Page 1 - Cuvintul_Liber_1991_346
P. 1
Adevărata
a
De peste două decenii ii ZIAR INDEPENDENT
dl. dr. Cornel Bocăeţ se ocu î AL JUDEŢULUI HUNEDOARA ANUL III, NR. 346 MARŢI, 16 APRILIE 1931 4 pagini - r 3 lei |
pă de zootehnia din satele
comunelor Luncoiu de Jos
şi Vălişoara, care au fost
într-un fel norocoase, si-
tuîndu-se într-o zonă ră DIN ZIARUL DE M1INE VĂ RECOMANDĂM :
masă în afara colectiviză CONŞTUNJA DIVERSITĂŢII • O MAMĂ DISPERATĂ
rii. Necazurile nu i-au o-
colit însă nici pe locuitorii Continuarea romanului „DO UĂ MIUOANE DE MARTORI"
acestor sate, m ulţi dintre
ei m ineri sau salariaţi în
alte unităţi economice, dar ■ WASHINGTON. — So
şi buni agricultori, m ai a- sit duminică seara, intr-o
les crescători de animale. I Foarte necăjită, doam- l vizită neoficială de patrtt
„Acum cînd se poate spu * na Floarea Gabor, d in j zile, în Statele Unite, pri
ne verde în faţă adevărul | Bălţa. nr. 124, a fost Ia | mul m inistru al României,
despre toate — afirm a in J redacţie . tn audienţă.' di. Petre Roman, a fost îri-
terlocutorul — trebuie a- J tilor se cuvenea să fa -l DELINCVENTA tîm pinat, Ia baza aeriană
| Ne-a spus : De sârbă-1
rătat că şi pentru zooteh I torile creştineşti ale Paş- * Andrews, din apropierea
nia celor două comune Washingtonului, de repre
„faimosul" Program unic a | cern un parastas l a | zentanţi al Departamentului
constituit o m are calami * morţii familiei — bu* > — Cu vreo menţiune de Stat al S.U.A., ai for
tate, întrucît oamenii în -I nici, părinţi. Da brută* I Spui m inor ! Şi te gîn- m arţiale a rte ! Recunosc, speriată ? ţelor afinate americane şi
cititori,
stimaţi
umorul
cepuseră să urască şi aici ; ria din Băiţa au coman- j deşti la o persoană ce n-a — Da, pentru minori şi de membrii ambasadei ţă
animalele, acestea deve dat colacul de parastas.] îm plinit încă 18 ani 1 Unde meu e cam», amar. Fapte tineri. Dacă num ărul in rii noastre.
nind o povară pentru cei IU itaţi-vă şi domnea- * ţi-o im aginezi? Acolo un le micilor răufăcători ! — fractorilor de vîrste medii Programul Vizitei cuprin
ce le aveau în gospodărie. j voastră, cum arată. | de firesc, îj este lo cu l: în pentru că răufăcători şi nu de convorbiri cu reprezen
Ca urm are, începuseră să tr-o bancă de şcoală, în- altceva sînt aşa-zisele „ex a scăzut paradoxal, al ce tanţi ai adm inistraţiei, con
crească vertiginos m ortali- văţînd carte, deprinzînd o cepţii" — ne tulbură, ne lor de vîrste „crude" a gresmeni, oameni de afa
tăţile la bovine {în special meserie ; sau muncind du neliniştesc, ne oripilează crescut. A crescut şi agre ceri.
