Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_345
P. 2

CUVTMTUL  U *E*    NR.34
                                       islU ţlî
                                                                                                              UN OM  NECĂJIT
                                                                       i       -l«>  m ' U            .
                   M o b ila   la
                                                                              I          te:        #       Pe  dealul  unde  se  află  tru  Handicapaţi.  Pentru
                                                                                                           Sanatoriul  din  Brad,  pe  a-şi  putţMTfiifi 0  copie  de
                                                                                                           strada  Florilor  (nepotrivit  pe  cartea:, de  muncă,  aşa
                                                                                                           nume  pentru  o  uliţă  ne­  cum  i  se  pretinde  fa  Se­
                                                                                                           pavată)  la  nr.  14  este  o  cretariatul  dc  Stat  pentru
      f   (Urmare din pag. 1)   ca  termen  de  punere  în                                                 căsuţă  veche.  Privind-o  Handicapaţi,  am  luat  le­
                                                                                                           riu-ţi  poţi  face  iluzii  că  gătura  cu  Oficiul  de  pen­
                                funcţiune  trimestrul  III  al                                             aici  ar  locui  oameni  în­  sii Deva şl contăm  pe  con­
                                acestui  an.  Această  nouă                                                                         cursul  domnului loan Lup-
      mai ales a calităţii. Cu toa­  capacitate,  care  valoric  în­                                       stăriţi.  Iar  interiorul,  mai   şa.  şeful  acesteia.  Din  a-
      te  acestea  este  îmbucură­  seamnă  o  producţie  de                                               mult  decît  modest,  nu  la­  celaşi  răspuns  am  mai  re­
      tor  faptul  că  s-au  reme­  peste  5  milioane  dolari  a-                                         să  loc  nici  unui  dubiu.  Şi   ţinut  că- i  s-a  comandat Ia
      diat  mult  dificultăţile  din  nual,  pentru  care  se  duc                                         cum ar putea fi altfel cînd   Bucureşti,  în  4  octombrie
      anii  anteriori  cînd  se  în­  tratative  să  se  realizeze                                         âid  locuieşte  un  om  de  38   1990,  un  cărucior  de  stra­
      registrau  numeroase  cazuri  prin  cooperare  cu  o  parte                                          de  ani,  suferind  care  n-a­  dă,  pentru  unul  de  inte­
      de  refuzuri.  In  prezent,   din  capital  străin,  va're­                                          re  nici  un  venit.     rior,  recomandîndu-i-se  să
      accentul  este  pus  pe adap­  prezenta  un  etalon  în  do­                                          Dar  iată,  pe scurt,  trista   ia  legătura  cu  căminul  de
      tarea  la  cerinţele  pieţei,   meniu,  depunîndu-se  stră­                                          poveste  a  domnului  Marin   bâtrîni  din  oraş.  Dte  pă­
      prin  realizarea  unor  pro­  danii  ca  activitatea  pro­                                           Stata,  om  tînâr  dar  crunt
                                                                                                           lovit  de  toartă.  In  1984  ă  cate,  aici  nu  au  tipii  de
      duse  funcţionale,  pe  lărgi­  ductivă  să  înceapă  cu                                             început  să  se simtă  rău  şl  cărucior  d»  care  are  ne­
      rea  reţelei  de desfacere, în   dreptul.                                                            a  întrerupt  musca,  fără  voie  domnul  Stoia,
      special  a  exportului,  fir­  •De  menţionat  că,  pe  lîn-                                                                    Pentru că fa adresa men­
      mele  străine  din  Franţa,   gă  producţia  de  mobilier                                            concediu  medicaL  Un  an   ţionată  era  vizată  şi  Pri­
      Germania  ş.a.  cu  care  au   şi  tapiţerii,  societatea  şi-a                                      mai' tirziu,  din  cauza  ar­  măria  Brad,  care  poate
      existat  relaţii  pînă  acum   diversificat  mult  paleta                                            teritei  i  s-a amputat  picio­  să-i  aprobe o masă  gratui­
      lansînd  numeroase  oferte  preocupărilor   realizînd,                                               rul  sting/ Ca  să  poată  be­  tă  Ia  cantina de ajutor so­
      în  acest  sens.  Referitor  la  pentru  diverşi  beneficiari,                                       neficia  de  pensie  trebuia   cial,  m-am  adresat  d-lui
      forţa  de  muncă,  am  reţi­  turnarea  unor  piese  din                                             să  se  angajeze.  Şi-a - făcut   primar  Vlrgil  CShiş.  L-am
      nut că există o situaţie re­  aluminiu,  diferite  confecţii                                        'proteză, a încercat să-şi gă­  mai  rugat  să-l  ajute  pe  a-
