Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_340
P. 2
CUVINTUL UB
Pag. 2
Nichita Stănescu -
metafoTă a absolutuliii
Am sărbătorit, la 31 mar comunicare ci identificare;
tie, 53 de ani de Ia naş- f«A mirosi o Soare e ca şi
iîtr > hîl Nichita lic*-■<'« cian/ în Recunoştinţă ;te
poet aî zborului, al bucu cauză ai viola/ însăşi cau-
riei u<zra, care a concep- tAl, Pentru jvu a- '
tteBzafi fo U ri» -.a s t e ' celui „altceva, mult mai
—« tetivă i». t e f a t e » a unul înalt", aspiraţia sa de ori
■ -eitenoSr;pte&:;v" tetatefcifa t e ■ gine romantică se purifică,
S-ar putea serie o tn- CONTRAPUNCT exemplul de mai sus, cea-1 rostire, în spaţiile rarefia- depăşind cunoaşterea par-
treagă carte despre me tura :,~a:-wr< nimici de-a te ale ■ «necuvintelor*. ţ<j’a şi pariicul rizn.tă £
văzului, auzului, t^factivu-
al. pr<
todele cenzuriI ceauştste face zi, î "A sau r^. ti- ţ Laureat al premiului in-
• ' .1
vegheată de vigilenţa nea» tatea. Croşetele . se- foto- J beşnaţional .dşerder" (19751, ltd ; («Dar eu sfnt bolnav,
gră a •tovarăşului Dulea". Texte mutilate seau doaC (And şi (And, > continuator - ododern a le * » i-te U ‘c a / A** .-.tf-’
attz şi vedere; / de tm fel de
• Dat dbla cu timişul vom ' pentru a-i crea citttoruiutl perienţei ÎBeepute de Ni» ochi, de un fel de ure-
putea evalua exact adevă aparenţa corectitudinii. J colae Labjş, ^ repropunînd
ratele proporţii OU impfe- m i şi literatură. Recent putut deranja „puritatea Uite, voia să zică cşăzîtte.1 eul liric drdpt centru al che;/ neinventete de «re')-
tăţUor, abuzurilor şt fal atu avut însă. surpriza să ideologică", Astfel, de luăidu-te compt- K. •• t *» % j-te!ei, Kichita Stfefâseu as te actuaiitate,
sificărilor pe oare ea le-a - constat ' că textul pUdăt EROde " scrie, enu- vertizez prin ( •cişeteic' Ate I i teiţfovaii ipăllpeii t e ţpe «ara Jfidhiţa
comis asupra textelor pu era mutilat, era uTt ţedSj - metfkd? i „Sărţi pentru teă că am eliminat cîte- J a mare capacitate inventi Stinescu cau& să ni-1
blicate. Şi va trebui să Revelaţia adevărului mi-a toamnă, pentru Noaptea va'cuvinte egre nu l-or » vă, de tişţ Vitalism cast şi transmită capătă contururi
facem deosebire latre mo : publicarea. le Sfîntalui Andrei,, pentru servi fe. «ptei®-. - fae* ţtetfr te st - noi, ^ans|c«ţitef8»8ş tb fct>
dul ia oare acţiona cenzu Editura Destin ei» Deva - Săptămîna Luminaţi ; JubsâlpRf ■; ten ip p ţa • u tet eameiţi
ra asupra textelor scriitor a taîuis&hii Ud Mirsea te i; solstiţkil de văpf4“. deiAt un serviciu înlătu- | făţi de reflectare. Mirarea %bişnfiBţi îhte-t&i ăntidof
rV*r {% -viaţă fi e**fre £M*kio, I^sgiawntar! cşs», Ceimmdf are însă rtndu-Uh Adevărul" trirf * - în faţa .existenţei (»Ce bine administrat tendinţei de
mărire, de suprascîlcitare a
operrA celor morţL PrlmZt uAde acelaşi text apare ţiili* hă ţi taie, &% ‘«fa, jl AnsşŞifrdttM^ . « irtsă I cf '■i m u* i-' sîntl*)
co iexţet& ijiuzitaLe; &acuv.%
aveau posiMBtatea *S pro- in m coreţ tă, Şo- pe gî ,-ttuH far freza, «j®» că texielo mutţbste tac&. se constituie în premisă a’ structurii umaite alunecată
