Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_345
P. 2
CUVTMTUL U *E* NR.34
islU ţlî
UN OM NECĂJIT
i -l«> m ' U .
M o b ila la
I te: # Pe dealul unde se află tru Handicapaţi. Pentru
Sanatoriul din Brad, pe a-şi putţMTfiifi 0 copie de
strada Florilor (nepotrivit pe cartea:, de muncă, aşa
nume pentru o uliţă ne cum i se pretinde fa Se
pavată) la nr. 14 este o cretariatul dc Stat pentru
f (Urmare din pag. 1) ca termen de punere în căsuţă veche. Privind-o Handicapaţi, am luat le
riu-ţi poţi face iluzii că gătura cu Oficiul de pen
funcţiune trimestrul III al aici ar locui oameni în sii Deva şl contăm pe con
acestui an. Această nouă cursul domnului loan Lup-
mai ales a calităţii. Cu toa capacitate, care valoric în stăriţi. Iar interiorul, mai şa. şeful acesteia. Din a-
te acestea este îmbucură seamnă o producţie de mult decît modest, nu la celaşi răspuns am mai re
tor faptul că s-au reme peste 5 milioane dolari a- să loc nici unui dubiu. Şi ţinut că- i s-a comandat Ia
diat mult dificultăţile din nual, pentru care se duc cum ar putea fi altfel cînd Bucureşti, în 4 octombrie
anii anteriori cînd se în tratative să se realizeze âid locuieşte un om de 38 1990, un cărucior de stra
registrau numeroase cazuri prin cooperare cu o parte de ani, suferind care n-a dă, pentru unul de inte
de refuzuri. In prezent, din capital străin, va're re nici un venit. rior, recomandîndu-i-se să
accentul este pus pe adap prezenta un etalon în do Dar iată, pe scurt, trista ia legătura cu căminul de
tarea la cerinţele pieţei, meniu, depunîndu-se stră poveste a domnului Marin bâtrîni din oraş. Dte pă
prin realizarea unor pro danii ca activitatea pro Stata, om tînâr dar crunt
lovit de toartă. In 1984 ă cate, aici nu au tipii de
duse funcţionale, pe lărgi ductivă să înceapă cu început să se simtă rău şl cărucior d» care are ne
rea reţelei de desfacere, în dreptul. a întrerupt musca, fără voie domnul Stoia,
special a exportului, fir •De menţionat că, pe lîn- Pentru că fa adresa men
mele străine din Franţa, gă producţia de mobilier concediu medicaL Un an ţionată era vizată şi Pri
Germania ş.a. cu care au şi tapiţerii, societatea şi-a mai' tirziu, din cauza ar măria Brad, care poate
existat relaţii pînă acum diversificat mult paleta teritei i s-a amputat picio să-i aprobe o masă gratui
lansînd numeroase oferte preocupărilor realizînd, rul sting/ Ca să poată be tă Ia cantina de ajutor so
în acest sens. Referitor la pentru diverşi beneficiari, neficia de pensie trebuia cial, m-am adresat d-lui
forţa de muncă, am reţi turnarea unor piese din să se angajeze. Şi-a - făcut primar Vlrgil CShiş. L-am
nut că există o situaţie re aluminiu, diferite confecţii 'proteză, a încercat să-şi gă mai rugat să-l ajute pe a-
sească loc de muncă, dar
lativ bună, prin şcoala de metalice, Utilaje tehnolo a fost respins. In 1988 i cest om necăjit să obţină
profil din Ceva reuşindu- gice şi cooperarteu soefe- lemne întrucît cei care ar
ae să se acopere Sn mare ■ tăţi din. sectorul mvMms-»: s-a amputat şi celălalt pi
cior iar In decembrie 1990 trebui »-o facă s-au dove
măsură înlocuirea meseria ţiei de maşini, toate acu degetele mlinii drepte (cu dit insensibili la necazuri
şilor oe se pensionează. te căutări avind drept scop le sale. Atunci cînd l-am
Un obiectiv ce concen valorificarea mai bună a excepţia celui 'mare). ' A- căutat, î» camera în care-şi
trează atenţia consiliului potenţialului sodetăţO, a- Deva noastră cea de toate zilele E primăvară, cum beneficiăză doar de duce viaţa (de trei ani n-a 1
ţin ajutor social excepţio-
de administraţie al socie sigorarea condiţiilor nece e dimineaţă şi oamenii, ca midie ori mai marile lor »aî de 1940 lei Dar aeesta nuţi putut ieşi fa oraş!)
