Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_341

CUVÎNTUL LIBER NR. 34

Z iua învierii ! Iătă, ne îmbrăţişăm...“. Bucuria Biserica să fugim. Cit de bucuria părinţilor cînd văd
astăzi ni se face ves­
copiii crescînd şi ajunşi la
este una din cerinţele cele
întunecat trebuie să fie, de
tire mare, 'de bucu­
pildă,
rostul lor In viaţă ? Ei bine
om
sufletul, unui
„HRISTOS A ÎNVIAT! rie şi încurajare, că nu mai de seamă ale vieţii oare se bucură de răul se­ şi aceste bucurii ne pără­
k t
omeneşti.
Sîntem făcuţi
sesc de multe ori. Sufletul
moartea este ultimul cu-
menului său.
pentru bucurie precum sîn­
vînt al destinului omenesc,
omenesc, însă, doreşte bu­
Oricît de multe ar fi gri­
ci învierea şi viaţa. încă tem făcuţi pentru viaţă, jile şi necazurile prin care curii netrecătoare, veşnice.
căci viaţa fără bucurii este
Î nvierea lui Hristos în El punem toată cre­ din vechime, această „Săr­ Despre O astfel de bucurie
bătoare a Sărbătorilor" a
le-a vorbit lisus ucenici­
— Praznicul prazni­ dinţa, toată nădejdea, toa­
celor şi Sărbătoarea tă dragostea noastră. în­ fost prevestită ca o zi lor, cînd a prevestit pati­
sărbătorilor — revarsă .din vierea Mîntuitorului, al de mare şi negrăită bucu­ mile Sale : «Voi vă veţi
plin în mîinile tuturor cărei Imn, Troparul Paş­ rie. „Aceasta este ziua pe întrista, dar , întristarea
celor ce nădăjduiesc în tilor este cel mai trium­ care a făcut-o Domnul să If< voastră întru bucurie se
triumful binelui asupra fal pe care l-a cîntat şi ne bucurăm şi să ne vese­ va întoarce, şi bucuria
răului,. al adevărului a- l-a auzit vreodată neamul lim întru dînsa", scria voastră nimeni nu o va
supra minciunii, al vieţii omenesc, creează în noi Psalmistul David. (Ps. 117, J5 lua de la voi*, (in. 16,20).
asupra morţii, balsamul o stare sufletească cu 24), sau : „Şi voi face din în acest înţeles a scris
bucuriei şi al înerederii. care nu se poate compa­ Ierusalim culmea bucuriei Apostolul Pavei creştinilor
După neagra noapte a ra nici una din cele prin mele". (Ps. 137,6). Iar din vremea sa : „Bucura­
suferinţei în care muceni­ care trec oamenii. Aceas­ Isaia Prorocul spune de­ ţi-vă, pururea. (1 Tes. 5,16).
cii plîngeau . iar -lumea" tă bucurie pascală este spre Hristos că „Va fi apăsătoare şi pustie. „Noi ne este dat să trecem, Este bucuria credinţei în 9
se bucura, a izbucnit din îndeosebi caracteristică pentru multe popoare pri­ toţi năzuim spre bucurie, Dumnezeu ne învredniceşte Dumnezeu, a trăirii îm­ 10
mormînt, ca dintr-o că­ Bisericii Ortodoxe. Nici cină de bucurie". (52,15). zice' Sf. Ioan Hrisostom, de multe bucurii în via­ preună cu lisus Hristos, 10
mară, Hristos, întîmpinînd una din celelalte nu sim­ Cîntările şi îndemnurile dar nu toţi ştim să găsim ţă. Este de pildă, bucuria bucuria pe care o simte
pe femeile purtătoare de te şi nu exprimă cu bo­ Bisericii sînt în această zi calea spre ele*. pe care o simte omul cînd sufletul în orice împreju­ 10
mir cu cuvîntul: „Bucu- găţie şi harul imnograflc pline de bucurie: «Saltă Ce e drept sînt bucurii, îşi poate îndeplini chema­ rare cînd se simte aproa­
raţi-vă !“. ' v semnificaţia ei, puterea şi acum şi te bucură Sioa- care amăgesc, care duc la rea, cînd poate face feri­ pe de Dumnezeu. 11
Bucuraţi-vă voi, toţi cei Binecuvântarea învierii lui ne.„“. „Ziua învierii, cu moarte sufletească. De ast­ cit pe un semen al său. Preot EMIL ŞORTAN 12
care v-aţi adunat în ju­ Hristos. Imnul învierii bucurie unul pe altul să fel de bucurii ne îndeamnă Cu ce se poate asemăna 13
rul crucii în noaptea a- este un strigăt de triumf
ceasta sfîntă, căci Hristos şi de bucurie, care ne ri­
a înviat! ■■■■» ; dică pînă la ea-, este o
Fără învierea lui Hris­ stare sufletească unică şi 13
tos, întunericul minciunii incomparabilă, este pri­ De învierea Mîntuitorului,
şi al înşelăciunii, al urii vilegiul şi fericirea noas­ 13
şi al morţii ar fi stăpînit tră de creştini I împotri­
pe mai departe sufletele va argumentelor stoarse In biserica strâbunâ
oamenilor căzuţi prin' necredinţei şi a pretex­ 14
neascultarea lui „Adam telor cu păcat, învierea upă cum mărturi­ vor împărtăşi din simbolul 14
celui dinţii" sub stăpîni- lui Hristos s-a dovedit şi D seşte evanghelistul praznicului, moment aştep­ 1.