testeze (deşt inutil), să ■ cui surprizei s-a produs re mutilată astfel; „Cărţi tllhăreşte,. precum .*? «fi unei buctuii impctoioase de : pe panta:*tegra«IŞfir iîw)ra) a
refuze «cslafeerarea** sau btică ie la UUu, care, tn pt ntru pentru iui Eiiaie, sfat teffadimei * viaţă („.^atog ţi salt şi Cu tf operă Vastfii pă»
să-fi adapteze cit de eft v& fim m . originală, este solstiţiul de vară", far ci rnmmmm. fitil.. « I s yen- » carg..."), ;te a poeticii sate trunsă de fiorul unei in-
te >s ţ'-rt î( Vi
afective
textul la ccndi l(U wvfa- Cl>fî pascale sa» despre titorul o ui te huită, con ţcfaie-. .Cel puţin . dou& t un aer de măre ^fwespfţl» tradusă In im-, multe limbi
me virginală. Potrivind cu-
roferio n&ţsi<&tea unu}-Bianual vins că aţa a serie Btiade. , decenii de aatm tnalnţe * Vbite, osetend mtreu întins Ş. f i-î't. f V «Ai -1, T
‘de m nM fe*€ — apărafi fii jSerfitetuIui eititor. Dan' - Uneori, cenzura osea obă* voţ at^a de lucru edito-1 (tenuri diametral opuse, patru ori premiul Uniunii
. eventual doar de editor — t-sg», bine, o editură a" so ceiuf să semnaleze ampu rit noştrt pentru m repu- * poetul est» corttinuu fii Scriitorilor, Nfchîta Stâ-
nu fiud aveau cum să cialismului victorios, mat tările operate prin aşa ne' în circulaţie tezide f căutarea ideii (existenţiale. nescu a tevenit te scurtă
. reacţioneze iar textele Se oUs dud ca te . adresa numitele croşete: trei . autentice ele scriitorilor % Relativitatea lumii obiecti vreme un nume de referi»,
era* mutilate fără fenă, tbţnetului, ău putea pu- puncte intre aatant>ue . editaţi tub comunism, far I va este sugerată prin mo ţă al liricii româneşti con
njungtnă astfel '/sisifitmlm ţuca texte despre -cărţi drepte. Cînd dădea peste nouă nu ne r&aâne pteŞ * delul loatHor simultane. Nu temporane. Gel * cărui rc-
laCtmoştihţa cititorului Textul ua BUe- croşetă, cititorul ştia mă .atunci dectt sŞ le citim I linia dreaptă, euclidiană, . tM a fost mereu lipită de
cate le recepţiona ca aa- *-ere dectt nouă pa- car c i de aeoio s-a elimi ca prudenţă, tntrebin-1 simboliztnd nesfirşita da> retina lucrurilor, ne lasă
■ teiMem, ■ C* mitmi'ic mm giuf. Totufi, di* el a fast nat ceva. Am avut nai dit-ne de fieeare ăati fa * Venire ci eietu, fitsemnlnd acum, ca amintire, o la
considerat şt noi, b a te eliminat 6» 1S*7 «» §»- vitatea să cred că sem ce mătard sfaf conforme I crimă de v a » din gtedlrea
M f ţ s i f«*î ie MUreeo treg eHneat care conţin ea nalarea ptiu croşete era ca crigbmluL Aocstea stnt, * concentrici tate termeată t - ea, plină - t e semnificaţii t
bloul acestei imaiteări
a
Eltane, intitulat Despre tonotaţii reHgieese. Dar practicată dintr-e rudi aşadar, JbtnefacerBe" siteaţiei umane In viziu «Totul 'e attt t e simplu,/
necesitatea unul mâneri vigilenţa cenzorului nu mentară onestitate, din. termea lung ode m attt de simplu, incit/ devi I
al perfectului cititor, pu s-a Oprit aici. Ea a ope tr-un minim sentiment de cenzuri. Fle-i nea iui, adevărate poezie ne de neînţeles**—
«sie sentiment, întrevedere
blicat tn m r : de, 'm m m rat chiar şi asupra fra pudoare. Ei aş, ţi-ai găsit, grrnf
Albatros, fii antu&jgft» zelor, amputindu-ie, epee cenzura şi pudoarea, i dem bl transparenţă 8 Unui ab POKU mACONBSCU -j
