi... bit, numlndu-l, asemenea -v barea grupurilor sanitare din localitatea WINTERS-
cam atît, Din cele patru poetului, un »rai beteag". de la secţia 3. In chiar WIJK, Olanda. Este o
milioane de tei acordaţi Cum altfel ar. putea fi ziua -vizitei noastre, la benefică „recidivă" din
de Prefectura judeţeană locul unde trăiesc copii, Păclişa se afla un medic partea olandezilor. Am
s-au cheltuit 500 mii. oameni în devenire, cu francez, ce urma a face înţeles că iniţiativa apar
Acum lucrările sînt în minţi şi trupuri tulbu- un examen de bilanţ of ţine unui profesor, pro
trerupte. Se pare că nici - rate, contorsionate. după talmologie, spre a putea prietar al unei şcoli de
băni şi nici. ; constructori legi nefireşti, miluite de ajuta cu eventuală apa şoferi, şi unui fermier.
nu mai există. Acoperişul cine ştie ce furtuni... ratură. De fapt, transportul s-a
e degradat complet, in. Ştiam din vizita făcută Copiii de la Nălaţi au făcut cu propriul lor
. temperiile distrug clădi - în noiembrie, că trimişi fost aduşi aici. Sînt 48. autocamion, şofat pe rînd
rea. E greu să fii sărac ai organizaţiei Medecins Cei mai mulţi între 3 şi de cei doi. Ce s-a pri
şi neajutorat I du Monde s-au implicat 10 ani. Dar şi între 10 mit ?! Haine, jucării, e-
Deţinem informaţia că in munca de aici. Erau şi 18 ani. Li se alătură chipament sportiv, două
internaţilor de la Nălaţi atuncil patru. Intre timp doi adultizaţi. Li s-a pus maşini de cusut, instalaţii
li s-a oferit un alt au mâi venit doi. Sint la dispoziţie secţia 4, a- sanitare, mobilier şi, a-
sălaş. Doream să verifi cinci -educatori şi o asis menajată cu sprijin ma tenţie vă rugăm, material O oră la clasă — Şcoala din incinta Complexu-
căm autenticitatea ştirii. tentă medicală. Toţi din terial tot de la Medecins pentru iniţierea copiilor lui spitalicesc Păclişa.
Şi n-am regretat că ne-am Franţa. Este de-acum c - du Monde. Noutatea este în activităţi opţionale:
lăsat purtaţi de dorinţă. născut faptul că sosirea doar altoită, localul fiind vase şi alimente pentru
Ce-am găsit.?! Pustiu! acestor „trupe" —• cu a- un fost grajd. Degradarea deprinderea aranjării me
Pustiu ! Nimic decît pus cordul guvernului nostru- începe a-şi arăta colţii. sei ; resturi textile, pen
tiu ! Oarecare animaţie d- şi imixtiunea lor in Toţi cei veniţi de la tru croitorie ; hîrtie ; jo
doar la acareturi, unde treburile alor noştri au Nălaţi prezintă deficienţe curi. Şi, pentru a nu
i-am intîlnit pe domnii stirnit animozităţi. Justi neuropsihice. De cele mai exista neclarităţi, reţete
Adam Băcălete şi Gheor- ficate în unele locuri. Mai multe ori este vorba de şi regulamente. Totul a
ghe Iorgoni. Vizitiul . şi exact, acolo'unde ei şi-au spre encefalopatii infantile foşt preluat pe liste de
respectiv îngrijitorul fer depăşit atribuţiile. Edifi sechelare, concretizate inventar, în prezenţa unei
mei de porci. Şi ştiţi ce catoare in acest sens este prin pareze sau imbecili comisii. Corecţi D-na prof.
ne-au mărturisit despre mărturia d-lui dr. Ioan tate. Uneori, cele două Silvia Ungur, directorul
cei răspunzători de soar Marcu, directorul Spitalu nefericiri merg de mină. şcolii, ţine să mulţumeas
ta vestitului parc şi, im lui Păclişa. „Musafirii vin, D-l director afirmă: că olandezilor atît pentru
plicit, a castelului ce-i dar mai .şi pleacă. Şi „N-am speranţe că se va sprijinul materidl, cit şi
aparţine ? ! Că domniile- dacă nu pleacă, cel puţin mai face_ eşua". Cadrele pentru cel moral, pe care,
lor „viu, se uită şi... plea să nu-ţi caute prin dula sanitare — 23 — sînt insu cu dărnicie îl oferă. „Au
că. E păcat, mare păcat..." puri". Ju st! O latură po ficiente. Lucrările la noul plecat cu lacrimi în ochi.