rea satanei. Fără învierea s-a impus cu puterea fap­ Matei: „După ce a tat timp de un an de zile. II
lui Hristos nu ar fi fost tului împlinit şi cunoscut, trecut sîmbăta, cînd se lu­ Satul rămine depozitarul
predica apostolilor şi nu şi imnul ei triumfal face mina de ziua întîi a săp- fidel al tuturor tradiţiilor
s-ar fi întemeiat Biserica! de atunci şi va face tot­ tămînii (Duminică), a venit noastre, iar oamenii săi îşi
învierea lui Hristos stă deauna bucuria noastră şi Maria Magdalena şi cea­ păstrează credinţa, învăţă­
la temelia Bisericii pe cu ea ecoul lum ii! împo­ laltă Mărie ca să vadă tura bisericii ortodoxe, ne­
care porţile iadului nu o triva tuturor noţiunilor mormîntul. Şi iată s-a fă­ ştirbită şi nealterată, trăind
pot birui căci prin moar­ omeneşti, împotriva „înţe­ cut cutremur mare, că în­ potrivit preceptelor ei. Cre­ 1!
tea Sa, Hristos a înfrînt lepciunii" de jos a celor gerul Domnului, coborînd dinţa în Dumnezeu şi Sfîn­ 21
moartea şi prin învierea care au avut fobia super­ din cer şi venind, a prăvă­ ta Biserică se va adînci şi 21
Sa a deschis oamenilor stiţiilor şi a legendelor lit piatra şi şedea deasu­ mai mult, acum cînd vor
porţile împărăţiei lui creştine, împotriva a tot pra ei. Şi înfăţişarea lui redeveni stăpînii pămîntu- 2;
Dumnezeu. ce s-ar putea zice sau era ca fulgerul şi îmbrăcă­ lui pe care l-au moştenit
învierea lui Hristos este scrie, stă faptul învierii, mintea lui albă ca zăpa­ din moşi-strămoşi. Acest
chezăşia învierii noastre. transformat în Biserică, da. Şi de frica lui s-au lucru-i va face mai buni şi
permanentă şi universală,
-Hristos a înviat" — ne stă creştinismul întreg, cutremurat străjerii şi s-au mai înţelepţi, îi va îndem­
spun nouă celor de azi făcut ca morţi. Şi înge­ na să judece ' întâmplările
şi de mîine martorii în­ ca dovedire şi încredinţa­ rul, răspunzînd, a zis femei­ vieţii cu mintea, dar şi cu
neclintită- şi nedez­
re
vierii — apostolii — cei minţită a învierii lui lor : nil vă temeţi, că ştiu sufletul. Vor fi mai mult
care şi-au dat viaţa pen­ Hristos : „dacă Hristos n-a că pe lisus cel răstignit îl ca oricînd prezenţi în zile­
tru a vesti acest adevăr înviat zadarnică este şi căutaţi. Nu este aici : căci le de duminică şi de săr­ 2 :
mîntuitor, această bucu­ propovăduirea noastră şi s-a sculat precum a zis: bătoare în lăcaşul sfînt,
rie care covîrşeşte orice veniţi de vedeţi locul unde ascultînd şi îndeplinind, pe
bucurie. Pe Hristos cel credinţa voastră". (1 Co- a zăcut.,," cit pot, învăţăturile şi sfa­
rinteni 15, 14—17)“. „In
înviat îl .va vesti Petru, Mîine e sfînta sărbătoa­ turile bune date de slujitorul
apostolul în ziua Cinci- lume necazuri veţi avea re a Paştelor. Toţi locuito­ altarului. De sărbătoarea
am
Eu
dar îndrăzniţi,
zecimii în faţa mulţimii biruit lumea!" (Ioan 16, rii satului vor veni in bi­ învierii Domnului, vă in­
strînse şi frămîntate de 33), în această biruinţă serica ortodoxă străbună cu vităm şi pe dumneavoastră,
uimire. Pe acelaşi Hris­ credem şi izbîndim, cîn- evlavie şi cutremurare în pe toţi stimaţii noştri citi­