                                                                                                           sească  loc  de  muncă,  dar
      lativ  bună,  prin  şcoala  de  metalice,  Utilaje  tehnolo­                                        a  fost  respins.  In  1988  i  cest  om  necăjit  să  obţină
      profil  din  Ceva  reuşindu-  gice  şi  cooperarteu  soefe-                                                                   lemne  întrucît  cei  care  ar
      ae  să  se  acopere  Sn  mare  ■ tăţi  din. sectorul  mvMms-»:                                       s-a  amputat  şi  celălalt  pi­
                                                                                                           cior  iar  In  decembrie  1990  trebui  »-o  facă  s-au  dove­
      măsură înlocuirea meseria­  ţiei  de  maşini,  toate  acu­                                           degetele  mlinii  drepte  (cu  dit  insensibili  la  necazuri­
      şilor oe se  pensionează.  te căutări avind drept scop                                                                        le  sale.  Atunci  cînd  l-am
        Un  obiectiv  ce  concen­  valorificarea  mai  bună  a                                             excepţia  celui 'mare).  ' A-   căutat, î» camera în care-şi
      trează  atenţia  consiliului  potenţialului  sodetăţO,  a-   Deva  noastră  cea  de toate  zilele  E  primăvară,   cum  beneficiăză  doar  de   duce viaţa (de trei  ani  n-a   1
                                                                                                          ţin  ajutor  social  excepţio-
      de  administraţie  al  socie­  sigorarea  condiţiilor  nece­  e dimineaţă  şi oamenii,  ca  midie  ori  mai  marile  lor   »aî de 1940 lei  Dar aeesta   nuţi  putut  ieşi  fa  oraş!)
      tăţii  este  realizarea  noii  sare  unei  activităţi  profi­  gri JL îşi poartă paşii şl gin dorite  spre  a  le  da  fina­  fiind ocazional  a  priitei  li­  era  mai  frig  ca  afară.  1
      fabrici  din • Deva,  care  are • tabile           litate.                     Fote PAVKL LAZA      nul  fa  vara  anului  trecut   Am  sertz  aceste  rînduri
                                                                                                          şi  altul  te  februarie  1991.   pentru  uit  otn  necăjit,  ca­  2
                                                                                                          Cine ar putea trăi  doar cu   re  încă  mai  are  patere  să
                                                                                                          «tlt?                     lupte  peatra  a-şi  eîştiga
                                                                                                            •N-am  crezut  c-0  si  ve­  măcar  irite»  mijloace  mi­
                                                                                       N O T A            niţi* ■- —  au  fost  cuvintele   nime  de  subzistenţă,  care
                                                                                                          eu car» m-a  fatfanpinai. > E  să-i  permită  să  trăiască  în
                99                                                                  DAR Oi  POM»          normal  să  fie  sceptic  tn   limitele  decenţei.  Am  fă­
                                                                                    CE-AJI AVUŢI          situaţia  tn  care  *e  află   cut-o, In  speranţa^ că  toţi
                                                                                                                    •&  la  scrisorile  cei  care pot  să-l  ajute (fo­
                     o  excepţie ...                           44                 trecute  (căd  numai  la   Mai  ales             ruri  competente,  instituţii
                                                                                    Intr-ana  din  sty)8e
                                                                                                          trimise  diverselor  foruri
                                                                                                                                    şi, de ce nu,  persoane par­
                                                                                  adăposti*  nopţii  te  pu­  sau  la  demersurile  mamei   ticulare)  o  vor  face.  Are
                                                                                                          sale  li  s-a  răspuns de  cele
                                                                                  tea  întfmpta  aşa  ceva),   mai  multe  ori  evaziv.  Un   mare  nevoie  de  ajutor  a-
                                                                                  u8d  duşmănoase  ttb>                            cest om şi cred că este mai
        (Urmare  din  fag.  Q  tru  vîrstnid  am  ocgstezat  deri  and  categorii  însem­  Amr de cape*» faLf terite   răspuns  mal  la  obiect,  cu
                               un  club  al  pensionarilor*.  nate  de  public  prin  inter­  fale  au  distrus  «Stis   propuneri  realizabile   a   îndreptăţit  decît  alţii  să-l
                               Majoritatea  Celor care trec  mediul  cursurilor  practi­  bănci  te  parcai  central   primit  de  oirind  de  la  In­  primească.