sivitatea cu care ei ope
viţeii la naştere), fapt pen pă puteri şi competenţă ! chiar, prin violenţa dusă
tru care am fost sever an i Plite albă... I Regulă valabilă pentru cea pînă Ia cruzime. Pentru a rează. Nu se mai mulţu ■ BUDAPESTA. — Du
mesc acum cu furtul, ci
chetat şi avertizat de o mai m are parte a sus-nu- ne — şi a vă — informa pă dezbateri îndelungate,
comisie din Bucureşti, fi I mitei categorii de vîrstă. cît mai exact asupra în practică, cu curaj, tîlhăria participanţii la Conferinţa
ind socotit vinovat de ne- l Orice regulă ce se respectă grijorătoarei stări de lu sau chiar violul. internaţională de la Eger
— Concretizaţi, fiţi ama
realizarea prevederilor u- * Doamna Doina, şefa I are însă şi... excepţii. Tris cruri, ne-am adresat celei cu tem a „Trecutul şi vii
nui program absurd şi fă » brutăriei, mi-a spus că * teţea se naşte din conse mai autorizate su rse: Ser bil, termenul „El" I torul Transilvaniei" au
ră nici un fundam ent real. j dacă nud bun să fac cu | cinţele faptelor unor ast viciul Judiciar al Direcţiei — „Ei" sînt minori in adoptai o rezoluţie, iu
Dar, am avut norocul să | el ce vreau. Am cerut J fel de „excepţii*. Pericu de Poliţie a Judeţului Hu fractori : de S de 10, de care potrivit agenţiei MTI,
trecem peste nenorocirile şi cîteva pîini proaspe-. loase pentru liniştea, sănă nedoara. Cu am abilitate şi 13 ani... se afirm ă că „pacea şi se
ce pîndeau zootehnia şi să | te. A zis că nu are. Darl tatea şi uneori chiar pen deosebit profesionalism, dl. — Citeva date statistice curitatea în Europa se vor
schimbăm oarecum în bine • din brutărie ieşeau to i' tru viaţa noastră. Cu bă l t col. Gh. Radu şeful ar fi binevenite, consolida numai cînd. în
faţa acestui sector". I felul de doam ne cu sa-l taie lungă în tim p ! Peri respectivului serviciu, ne-a — Cu referire la anul România va fi soluţionată
Diseuttnd despre situaţia ! coşcle pline cu pîine al- ' culoase deci acum şi în vii oferit date concrete. 1990 : din totalul de 1 907 problema m inorităţilor na
actuală a efectivelor şi pro | bă, proaspătă şi caldă, ţ tor ! Deoarece puştiul ca — Pentru început, sti fapte comise în judeţ (ci ţionale pe baza dreptului
ducţiilor, am desprins cîte- I Cum de se m ai poate ca J re, profitînd de înghesuia mate d-le lt. col. Radu, am fra nu le include pe cele la autodeterminare". „Co-
va date ce atestă preocu I unii să la din brutărie, i lă, îţi strecoară azi mina dori o impresie de ansam ce n-au intrat în sistemul ! munitatea internaţională —
parea producătorilor agri | de la cuptor, piine al-1 In buzunar sau fn geantă, judiciar), 239 au drept au , se mai spune în rezolu
coli particulari de a refa ; bă, iar alţii.» / J nu se va sfii. peste ani, să blu asupra delincventei la tori minorii ; diferenţa pî ţiei,: nu a reacţionat Ia
n o i
ce potenţialul zootehnic, I Intr-adevăr, cum d e | te aştepte la vreun colţ nă la 1907> intră în com progromul de la Tîrgu
pornind şi de ia conside » se mai poate ? * întunecos şi să te oblige — Se constată o recru ponenţa tinerilor. : Mureş din 1990, fapt ce
rentul eă oricînd anim ale I Prim ăria din Băiţa să i a-i oferi tu, singur, port- descenţă a stării infracţio —- Presupun că există poartă cu sine pericolul şi
le îţi pot scoate sărăci^ din J, ne răspundă. {Gh. I. ‘ moneul sau geanta. In e- nale, » la nivelul tuturor un top al localităţilor „bo •altor sancţiuni -împotriva
casă. Un prim clem ent ce | Negrea). j ventualitatea că rvu p rac vlrsteior şi al tuturor ge gate" în răulăcâtorf. ’ ’ ungurilor",
reţine atenţia este faptul tici karate, jiu-jits şi alte nurilor de infracţiuni. — Deva deţine locul de
că m ortalităţile la bovine 1 trfTS <cS»! KOO -««ri V ff-i Xe? 1 frunte, cu 82 de infractori H LONDRA. —• Jacques
s-au redus substanţial re- minori şi 188 de tineri. O Attali, preşedintele Băncii
prezentînd 0,2—0,3 la sută, urmează îndeaproape Hune ■Europene pentru Recon
ceea ce reflectă nemijlocit doara (66 minori, 199 ti strucţie şi Dezvoltare
interesul sporit al oameni neri); Petroşani (13 minori, (B.E.R.D.), a estimat că
lor faţă de buna îngrijire 129 tineri); Vulcan (7 mi primele îm prum uturi către
a animalelor. Pierderile nori, 73 tineri); Orăştie (5 fostele ţâri comuniste din
înregistrate în acest an minori, 60 tineri). Şi lista Europa de est vor putea
sînt aproape neglijabile, este lungă, incluzînd pos fi acordate pînă în luna
ele survenind îndeoseLi la turile comunale şi pe cele iunie, anul curent.
unele animale tarate, cum T.P. „Banca trebuie să de
părate de la cooperativele monstreze hotărîrea Occi
agricole. In acelaşi timp, NATALI A VASIU dentului de a garanta că
indicele de natalitate la Europa, de est nu se va
specia bovine a sporit sim (Continuare în pag. a 2-a) întoarce la cercul vicios
ţitor, de la începutul anu al intervenţiei statului în
lui înregistrîndu-se 132 fă- economie, al datoriilor sau
tări. Gospodarii din cele la noi forme de planifica
două comune au acum în re", se concluzionează în
proprietate peste 2 200 bo editorialul ziarului „Times",
vine, ceea ce înseam nă o citat dc agenţia Reutcr.