tos, mort pentru păcatele suflet spre a trăi bucuria tori, să participaţi la ser­
noastre şi înviat spre a tînd imnul triumfului învierii Mîntuitorului nos­ viciul divin, făcut cu
creştin :
„HRISTOS
A
aduce VIAŢA, pe acela tru lisus Hristos. După o- multă dăruire de sine in
îl vestim, pe acela 11 ado­ ÎNVIAŢI". bicei, se vor scula dis-de- biserica noastră ortodoxă
răm, Lui ne închinăm si Preot CORNEL ELICA dimineaţă fără să mănînce românească.
nimic şi după ce vor par­
ticipa, purificaţi prin post, Al dumneavoastră,
la Sfînta Liturghie, se Preot IOAN ARI1EAN
C riza care afectează Contrapunct. LUI ISUS fără drept de apel in cate­
mare
succes, aşezindu-le
întreaga economie n-a
ocolit nici producţia
rilor „facile". Succesul de
de carte. Cauzele sînt in ge­ goria abia tolerată a lectu­
neral cunoscute ţi n-are Medicală, 1973). Celelalte cială — erotism, aventură, era fără cusătură, de sus mul plan, prevalînd asupra public coincide rareori cu
rost să stăruim asupra lor. sînt tacit interzise. Dintre suspans — se explică to- ţesută în întregime". La esteticului şi lăsînd în um­ succesul de critică. O do­
Ele determină apariţia u- ele, CĂMAŞA LUI CHRIS­ totuşi mai puţin prin mo­ o privire superficială, Dou­ bră, ca neesenţiale, chiar vedesc romane celebre pre­
nul număr foarte mic de TOS, tradusă de Jul. Giur- tive de ordin estetic şi glas n-a urmărit decît să nei mplinirile cărţii, cum cum BEN HUR, PE ARI­
cărţi, cu preţuri foarte gea in 1946, după ediţia mai mult prin cauze ce ţin răspundă la întrebarea; ar fi un anume schematism PILE VÎNTULUI, FORSYTE
mari. Cu toate aceste con­ a 44-a (!) americană, cir­ de sociologia literaturii. care a fost soarta cămăşii şi tendinţa de idilizare care SAGA, AGONIE SI EX­
diţii, pe care marele pu­ culă în aceşti ani „la ne­ Ca toate romanele lui Iui Isus, cine a cîştigat-o se manifestă îndeosebi în­ TAZ (le-am numit la in-
blic le resimte ca prohibi­ gru", vînzîndu-se prin tal­ Douglas, şi acesta poartă la sorţi şi ce s-a tnttm- spre final. Mai m ult: fără tîmplare) şt atîtea altele
tive, am asistat la un fe­ ciocuri la preţuri fabu­ în original uri titlu din- plat cu ea şi cu acel om ambiţia de a inova tehni­ care se bucură de o audien­
nomen editorial surprinză­ loase. După căderea dic­ tr-un singur cuvînt, THE după aceea ? In realitate, ca romanească şi uzînd de ţă constantă, făcînd deli­
tor, al cărui subiect îl con­ taturii, editorii privatizaţi ROBE, ceea ce înseamnă acesta e doar pretextul trâ­ naraţiunea obiectivă tradi­ ciul a generaţii de cititori,
stituie romanul lui Lloyd sesizează rentabilitatea unui -veşmintul" sau „mantia’ şi ntei epice care se constituie ţională, Douglas rămine ac­ indiferent de anii care au
C. Douglas, CĂMAŞA LUI asemenea titlu şi, bine o- nu „cămaşa", pentru care treptat într-o amplă frescă cesibil, lăsîndu-i şi citito­ trecut peste ele sau de re­
CHRISTOS. Dar întîi să rientaţi, trec la fapte. Edi­ engleza are cuvîntul „shirt“. socială plină de culoare şi rului neavizat speranţa că zervele criticii. Sînt opere