     toate  zilele  simte  nevoia  preşul  clubului  o  consti­  ce:  de croitorie,  Învăţarea   st  nmoielphilul  Deva.   spectoratul  Judeţean  pen­  VIORICA  ROMAN
      actului de cultură,  îşi con­  tuie  insă  tinerii.  Aceştia  limbii»  străine,  cotttabili-   Ca  aceeaşi  setei  m  itete-
      turează  o  maximă  recepti­  activează  in  condiţiile  în  tate,  dactllografie,  gimnas­  cnliii,  ziua  In  amiaza
      vitate  ia  nou, ia  ceea  ce  care ideile, reperţpriui;oci-  tică  aerobică  tec. .  ta  cu-   mare,  an  grup de  ţigă­
      comunică  firesc  cu  senti­  ginal  nu  mai  este  cenzu­  rînd.  va  vedea  luminile   nuşi  au  surprins  singur   ECOURI  LA  SEMNALELE  ZIARULUI
     mentele  şi  aşteptările  sale.   rat  de  nimeni,  In  formaţii  rampei  noua  premieră   pe stradă an elev de  ÎS   La  articolul  intitulat  diul  respectiv  aparţine  a-
      „Ne-am  gîndHfcum  să-l  a-   de  break-dance,  dans  mo-  teşitului  popular  cu  piesa
                                                                                  «tete tete tete mgflt teri
     tragem  pe  oameni  In  sala   uenr,  dans  *n   fi  JPteele.  şi  măgarii*  de   tete păţim Im  desferă-   .Unde sfat  expoziţiile  de  cestei  societăţi".  Dar  fos­
                                                                                                          mobilă î*  apărut  fa  „Cu-  tul  proprietar,
                                                                                                                                                   respectiv
     desefiecţacofe  Cu  eforturi  pereche   Valentin &e« şi  ■ fM&teffRŞi Vlad . (instructor   cte  de  geaca  de  Mugi   vîntul  liber"  din  12  mar­  I.CjS.M.1.  Deva.  a  închi­
     ani*7 reuşit  să  sporim  nu­  Mariana  Mtiriţaft-»»  ptei-  Eterii»  Buciumau).  La tei,   Tot  IttM   acte*»  din           riat  unitatea  unor  firme
     mărul  formaţiilor  artistice,   ciptod  chiar  la  âmeafiul  cunoscutul   Mtai-  ittltetmfaa  PsfimB» al-   tie  a.c..  Societatea  Comer­  particulare  pentru  alte ac­
                                                                                                          cială  .Comiemn"  SLA.  De­
     de  la  8,  anul  trecut,  la  14,   internaţional  de  dans  or­  tep*  te  J.S&U  Star*  dsv-   tt  «ta*   a  va  ne răspunde  că  obser­  tivităţi,  reftizînd  predarea
     anul  acesta.  Deşi  climatul   ganizat  1a Sate .noii valenţă  efeîs  «supţi»  Jtastruct»   tăiai  eu  toporul  teţiva   vaţia  semnatarului  notei  ei  societăţii  căreia  îi  era
      social  este  destul  de  ten­  din  Bucureşti, unde de ctt-  prof.  Orâpatn  Pup).  Să             este  reală.  Dar  nemulţu-  destinată  : (prin  proiectare
                                                                                       «4»  m   <î-~wî*  4.
      sionat, sfat mulţi tineri ca­  rlnd  m  •scupmt  Im i  l¥ |   no uităm «etivitirten  boga­  ria u . lauea  fa  dreptul,   ;Brirea  exprimată,  care  de  spaţiul  a  avut  destinaţia
      re  vin  eu  plăcere  la  club.  Tot  pentru  a  trezi  intere-  tă a  ansamblului  teleferic   Trastalui  altfel  este  si  a  altor  cum­  pentru  expunerea  mobilei).
