Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_344
P. 2
’i - 1 CUVINTUl LIBER NI
#**s
MEREU IN • • »
DECLARAŢIE DE
(Urmare din pag. t) turii. Corpul cuprinzînd campusuri se organizează
săli de curs, seminarii şi ne lingă metropole. Deva
laboratoare urmează a fi ■ sine poate fi eonsi- şi de păşuni ?
Şi singurul lucra pe însoţit de cămine, săli de . .rată un campus. Me* (Urmare din pag. 1)
care continuăm a-1 soli sport şi bazine de înot diul studenţesc ar fi ducţiei agricole pentru o
cita. Timişorenii inten acoperind practic zona fost izolat. Or, interfe existenţă tihnită. Rău este
ţionau să alăture profilu dintre palat şi Liceul De- renţa de sisteme - uni că multe incertitudini şi Privatizarea agriculturii pe pajiştile fermelor pro
lui deja existent şi un cebal. Nu respingem nici versitar şi citadin — nu confuzii sînt provocate cîşiigă tot mai mult teren prii şi la solicitarea unor
altul - ingineria alimenta ideea supraetajării unuia poate fi decît benefică. chiar de către cei în care şi în domeniul zootehniei, primării, s-au aplicat to
ră. dintre imobilele actualu Altfel, apare riscul unui avem nădejde că ne redau acesta fiind un semn că se tuşi îngrăşăminte chimice
— îmi este cunoscut lui bulevard 1 Decem sistem — universitar — stabilitatea. Aşa se face va ridica şi „standardul" pe circa 800 ha, ceea ce
faptul că s-au purtat brie. fără intrări şi ieşiri în şi că auzim cum unii parla de viaţă al animalelor, reprezintă foarte puţin fa
discuţii. Rezultatul: con — S-a vehiculat ideea din mediul imediat. mentari şi chiar partide care işi meritau o soartă ţă de cerinţe.
sens sau refuz ? • unui campus universitar, — Ideea strămutării a politice se lansează în fel mai bună, întrucît începu Cu toate că o zootehnie
— N-au fost acceptate eventual în zona Pădu întîmpinat rezistenţă şi şi fel de afaceri dubioase, se să degenereze vertigi modernă nu se poate con
propunerile Timişoarei. Şi rii Bejan ! din partea studenţilor, ceea ce duce la adîncirea nos şi potenţialul lor ge cepe fără a avea pajişti
asta deoarece oferta nu — Exact Şi a sunat două treimi dintre ei fiind rănilor şi sporirea dureri netic. Desigur, refacerea semănate, unde randamen
ne-a mulţumit. Motiv frumos. Dar noi sîntem din Deva şi împrejurimi. lor ce ne-au atins. numerică, dar mai ales ca tul este de 3—5 ori supe
pentru care noi am şi dintre cei ce fac azi doar Ceea ce nu-i de ignorat, Un lucru este cert. Ali litativă a efectivelor va fi rior faţă de'păşunile natu
înaintat comanda pentru atît cit fondurile de azi Ia . actualele costuri de narea suferinţelor şi sal de durată. Cum factorul rale, în multe locuri nu se
înţelege necesitatea spori
un studiu de amplasa ne permit. jŞi din punc cazare, masă şi trans varea din deruta în care esenţial, de ameliorare îl
ment, care să pună baze tul acesta de vedere ideea port. în concluzie ? ne găsim depind numai şi reprezintă baza furajeră, rii suprafeţelor sau cel
este bine să ne întrebăm:
puţin a menţinerii pajişti
le primului nostru imobiL de Campus ar fi rămas *— Universitatea Ecolo numai de munca pe care lor îmbunătăţite. Ca dova
— Există mai multe va doar un vis frumos. Ni gică rămîne la Deva. De o depunem fiecare pentru ce trebuie să facem pentru
riante în privinţa ampla mic mai mult. V altfel, dl. rector, praf. a ieşi din criz» economi a îmbunătăţi cantitatea şi dă, la Pui. aproape s-au
calitatea nutreţurilor ?