Un oftat ne-a scăpat şi zitivă trebuie insă recu pavilion, cu 100 de paturi, Vor reveni în luna mai".
nouă. După care am por noscută în prezenţa fran n-au demarat încă. Ar Staţie terminus a peri
nit in căutarea copiilor cezilor. Aceea că i-au fi necesară o centrală te plului nostru: ŞCOALA
ce, pînă la 1 februarie, învăţat pe români să-şi lefonică. Şi un aparat AJUTĂTOARE PEŞTEA-
fuseseră adăpostiţi aici. schimbe optica flsupra electroencefalografic nou. NA. O privim şi nu ne
Am' plecat promiţînd în bolnavului cronic. N. R. La instalaţia termică nu putem reţine o, exclama Noua sală do mese construită intr-un limp record
sinea noastră să revenim Sintagma bolnavi irecupe s-a umblat de 30 de ani. ţie : curată şi dichisită ca — o săptămînă — cu ajutor francez.
curînd. rabili nu se acceptă pe Toate la capitolul „dezi un ou de Paşte ! Amănun Foto Pavol T.az.i
Popasul următor: SPI plan mondial. „Din punct derate". Deocamdată, te — curind!
PĂMÎNTUL,
SALARII PE MĂSURĂ MUNCII DEPUSE Cum s-a stins viaţa Luminiţei bătr;nh şi
Lumina zilei se micşora şi gemetele s-au stins. văr, cei doi concubini beau MECANIZATORII
încet-încet şi în locul ei Au trecut cîteva zile, şi se îmbătau des, după (Untul!
se instala noaptea. Viorica iar cei doi n-au mai auzit care se luau la harţă. Dar
LA FABRICA Di CHERESTEA Daniela Alba era acasă, nici un zgomot trecînd nu orice harţă, ci ceartă tractoarelor în alte judeţe
ocupată cu treburile ce se prin perete. Nu şi-au făcut de oameni cu minţile tul din lipsă de oferte în ju
DIN VATA DE JOS cereau făcute prin aparta însă probleme, nebănuind burate de alcool,' în care deţul nostru. Ba mai mult,
ment. La un moment dat, că In apartamentul • vecin raţiunea este adormită. In am fost informaţi că Fi
prin peretele subţire, din s-a întîmplat ceva rău. Au seara -aceea fatidică, cear liala Băncii Agricole s. A.
— Lucrătorii noştri, pes N-o să mă credeţi, în apartamentul vecin, auzi aflat, abia a treia zi, că, ta a degenerat" în bătaie. din Haţeg a acoperit inte
te 300, sînt prezenţi zil condiţiile şomajului care voci ridicate, bufnituri. de fapt, s-a petrecut O cri D. C. a trîntit-o pe L. G. gral solicitările financiare
nic la lucru. Pe două se vede treaba că ia pro „Iar se ceartă ăştia, îşi mă. In ziua aceea mama la podea şi s-a năpustit a- pentru S.M.A. din localita
Schimburi. Am încheiat lu porţii : cu lipsa forţei de zise. Aşa o ţin mereu". Luminiţei G. a venit să-şi supra ei cu pumnii şi cu te, acum unitatea putîn-
nile ianuarie, februarie şi muncă, Am fost nevoiţi In apartamentul alăturat, vadă fata. A 'bătut la uşă picioarele. Gemetele femeii du-şi desfăşura în bune
martie, deci primul tri să trimitem delegaţi fe ju locuia o femeie — Lumi multă vreme, dar nu i-a — auzite de vecini — nu condiţii activitatea.