solut care nu mai necesită
Carte pentru Minte, U * u elimina tot ce ar fi nUputcm eouvbuge t din - KAMI CIOBAND | mt
rs
Cumpănă de hmA* şi speranţă Poetul
(Liturghie profană)
WoMgang Amadeus Mo şt natura trebuie să # - sa sa creaţie, aelnteietpa- Ka vin dintr-o livadă grea de stele
zart, t e la a cărui moarte cătuiască, o - Unitate indivi faiĂ P i spiritaaBtata,' ab cu noaptea peste noaptea mea cobind
se Împlinesc 200 de m i, zibilă", putem spune, cu solutul fluenţei^’ gtatetm W. să VA aduc «fin toamărie de gînd
constituie nu numai pentru deplină, sinceră încredin de necsşifenită lnnoir* pro luminHe ce ns-au fitefiis tn ele :
muzicjp ci şi pentru întrea. ţare că Mozart reprezintă vin dintr-o inepuţzatdiă şi
ga simţire ua sol al v i r identitatea perfectă dintre superioară ginture. — Luaţi, mîncaţi cu sufletul flăraînd!
tualităţii umane. Muzica om şi natură. * S-a stins ta tiumai SS de Acesta-i trupul visurilor mele
sa esfie un balsam, o mi S-a spus — şi pe bună ani, părăsind această lu ce pentru voi se-mpatbe, ca să-I spele
nare pentru descumpănirile dreptate — că ceea re îi me ca autor al aproape 700 luminile co-n roi ie-aud curglnd«.
şi înfrîngerile făptuirilor este propriu;, în constelaţia de opusuri. Ascultînd astăzi
noastre, o necurmată cum geniilor, este ingenuitatea muziea sa, nw poţi desprifi. Eu vin dintr-un tfrziu de toanmă-aibastră
pănă de lumină, de spe fiinţei. Dar suavitaitea nju- dd dte ea biografia îndu căicînd cu rină pcste ztaa voastră
ranţă. zicii mozartiene nu semni rerată. de attt'te muite cwi, să tşm în'cupe vfn de suflet greu:
Oridt de intense ar fi fică absenţa învolburărilor a qompoodtorttluL St n-a
stările sufleteşti, muzica interioare (sufleteşti), el un prilej — Luaţi şi beţi cînd inima vi i arsă !
sa n-a depăşit niciodată pune şi mai patetic în .lu de litanlb : fariarinţele ma- E dogele ce pentru voi se varsă -
demnitatea in atitudine, mină dramatismul acestei terteie şi sufleteşti t e a dirftr-ien izvor ce fi aud doar eu..
măsura tn intensitatea sen existenţe unice: «Nu mă sflşiat trupţil firav, dar nu NECULAI CaiBICA
timentelor, proporţia tn culc — scria Mozart în i-au Întinat cugetul toatt.
dezvoltările discursului mu 1787 — niciodată seara Temeiul muzicii 1-ao c --
zical şi claritatea in fraza fără a mă gî’ndi că. poate, sdtait adîncile trăsături ala
re, total păstrînd un per a doua zi nu voi mai exis fiinţei stte: nobleţea, dis
fect echilibru, ceea ce ta, şi totuşi nici unul din creţia, suavitatea şi, mal Iubirea s-a născut rfnd Dumnezeu
justifică aşezarea ei In cei care mă cunosc nu Va pitei» de toate, dragostea I a dat oeîndă suftetalui meu
cadrul clasicismului -pa putea să spună câ am un neţărmurită pentru fru- S-o caute in piatră şi-n cuutet
cific veacului luminilor. fel posac şi abătut de a Şi-n cite ne-nţelesc-n lume sînt
Ceea ce este remarcabil fi. Ii aduc mulţumire Crea In această însetată cău tn lespede şl n ape curgătoare
Ia acest compozitor este nu torului pentru această fe tare a frumosului, a lu în clipa fuceputuldi ce doare
numai precocitatea, străba ricire şi i-o urez aproape minii, a armoniei, a idea Piuă şH> putregaiuri rău mirositoare.