tăţii este realizarea noii sare unei activităţi profi gri JL îşi poartă paşii şl gin dorite spre a le da fina fiind ocazional a priitei li era mai frig ca afară. 1
fabrici din • Deva, care are • tabile litate. Fote PAVKL LAZA nul fa vara anului trecut Am sertz aceste rînduri
şi altul te februarie 1991. pentru uit otn necăjit, ca 2
Cine ar putea trăi doar cu re încă mai are patere să
«tlt? lupte peatra a-şi eîştiga
•N-am crezut c-0 si ve măcar irite» mijloace mi
N O T A niţi* ■- — au fost cuvintele nime de subzistenţă, care
eu car» m-a fatfanpinai. > E să-i permită să trăiască în
99 DAR Oi POM» normal să fie sceptic tn limitele decenţei. Am fă
CE-AJI AVUŢI situaţia tn care *e află cut-o, In speranţa^ că toţi
•& la scrisorile cei care pot să-l ajute (fo
o excepţie ... 44 trecute (căd numai la Mai ales ruri competente, instituţii
Intr-ana din sty)8e
trimise diverselor foruri
şi, de ce nu, persoane par
adăposti* nopţii te pu sau la demersurile mamei ticulare) o vor face. Are
sale li s-a răspuns de cele
tea întfmpta aşa ceva), mai multe ori evaziv. Un mare nevoie de ajutor a-
u8d duşmănoase ttb> cest om şi cred că este mai
(Urmare din fag. Q tru vîrstnid am ocgstezat deri and categorii însem Amr de cape*» faLf terite răspuns mal la obiect, cu
un club al pensionarilor*. nate de public prin inter fale au distrus «Stis propuneri realizabile a îndreptăţit decît alţii să-l
Majoritatea Celor care trec mediul cursurilor practi bănci te parcai central primit de oirind de la In primească.
toate zilele simte nevoia preşul clubului o consti ce: de croitorie, Învăţarea st nmoielphilul Deva. spectoratul Judeţean pen VIORICA ROMAN
actului de cultură, îşi con tuie insă tinerii. Aceştia limbii» străine, cotttabili- Ca aceeaşi setei m itete-
turează o maximă recepti activează in condiţiile în tate, dactllografie, gimnas cnliii, ziua In amiaza
vitate ia nou, ia ceea ce care ideile, reperţpriui;oci- tică aerobică tec. . ta cu- mare, an grup de ţigă
comunică firesc cu senti ginal nu mai este cenzu rînd. va vedea luminile nuşi au surprins singur ECOURI LA SEMNALELE ZIARULUI
mentele şi aşteptările sale. rat de nimeni, In formaţii rampei noua premieră pe stradă an elev de ÎS La articolul intitulat diul respectiv aparţine a-
„Ne-am gîndHfcum să-l a- de break-dance, dans mo- teşitului popular cu piesa
«tete tete tete mgflt teri
tragem pe oameni In sala uenr, dans *n fi JPteele. şi măgarii* de tete păţim Im desferă- .Unde sfat expoziţiile de cestei societăţi". Dar fos
mobilă î* apărut fa „Cu- tul proprietar,
respectiv
desefiecţacofe Cu eforturi pereche Valentin &e« şi ■ fM&teffRŞi Vlad . (instructor cte de geaca de Mugi vîntul liber" din 12 mar I.CjS.M.1. Deva. a închi
ani*7 reuşit să sporim nu Mariana Mtiriţaft-»» ptei- Eterii» Buciumau). La tei, Tot IttM acte*» din riat unitatea unor firme
mărul formaţiilor artistice, ciptod chiar la âmeafiul cunoscutul Mtai- ittltetmfaa PsfimB» al- tie a.c.. Societatea Comer particulare pentru alte ac
cială .Comiemn" SLA. De
de la 8, anul trecut, la 14, internaţional de dans or tep* te J.S&U Star* dsv- tt «ta* a va ne răspunde că obser tivităţi, reftizînd predarea
anul acesta. Deşi climatul ganizat 1a Sate .noii valenţă efeîs «supţi» Jtastruct» tăiai eu toporul teţiva vaţia semnatarului notei ei societăţii căreia îi era
social este destul de ten din Bucureşti, unde de ctt- prof. Orâpatn Pup). Să este reală. Dar nemulţu- destinată : (prin proiectare
«4» m <î-~wî* 4.
sionat, sfat mulţi tineri ca rlnd m •scupmt Im i l¥ | no uităm «etivitirten boga ria u . lauea fa dreptul, ;Brirea exprimată, care de spaţiul a avut destinaţia
re vin eu plăcere la club. Tot pentru a trezi intere- tă a ansamblului teleferic Trastalui altfel este si a altor cum pentru expunerea mobilei).