sării In spaţiul devean. — Dacă fondurile ar fi univ. D. Drimer este un că. Cu cît mai repede vom distrus 270 ha pajişti ame
N-ar fi lipsit de interes permis, ideea ar fi fost mare iubitor al locuri pune temeinic mîna pe împreună cu dl. ing. Sil liorate, redueîndu-se sim-
a le face cunoscute citito tştuşl benefică ?! lor noastre. Păcat că cei unelte şi vom produce mai viu Rusan, directorul în ţilor şi posibilitatea produ
rilor noştri. — Poate că nu întru- de aici nur! simt! mult şi mai bine, cu pro treprinderii de îmbunătă cerii seminţelor necesare
— O primă variantă ar totul. în condiţiile unui — Declaraţia de dra fit, cu atît vom cîştiga ce ţire şi Exploatare a Pajiş însâmînţării şi supraînsă-
fi construirea unui imobil oraş de dimensiunea De goste ne-a convins. Veţi va timp şi teren în dru tilor Deva, am căutat un mînţării cu ierburi valo
în curtea Palatului Cul vei. De regulă, aceste rămîne la Deva/ mul spre economia de pia răspuns posibil la această roase. S-a ajuns acum la
ţă- întrebare. Interlocutorul o mare criză de seminţe
ne-a precizat că. dincolo
de trifoi şi lucernă, care
W . W r t V i V W V W m V . V mm de unele greutăţi ce l e ' se vtnd la 200—300 Iei/kg.
întîmpină cii acoperirea u- Pentru a ameliora cît de
nor credite pentru lucrări cît situaţia, salariaţii între
efectuate şi nedecontate, prinderii s-au îngrijit de
unele provenite din împru însăminţarea unor supra
muturi de la B.I.R.D., dia- feţe cu leguminoase, însă
rerea cea mai mare o con acestea sînt departe de a
stituie haosul ce-a pus stă- acoperi necesarul pentru
la pînire pe pajiştile natura posibilă cu aportul şi im
furajere.
refacerea bazei
Ieşirea din impas
este
le, în special pe păşuni.
De soarta acestora nu se
mai ocupă nimeni acum, plicarea efectivă a primă
dar peste tot se face un riilor şi cetăţenilor în în
păşunat de-a valma şi a- grijirea şi gospodărirea
buziv, practică ce nu poa ■mai bună a pajiştilor. Nu
te aduce decît adevărate trebuie uitat nici o clipă
şi incomensurabile pagube că de acţiunile ce se între
pentru zootehnie. In lipsa prind acum depinde hotă-
«oul cadru legislativ cores rîtor soarta producţiei de
punzător, nu s-a făcut mai furaje din acest an, cît şi
nimic la acţiunile de pri cea a producţiei Şi randa
măvară privind îndeosebi mentelor obţinute în zoo
starea de igienă, respectiv tehnie. Este de aşteptat,
curăţarea şi distrugerea deci o schimbare-de optică
In urma apariţiei in zia muşuroaielor. Ce să mai în privinţa valorificării
potenţialului
mai bune a
rul nostru a articolului „Co vorbim despre fertilizări, pajiştilor naturale ale ju
merţul la sate. Şi mai să supraînsămînţări sau alte deţului.
rac decît la oraş", Coope lucrări de ameliorare?
rativa de Consum Brad ne-a DL Rusan ne-a spus că, NICOLAE TlRCOB
trimis o adresă prin care
ne cere „insistent" să dez-
minţim „cele sesizate la Spitalul Judeţean Deva. Aspect dinto-un salon
magazinul şi bufetul de ia reanimare.
Luneoiu de Jos, Intraclt Foto Pavel Laşa
şefa de unitate Svorafca
Maria a fost plecată după
marfă la I.V.V. Deva",
Facem pentru conduce, ■ ■ ■
rea cooperativei preciza reproşuri
rea că în articol se consem
nează o stare de fapt con
statată în ziua documen Am apreciat — şi apre. mat medicul Dindeal, care a intemat-o de urgenţă,-
tării şi susţinută prin a- livrare eiez poate mai mult după îndelungi aşteptări după ce constatase gravi
firmaţiile primăriţei Ileana decît oricare altă muncă a venit, a citit ieşirea din tatea bolii. N-am cuvin
Ciuclan. Cei care doreau (Urmare din pag. i) — Aşa este. Ne înţele — profesia nobilă de me spital, reţeta, i-am rela te să-i mulţumesc — dum
în ziua respectivă să cum gem bine cu B. M. Şuncuiuş, dic. Ce poate fi mai înăl tat amănunte despre boa nealui şi doamnei profesor
pere ceva de la bufet „Refractara” Aleşd, amin- ţător, mai omenesc decît lă. Verdictul dumnealui Paştiu din Hunedoara. In
n-aveau de unde să ştie că puţin — 11,6 milioane lei, două din judeţul Bihor; dăruirea pentru salvarea a fost: „Nu-i pentru in privinţa doctorului Din
şefa e plecată după mar iar în martie — 14,7 miii- cu „Şaznota- Azuga şi „A- semenului, pentru alina., ternare, tratamentul îl deal, care a trimis acasă
fă. Iar dacă oamenii au oane lei. lumina* Tuleea, de unde rea suferinţelor toi:? poate face acasă şi dum 0 bolnavă cu suferinţe
ajuns să se piîngă la pri — Este mult, este puţin? primim ta timp materie Mi-am propus adesea — neaei ti trebuie gimnasti mari, ce să zic ?