mestru al anului, eu reali deţe din Moldova ca ’ să niţa Gropeanu, pe nume. răspuns nimeni. S-au a- l-au determinat să se o-
zări bune, ceea ce înseam aducem 0 de muncitori Nu singură, ci împreună lertat vecinii care au a- prească. A lovit bestial z.v a v i* .'. . ,‘«-*"4«.v v w w
nă că oamenii şi-au luat de care aveam cea mal cu Dumitru Corcheş, con punţat poliţia. Uşa a fost pînă acestea s-au stins, Lă-
salariile >—■ făcea preciza mare nevoie; ca sâ putem cubinul ei. V. D. A. îi ştia forţată şi oamenii în uni sînd-0 pe victimă la po PENTRU
rea domnul Marcel Sbîrcea, îndeplini programul ce ni pe cel doi că beau des form* au intrat In apar dea, D. C. a ieşit din a- APUCAREA
şeful Fabricii de cherestea l-am propus şi să putem împreună, că vin acasă tament, unde au găsit-o pe partament şi a plecat. Se UNITARĂ A
din Vaţa de Jos. da salarii corespunzătoare sub influenţa alcoolului şi L.G. moartă. pare că, mai apoi, o urmă REGLEMENTARILOR
— Privim această imen oamenilor, fac scandal. Bufniturile întrebarea care se punea, de frică l-a atins şi s-a
întors. A găsit-o pe con
să hală în aer liber. Este ;. — Dar după cîte cunoaş s-au înmulţit din ce în ce, firesc, era : cine a săvîrşit cubina sa fără viaţă. S-a LEGALE
plină cu buşteni. înseamnă tem noi, în zona Brad sînt iar. mai apoi veneau înso fapta? V.D. Alba şi fra speriat foarte tare, dar n-a (Urmare du» pag. I)
Că furnizorii dumneavoas multe cerinţe pentru lo ţite şi de gemete. S-a dus tele ei şi-au adus aminte, anunţat pe nimeni. A în
tră îşi fee datoria de a vă curi de muncă- la fratele ei, la Ioan Alba, de ultima seară cu zgomo cercat sâ-şi piardă urma unor categorii de minori
trimite sortimentele de ■— Este foarte adevărat, şi i-a zis i te multe, astfel că orga în speranţa absurdă că va de la cele trei municipii şi
lemn de care aveţi tre dar... — Du-te de vezi ce se nele de ordine au pornit colaborarea cu biroul de
buinţă, t Noj încheiem prin a spu întîmplâ, că, parcă, nici să-l caute pe ucigaş. N-a scăpa de consecinţe. Şi-a asistenţă socială din cadrul
că
dat, mal apoi, seama
muncii
şi pro-
mai fost nevoie, fiindcă în
Direcţiei
— Furnizorul nostru de ne că cine vrea să aibă o odată n-au făcut ăştia din n-are nici cea mai fira I tecţiei sociale* In o ei aşi
bază este Sectorul Fores pîine asigurată să bată la vecini atîta gălăgie. chiar ziua aceea, D. Cor vă şansă şi, la trei zile de 1 timp, efectuăm vizite şi
cheş s-a prezentat singur
Ioan a ieşit, s-a apropiat
tier din Haţeg. Nu numai poarta Fabricii de che de Uşa apartamentului ve la poliţie şi a zis ; la odioasa sa faptă, s-a controale în unităţile de
că ne livrează buşteni restea din Vaţa de Jos. . — Eu am omorît-o re predat. i ocrotire din judeţ în scopul
pentru gater lă nivelul ce Ne gîndim la tineri, în cin. A ascultat o vreme, Problema care se pune respectării prevederilor .e-
rinţelor, dar şi de bună primul rînd. apoi s-a întors ziclnd : Luminiţa G. — şi o subliniem încă o gale cu privire la ocroti
Cercetările asupra cazu
— S-au liniştit.
calitate. Uneori chiar în lui au relevat că, într-ade- dată în finalul acestor rîn- rea minorilor internaţi. în
avans. GH. I NEGREA Intr-adevăr, bufniturile duri — este pericolul deo colaborare cu alte organe
—« Ceea ce vă permite sebit de grav al alcoolului judeţene, elaborăm propu
şa şi dumneavoastră să — consumul acestuia am- neri pentru îmbunătăţirea
puteţi mulţumi beneficia plificîndu-se foarte mult continuă a activităţii de
rii.,. în ultima vreme. Vedeţi supraveghere a minorilor,
— Bineînţeles. Beneficia şi dumneavoastră, stimaţi organizăm acţiuni pentru
rii noştri de baza —- I.P.L. cititori ai -Cuvîntului li depistarea şi educarea mi
-urile din Pîncota, Beiuş, ber"-, crîşmele sînt, de norilor predispus* a comite
Cluj, Sighet, Deva ş.a., dimineaţa pînă seara, pli acte antisociale.
primesc de la noi lemnul ne stup, s-au înmulţit ca — Aţi putea da un cali
de care au nevoie, pe care ciupercile tot felul de ficativ activităţii persona-
îl transformă intr-o mare chichlneţe ce vînd ţuică . lului din compartimentele
diversitate de produse pen de provenienţă dubioasă. : acestei direcţii ?
tru populaţie, o însemna Sînt fenomene ce trebuie 1 •— Bine, chiar ,'oar-
tă cantitate — mobilă mai să ne îngrijoreze pe fie ţe bine, f ă r ă să exage-
cu seamă — fiind destinată care dintre noi, întrucît ! răm. Prin înlocuirea a 15
si partenerilor de peste consumul exagerat de al j salariaţi vîrstnici cu tot
hotare. De asemenea, dăm cool devine un fundal pe j atîtea cadre tinere eu stu-
rumeguş la I.M.C. Deva, care se petrec marea ma j dii de specialitate juridi-
„Avicola" Mintia ş.a. joritate a faptelor . anti ; ee s-au creat premise reale
— Cu ce necazuri vă sociale i pentru o activitate legală,
. confruntaţi ? O ilustrată pc adresa Primăriei clin Lupcni. Foto i Pavel Laza TRAI AN BON DOR | concretă, eficientă.