Pentru pasionaţi, am des sul .tlneiflor» mmâmeim .Ardeleana”, a grupului Bănci rupt», pomi tă părători, nu este imputa
chis cercuri de speologie clubului» eu ajutorul kv „&rtyrieon*. iaţi. cotei -ateii*" fii a- bilă societăţii amintite, de „Prin publicarea acestui
(avem oameni inimoşi ca structorilor, a iniţiat eeo- Aşsd*r, un caz fericit de cecnte tetei- a waşaiui.; oarece aceasta a făcut toa răspuns se spune în con
re nefiind patronaţi şi a- '•una* „Sfe* Bwedeâ» care rezişti tim- Patentele d» pofiţie un te demersurile, inclusiv fa tinuare — sperăm că cei
jutaţi de cineva, i-am luat vi!m ţi îsda&zâ titefe ptriul, te citiâa multor vl- de- sfiit? fifi ns*te spu Prefectura ludeţului, pen vizaţi pentru nerespectarea
noi), de bridge. Şi-a re patru-' reprezentaţii de vi- ctsîtudlnl Am adus-o fa neţi că pteTUtaasi pe tru a intra fa posesia ex aplicării Unei' decizii a Pre
luat, după o întrerupere deoteefi. atenţie cu gtedul că şi alte strada 1 fe««9faaofc tn poziţiei de mobilă de pe fecturii judeţului Hunedoa
apreciabilă, activitatea ce O iindit.ţîe etâturală m- asemenea Instituţii ftt fa» aceeaşi noapte (4 spre bulevardul Decebal Reţi- ra Işi v» reanaliza punc îl
naclul scriitorilor condus re Încearcă să se respecte vâţa ceva. se v f bate ca S aprilie) tete au .fost o.’te «3 .prin act?.l În tul de vedere şi vot atri
de creatorul şi omul de face totposîbilu! să asi să răzbească. Să fie într-un răsturnate vazele cu fiinţare a societăţii „Com bui acest spaţiu spre a fi
cultură Iv Martinoviei. Pen gure cunoştinţe şt deprin ceas btm i ■ iemn' ' re^ectiv ' Deciria utilizat în scopul pentru lî
Prefecturii ar, 457/1990, se care a fost conceput".
15
— Mm, Mei™ — De ce au zîmbeşti, Jiri Xăver ? întrebă vocea, U
— Eu. care cu cîteva clipe înainte recitase versurile antice. U
i— Mă doare capul... Aprindeţi lumina ! — De ce nu zîmbeşti, Jiri Xaxer ?
— Lumina nu ajută, interveni în discuţie un al în întrebarea repetată se simţea o tindă de neli li
treilea glas, necunoscut, aparţinînd ante femei. Vă nişte. Omul din fotoliu nu se mişcă însă nici de
dau, mai bine, un antinevralgic. data aceasta. 1!
— Aprindeţi lumina ? — Sfintă Fecioară! ţipă; speriat un glas de fe
Lamina ii izbi cu atita patere în ochi încit, pen mele de undeva, (fai depărtare, din afara spaţiului
1. C R IM A N U FU SES E P R E V Ă Z U T Ă H
tru o clipă aproape câ-i orbi. camerei I s-a întîmplat ceva î
Cea mai mare parte a încăperii rămase însă mai Şi atunci se petrecu ceva neaşteptat In jurul fo
IN P R O G R A M departe în semiîntuneric. O lampă înaltă, cu piei», toliului se îngrămădiră o mulţime de oameni care
îşi concentra conul de lumină asupra unui fotoliu, nu intrară Insă pe uşa rămasă în continuare închisă.
Că nu e bună moartea care, prin aspectul său modern, contrasta cu restul Dezordinea se produse atît de repede şi de neaşteptat,
O ştim chiar de la zei. mobilierului. ' Era alcătuit din cîteva tije de metal incit nimeni din cei prezenţi nu avu vreme să-şi
dea seama nici de cauza şi nici de logica ei. Sur
împletite asimetric şi acoperite cu o blană albă cu
Căci de-ar fi fost frumoasă, smocuri ciufulite de păr. Biblioteca, biroul cu scau prinzătoare era ţi îmbrăcămintea celor nou sosiţi.
Ar,fî murit şi ei„ nul său şi policioara cu cactuşi de sub fereastră La unii nici nu se potrivea cu atmosfera camerei:
erau. in mod evident, de dată mai veche şi fără purtau pe ei halate albe, alţii; salopete murdare de
îndoială că stăteau pe locurile lor de aproape zece ulei, ba cineva dăduse buzna îmbrăcat chiar în uni
Glasul se auzea de undeva, din întuneric. Obiec am. Numai fotoliul fusese cumpărat probabil <fe formă de paznic cu banderola pe atfa&
tele işi pierdeau contururile in lumina difuză şi doar curind. Din mulţimea nedumerită se desprinse un om,
cel ce s-ar fi simţit aici ca la el acasă ar fi putut In fotoliu şedea chircit, Intr-o poziţie nefirească, care strigă:
desluşi un dulap, o canapea sau un scaun. un bărbat, cu faţa înfundată fa blana albă de pe — Oameni buni. aici s-a săvîrşit o crimă !
— Cine a spus ăsta ? întrebă un alt glas, mai spătar. Nu se mişca. Mîinile şi picioarele îi erau
profund, şi mai aspra Din întuneric se auziră apoi fixate de brâţele şi picioarele fotoliului. Fusese le (Va urma)
gat straşnic de către cineva care se pricepea bine
alte întrebări şi răspunsuri. la o treabă ca asta. La legăturile acestea se mal a-
— Cînd ? Atunci? In vechea Grecie ? dăuga o sfoară trecută.de cîteva ori în jurul trupului. Eoman publicat tn Editura „Univers” — 1071