recapitulăm. Ca toţi profe­ tura Venus reeditează în­ Totuşi, textele sacre de la de viaţă, a primilor ani ai are acces la problematica — uneori chiar capodopere
sioniştii, autori de best- tocmai traducerea lui Jul. care pleacă romanul sînt creştinismului. Pe de altă transcendenţei. Altfel zis,- — care îşi au importanţa
seller-uri, Lloyd C. Douglas Giurgea şi, la scurt timp, mai aproape de cuvîntul parte, intr-un plan mai el coboară ezotericul la con­ lor socială, educativă, su­ 1'
e ignorat sau, în cel mai Editura Brăncuşi scoate pe »cămaşă“ preluat şi de tra­ profund, Douglas vine in diţia exotericului, punin- perior deconectantă, de ne­ i;
bun caz, tratat cu condes­ piaţă sub titlul CĂMAŞA ducătorii români. Punctul intîmpinarea interesului du-l la îndemîna oricui, tăgăduit. Ele fertilizează
cendenţă de critica academi­ LUI ISUS o ediţie pre­ de pornire sau „sămînţa" pentru metafizică a citito­ ceea ce, dintr-o anumită conştiinţa cititorului co­
că ceea ce n-a împiedicat şi scurtată întrucîtva, în tra­ din care a crescut cartea rului de pretutindeni, în- perspectivă, echivalează cu mun, ii îmbogăţesc orizon­
cu atît mai puţin n-a um­ ducerea de. ultimă oră . a . este versetul 20 al Psalmu­ cercînd să răspundă, cu o vulgarizare dar explică tul cunoaşterii şi constituie,
brit imensul succes de pu­ d-net Liana. Gheorghe. mai lui 21: „Impărţit-au haine­ mijloacele specifice roma­ perfect marele său succes pe de altă parte, acel -sol
blic al cărţilor sale. Din elegantă şi mai proprie de- nului, orizontului său de de public. Dacă adăugăm fertil al artei literare fără 21
opera sa, apar la noi pînă cit cea ă lui Jul. Giurgea.; le inele loruşi şi pentru aşteptare, întrebărilor pe acum şi aura de carte in­ de care n-ar fi posibilă 2C
prin 1946 romanele PARADA Amîndouă apar în tiraj de cămaşa mea au aruncat care acesta şi le-a pus terzisă pe care acest ro­ naşterea in răstimpuri a
OBSESIE, OBSTACOLE şi masă şi Qiipăr aproape »şorţi*. --Regăsim acest text, întotdeauna despre credin­ man şi-a dobîndit-o la noi operelor de geniu. A mini­
CĂMAŞA ÎMI CHRISTOS. mştantanem In, ciuda.' pre-, reluat, câ o profeţie împli- ţă, raporturile cu Dumne­ în ultimele deceitii, expli­ maliza această Importanţă
Singurul care se mai re­ i ţUj&ţbr. „liberalizate" - (195, . nită, la cei patru evanghe- zeu, enigma miracolelor, caţia succesului său devine nu cred că e q dovadă de
editează in anfi dictaturii ffe'şpţctiv ~MF î ş i O astfel ■ lişti, Jogn fiind cel care puterea de propagare şi şi mai plauzibilă. rafinament intelectual ci, 22
şi aceasta pentru ■ că tratează episodul pînă la influenţă a creştinismului. Cum spuneam, critica pri­ mai curînd, de snobism 2:
n-are implicaţii. metafizice mun a imut roman istoric * precizarea folosită şi de Interesul suscitat de a- veşte întotdeauna cu cir­ elitist.
— este OBSTACOLE (Ed. fără obişnuita miză comer­ romancier: „Dar cămaşa ceste aspecte trece pe pri­ cumspecţie romanele de RADU CIOBANII