creştere de 10 procente
faţă de efectivul existent — Ce-aţi fi făcut da
la începutul anului prece că. la o vînătoare, soţia H IIABAROVSK. — Pre-
dent, îm bucurător este, de dv. ar fi fost atacată de întîm pinarea falimentului e-
un leu ? conomic în ţară şi semna
NICOLAE TlRCOB rea tratatului unional au
— Nu m-aş fi ames constituit principalele teme
tecat : singur a atacat-o, abordate de preşedintele
singur să se descurce... U.R.S.S., Mihail Gorbaciov,
(Continuare în pag. a 2*a) Deva. Vedere spre cetate. Foto Pavel Laza în cuvîntarca rostită în fa
ţa conducătorilor din ţi
nutul Ilabarovsk şi repre
zentanţilor organizaţiilor
bane Gurazlata, Baleia, Pietrele, pral în livada A.E.S.C.H. Sîntan- bat dumnealor : „De ce nu scrieţi
Riuşor, Costeşti, Căprioara, com drei pe aproape întreaga supra şt despre faptul că preţul pîinii obşteşti — transm ite agen
plexul Slntămăria-Orlea şi Po faţă de 160 ha. Ieri, ei au lucrat a crescut, dar calitatea este tot ţia TASS. El a reafirm at
linia
conducerii unionale
pasul Strei au fost predate in lo„ la aplicarea tratamentului res mai slabă A m scris. Aştep privind reforma relaţiilor
coţii de gestiune. Deci primirile, pectiv în livada de la Cărpiniş. tăm răspunsul cuvenit. de proprietate şi trecerea
• „JUDEŢUL HUNEDOARA găzduirile şi... mesele vor fi pe • ASCULTIND... ORA$UL. 0 EXPOZIŢIE DE ICOANE la economia de piaţă.
;-r V A TR Ă DE CULTURĂ Ş l CI măsura spiritului gospodăresc al Casa de Cultură din Hunedoara PE STICLĂ. In cursul acestei
VILIZAŢIE* este genericul sim noilor proprietari. are căutare mare. Argumentul : săptămîni, Casa de Cultură din
m NICOSIA. — Primul
pozionului ce va fi găzduit joi, # REACTIVARE. Incepind de la cerere, cursurile de croitorie Orăştie va fi gazda unei bogate m inistru irakian, Saadou
de căminele culturale din Bu ieri, 15 aprilie, Regia Autonomă şi contabilitate şi-au suplimentat expoziţii de icoane pe sticlă crea
cureşti şi Bl&jeni. Organizatorii de Transport Persoane Deva a grupele. Programul de desfăşu te de artistul amator Ioan Pleu, Hamniadi, a afirm at -ă
„va asigura toate, mijloa
manifestării care aduc tn aten reactivat traseul de călători nr. 7 rare este cel cunoscut: întîlniri muncitor la întreprinderea chi
ţie trecutul atît de frumos şi bo Deva —■ Cristur, deocamdată cu bis&ptămlnale de cîte două cea mică din localitate. De menţio cele necesare pentru reîn
gat al pămintului hunedorean trei curse înainte de masă şi trei suri fiecare. Cap limpede şi m i nat, Ioan Picu este elev al cu toarcerea refugiaţilor kurzi
anunţă agenţia
în ţară",
sînt Biblioteca •- Judeţeană, Mu după-masă. Prima cursă cu ple nă pricepută să f i e ! noscutului artist Aurel Nedel.
zeul '■Judeţean şi Inspectoratul care din Deva la ora 5,45, iar • DESPRE PÎINE. „O fran IN A, captată la Nicosia.
Judeţean de Cultură. ultima la ora 17. zelă, vă rog’1, „S-a terminat REPORTER
• CABANE CU LOCAŢII DE • STROPIRI ÎN LIVADĂ. „Mai primiţi astăziT‘ «S-ar pu
GESTIUNE. După cum am aflat Tractoriştii Pavel Vinerean, Con tea, nu ştim precis". Dialogul
de la dl. Viorel Cemău, tHree- stantin Popa, Mihai Szopoş şi l-am purtat cu lucrătoarele uni
tor al Societăţii Comerciale Arnold Schoger au realizat cea tăţii nr. 83 — Pîine, din Piaţa
>,Sarmis" Deva, cunoscutele ca de-a doua stropire cu Turducu- Devei. La plecare ne-au între
c*m >ssBsaw aaM m ,