     Pentru  pasionaţi,  am  des­  sul  .tlneiflor»  mmâmeim  .Ardeleana”,  a  grupului   Bănci  rupt»,  pomi  tă­  părători,  nu  este  imputa­
     chis  cercuri  de  speologie  clubului»  eu  ajutorul  kv   „&rtyrieon*.     iaţi.  cotei -ateii*" fii  a-   bilă societăţii  amintite,  de­  „Prin  publicarea  acestui
     (avem  oameni  inimoşi  ca­  structorilor,  a  iniţiat  eeo-   Aşsd*r, un caz fericit de   cecnte  tetei- a  waşaiui.;   oarece aceasta  a făcut  toa­  răspuns   se spune în con­
     re  nefiind  patronaţi  şi  a-   '•una*  „Sfe*  Bwedeâ»    care  rezişti tim-   Patentele d»  pofiţie  un­  te  demersurile,  inclusiv  fa   tinuare  —  sperăm  că  cei
     jutaţi  de cineva,  i-am  luat   vi!m  ţi   îsda&zâ  titefe  ptriul,  te  citiâa  multor  vl-   de- sfiit? fifi ns*te spu­  Prefectura  ludeţului,  pen­  vizaţi pentru nerespectarea
     noi),  de  bridge.  Şi-a  re­  patru-'  reprezentaţii  de  vi-  ctsîtudlnl  Am  adus-o  fa   neţi  că  pteTUtaasi  pe   tru  a  intra  fa  posesia  ex­  aplicării Unei' decizii a Pre­
     luat,  după  o  întrerupere  deoteefi.             atenţie cu gtedul că şi alte   strada  1  fe««9faaofc  tn   poziţiei  de  mobilă  de  pe   fecturii judeţului Hunedoa­
     apreciabilă,  activitatea  ce­  O  iindit.ţîe  etâturală m-   asemenea  Instituţii  ftt fa»   aceeaşi  noapte  (4  spre   bulevardul  Decebal  Reţi-   ra  Işi  v»  reanaliza  punc­  îl
     naclul  scriitorilor  condus  re  Încearcă  să  se  respecte   vâţa  ceva.  se  v  f  bate  ca   S  aprilie)  tete  au .fost   o.’te  «3  .prin  act?.l   În­  tul  de  vedere  şi  vot  atri­
     de  creatorul  şi  omul  de  face  totposîbilu!  să  asi­  să răzbească. Să fie într-un   răsturnate  vazele  cu  fiinţare  a  societăţii  „Com­  bui  acest  spaţiu  spre  a  fi
     cultură Iv Martinoviei. Pen­  gure  cunoştinţe  şt  deprin­  ceas btm i  ■                           iemn' '  re^ectiv  ' Deciria  utilizat  în  scopul  pentru   lî
                                                                                                          Prefecturii  ar,  457/1990,  se­  care a  fost  conceput".
                                                                                                                                                             15
                                                             — Mm, Mei™                                        — De ce au  zîmbeşti,  Jiri  Xăver ?  întrebă  vocea,   U
                                                             — Eu.                                         care cu cîteva clipe  înainte  recitase  versurile  antice.  U
                                                            i— Mă doare capul... Aprindeţi lumina !            — De ce nu zîmbeşti, Jiri Xaxer ?
                                                             — Lumina  nu  ajută,  interveni  în  discuţie  un  al   în  întrebarea repetată se simţea  o tindă  de neli­  li
                                                         treilea glas,  necunoscut,  aparţinînd  ante  femei.  Vă   nişte.  Omul  din  fotoliu  nu  se  mişcă  însă  nici  de
                                                         dau, mai bine, un antinevralgic.                   data aceasta.                                    1!