terea lumii muzicale încă lui din toată inima". lului se află marea Împli Dar suflefu-mi, o, spirit şovăielnic! —
de la cea mai fragedă Această ingenuitate este nire a acestui compozitor N-a înţeles că oamenii un mor decît vremelnic;
vîrstă, ci mai ales faptei însemn de profunzime şi crucificat do un atît de Că, prelungiţi în arbori şf-n copii,
că el a excelat, deopotrivă, pe plan componistic. Deşi nedrept destin. Un Raqvr If imioim, neştiuţi, cu ei ari
tn toate formele şi genu n-a scris, ca Wagner, cinci em întru eternitate pen Spre-a împlini acea căutătură
rile muzicii. sprezece volume de este tru nemurirea muzicii mo Ga certitadine, am fil Ce n-a*ncâput pe-a timpului măsură.
Dacă dăm crezare cu tică muzicală, nil vom pu zartiene. trat în primăvară...
vintelor lui Goethe : .Arta tea nicinînd nega că imen Praf. IOAN FILIP Foto Pavel Faza ION CIOCLEI
Spre plăcuta surpriză a
numeroşilor cititori şi ad N O T E D E LE C TU R A fantastice, peisaje lirice
miratori, marele poet, fi şi portrete luminoas: sau
lozof şi dramaturg Lucian Lucian Blaga, „LUNTREA LUI CARON u sumbre, dialoguri suave
Blaga îşi relevă vocaţia de sau protocolare, informaţii
prozator de anvergură prin docte, viziuni metafizice,
romanul Luntrea iui fice ce-1 înscriu organic ecouri livreşti, amintiri
Caron, apărut la Editura în configuraţia ideatică ge nia. întreaga dramă poar pagină cu pagină, într-o ritui vestigiilor de Ia Sarmi- răscolitoare, crîmpeie de
tă pecetea vieţii şi sensi
mit, popasuri istorice, re
confesiune patetică, ilus-
Humanitas, în I99Q, sub ' nerală a operei blagiene. bilităţii autorului, opera trînd atît clipele de coş zegetusa — Regia. flecţii filozofice, decepţii,
îngrijirea fiicei sale Darii Scris şi rescris între 1951 mar trăite de autor şi cu Ca manieră artistică —
Blaga şi a criticului lite — 1958, romanul „Luntrea fiind un roman . autobio aşa cum era de aşteptat credinţe, speranţe, tainice
grafic cu „cheie", povestit
şi fascinante revărsări
noscuţii săi — de la oraş
de
rar Mircea Vasilescu. Sub lui Caron" oferă cititorului de profesorul — poet Axen- şi de la sat — cît şi sen din partea unui mare poet
liric — conţinutul roma
stanţa diferenţierii noii o- o bogată, amplă şi colo te Creangă, nume sub care timentul eliberării ţii» poeme erotice — tot ce
năzuieşte să apropie
a-
pere publicate, faţă de rată panoramă a dramei Blaga îşi rememorează, ro tensiunea acestui coşmar, nului nu se fixează sub
forţa unei tensiuni epice
ceastă operă „de sertar" a
Hronicul şi CîntecUl virate trăite de societatea româ a; salvării condiţiei sale In sensul tradiţional al . lui Blaga, această ^Luatro
lor, se datorează tocmai nească din aşă-zisa perioa manţat, avatarurile trăite creatoare prin miracolul
atributelor specifice roma dă a „obsedantului' de» după înlăturarea sa din iubirii şl al întoarcerii la cuvîntutui. Episoadele sale a lui Caron* de vastele
nului, texturii căruia i se ceniu", adică din întune învăţămîntul universitar evocative se succed într-o orizonturi ale statutului de
conferă sensuri, simboluri caţii ani ai instaurării re clujean. Evocarea profeso mit, la origini, Ia lumea fluenţă domoală şi caldă, roman total. (
arhetipală dia. - perimetiţâ
Şi semnificaţii socio-filozo* gimului stalinist în Româ rului — poet se constituie, » ivemat a . euprinztad deopotrivă: a- Praf. DUMITRU SUSAN. _
nalize ţealiste şi episoade