mărie înseamnă că acest — 90 la sută din pro primă de bună calitate: şi ara realizat — reporta că*. (Oare dumnealui ar Relatarea (redată doar
lucra nu se întîmpla pri- ducţia noastră este desti argilă, dolotnitâ calcinată, je despre profesia de în rezumat) mi-a lăsat un
Biasdată. medic, despre valoarea a_| gust amar. Cu atît mai
nată siderurgiştilor de la alumină şi altele.
Problemele privind apro Hunedoara şi Galaţi. Nu — Am fost prin clteva devărată a acesteia. mult cu cît doream să
vizionarea acestor magazi am avut reproşuri din secţii. Oamenii sînt la da Există însă şi întîm- Scrisoare scriu frumos de la acest
ne ca şi neparticiparea partea lor. Nici la terme torie, muncesc... plări nedorite petrecute spital. îmi făurisem oa
conducerii Cooperativei de nele de livrare, nici la — Prezenţa la lucru este la uşa cabinetelor care re o falsă imagine ? Nu,
Consum Brad la cele două cantitate şi calitate. bună, ceea ce înseamnă că au umbrit imaginea de nu pot crede. Sper din
adunări ale sătenilor din — Stimate domnule di şi producţia de materiale spre omul în alb. Iată ce suflet să fie doar o în-
Luneoiu de Jos (la care rector, la rindul dumnea refractare pentru siderur ne scrie Aurica Buda din tîmplare. Oricum, in su
fusese invitată) privesc în voastră depindeţi în bună gie va creşte, iar drept Bozeş : „Vineri, 22 mar fletul meu s-a stins o mi
primul rînd această unita măsură de furnizorii de urmare, oamenii vor primi tie, pe la ora 11,00, am că steluţă : aceea ce lică
te. Desigur că pot exista materie primă. salariile cuvenite. cerut salvarea pentru ma- I reşte ca un liant doar în
scuze plauzibile. Dar cui ma mea, Groza Viorica, tre inimile oamenilor.
folosesc ele ? Nici măcar în vîrstă de 60 de ani. putea face gimnastică în Rămîn devotată convin
intereselor cooperativei. Iar fiind grav bolnavă (pa eazul în care mîna şi pi gerii mele că despre me
oamenilor din sat cu atît ralizie). Salvarea a venit ciorul sînt neputincioase?). dici şi profesia lor se
mai puţin. abia după ora 15,00 (con Am insistat să o interne pot scrie cele mai fru
de şoferul
Paşca ze, am promis că voi fi moase însemnări. Cu con
dusă
Cu menţiunea că nu do
rim decît să evidenţiem Gheorghe), iar cînd am recunoscătoare, cu toate diţia să-şi respecte jură-
adevărul, fără să ponegrim ajuns la Spitalul din acestea însă a chemat a- raîntul dat. Ce poate fi
Orăştie n-ana mai găsit sistenta şi i-a spus ; „Fă-i în acelaşi timp mai du
pe nimeni, facem preci Venind în întîmpinarea culturile de cereale păioa-
un a l g o c a l m i n d u p ă
reros decît să fii dat la
zarea că decizia publicării cererilor producătorilor a- se, legume, cartofi, sfeclă decît pe medicul de gar care a chemat salvarea şi o parte de omul în care
dă. După ce am intrat, o
unui material ne permitem gricoli, Societatea comer de zahăr şi porumb. Cei doamnă asistentă i-a luat ne-a expediat acasă... Luni, ţi-ai pus o nădejde ? Cîte-
s-o luăm pe propria răs cială „Aprotesa" S.A. Si- interesaţi îşi pot procura tensiunea, i-am spus că cînd am ajuns la spital odată, ultima...
pundere, fără să-î consul meria (fosta Bază de apro cantităţile de care au a mai fost internată la la Hunedoara, doctorul
tăm „pe- cei în cauză". vizionare nr. 20) pune la nevoie de Icedin, Starane, Hunedoara. A fost che Paştiu de la neurologie ESTERA SÎNA
Sare de anină, Elbatan,
dispoziţia acestora o gamă Nata, Dual sau Pitezin,
VIORICA ROMAN
largă de erbi.ide pentru care combat eficient bu
.S W W lV iY rtV /.’rVWV.V combaterea buruienilor din ruienile. ___________