                                                             —  Aprindeţi lumina ?                             — Sfintă  Fecioară!  ţipă;  speriat  un  glas  de  fe­
                                                             Lamina ii  izbi  cu atita  patere  în  ochi  încit, pen­  mele  de  undeva,  (fai depărtare,  din afara  spaţiului
           1.   C R IM A   N U   FU SES E P R E V Ă Z U T Ă                                                                                                  H
                                                         tru o clipă  aproape câ-i orbi.                   camerei  I s-a întîmplat ceva î
                                                             Cea mai  mare  parte  a  încăperii  rămase  însă  mai   Şi atunci  se  petrecu  ceva  neaşteptat  In  jurul  fo­
                        IN   P R O G R A M               departe  în  semiîntuneric.  O  lampă  înaltă,  cu  piei»,   toliului se îngrămădiră  o  mulţime  de  oameni  care
                                                         îşi  concentra  conul  de  lumină  asupra  unui  fotoliu,   nu intrară Insă pe  uşa  rămasă  în  continuare  închisă.
                 Că nu e  bună moartea                   care, prin aspectul  său  modern,  contrasta  cu  restul   Dezordinea se produse atît de repede  şi de neaşteptat,
                 O ştim chiar de la zei.                 mobilierului. '  Era  alcătuit  din  cîteva  tije  de  metal   incit nimeni din  cei  prezenţi  nu  avu  vreme  să-şi
                                                                                                            dea seama  nici  de  cauza  şi  nici  de  logica ei.  Sur­
                                                         împletite  asimetric  şi  acoperite cu o  blană  albă  cu
                 Căci de-ar fi fost frumoasă,             smocuri  ciufulite  de  păr.  Biblioteca,  biroul  cu  scau­  prinzătoare  era  ţi  îmbrăcămintea  celor  nou  sosiţi.
                 Ar,fî murit şi ei„                      nul său  şi  policioara  cu  cactuşi  de  sub  fereastră   La unii nici  nu  se  potrivea  cu  atmosfera  camerei:
                                                         erau.  in  mod  evident,  de  dată  mai  veche  şi  fără   purtau pe ei halate  albe,  alţii;  salopete  murdare  de
                                                          îndoială  că  stăteau pe locurile  lor  de aproape  zece   ulei,  ba  cineva  dăduse  buzna  îmbrăcat chiar  în  uni­
           Glasul  se  auzea  de  undeva,  din  întuneric.  Obiec­  am.  Numai  fotoliul  fusese  cumpărat  probabil  <fe   formă de paznic cu  banderola pe atfa&
       tele işi pierdeau  contururile  in  lumina  difuză  şi  doar   curind.                                  Din mulţimea nedumerită  se  desprinse  un  om,
       cel ce s-ar  fi  simţit  aici ca la  el acasă  ar fi  putut   In  fotoliu  şedea  chircit,  Intr-o  poziţie  nefirească,   care strigă:
       desluşi  un  dulap,  o  canapea  sau  un  scaun.   un  bărbat,  cu  faţa  înfundată  fa  blana  albă  de  pe   — Oameni  buni.  aici  s-a  săvîrşit  o  crimă !
           —  Cine  a  spus  ăsta ?  întrebă  un  alt  glas,  mai   spătar.  Nu  se  mişca.  Mîinile  şi  picioarele  îi  erau
       profund, şi mai aspra  Din  întuneric  se  auziră  apoi   fixate  de  brâţele  şi  picioarele  fotoliului.  Fusese  le­               (Va urma)
                                                          gat straşnic  de  către  cineva  care  se  pricepea  bine
       alte întrebări şi răspunsuri.                      la o treabă ca asta.  La  legăturile  acestea  se  mal  a-
           — Cînd  ?  Atunci?  In  vechea  Grecie ?       dăuga o sfoară  trecută.de cîteva ori  în jurul trupului.  Eoman publicat  tn  Editura „Univers”  —  1071
   1   2   3   4