Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_346
P. 2

*ag.  a                                                                                                                                CUVÎNTUL  LIB]



                 SOCIETATEA  COMERCIALA                        în obiectiv -  delincventa                                            teoeoeeeoeoeeâeoese
                                                                                                                                       Filiala  „Electrocentrale"
             „SIDERURGICA"  S.A.  HUNEDOARA                                                                                          Deva  răspunde  articolului
                                                                                                                                     „Nevoia  de  aer  curat",  pu­
                                                                                                                                     blicat  în  ziarul  nostru  nr.
                                                                                                                                     332/26  m artie  1991  ;
                                                                                                                                       „...In  cadrul  C.T.E.  Min­
                                                                                                                                     tia  există  un  program  de
                                                                                                             —  în  loc  de  încheiere  Ia
                                                            (Urmare  din  pag.  I)
                                                                                  1090 !  Am  putea  cunoaşte
               Nici  un  muncitor                                                 cîţiva  param etri  ai  delinc­  - r   interesantă . pentru  cine   modernizare  a  instalaţiilor
                                                                                                            interesanta  noastră  discuţie
                                                                                                                                     de  desprăfuire
                                                                                                                                                   a  gazelor
                                                                                  v en tei,,  juvenile  în  prim e­
                                                                                                                                     arse,  prin  înlocuirea  elec-
                                                                                                            are  urechi  de  auzit
                                                                                                                                —
                                                          —-  O  clasificare  pe  ge­  le  3  luni  scurse  din  '91 ?  v-am   ruga  să  vă  referiţi  la   trofiltrelor  actuale  cu  alte­
                                                         nuri  de  infracţiuni  aţi  pu­  —  Da !  Se  cunosc  271  de   ceea  ce  dă  specificitate  de­  le,  avînd  capacitatea  m ă­
                                                         tea  oferi  cititorilor ?  infractori  minori  şi  tineri.                  rită  de  reţinere  a  cenuşii
                                                          —  Infracţiunea  cel  mai  Dintre  aceştia,  62  se  situ­  lincventei  juvenile  în  noul   din  gazele  de  ardere.  Noi­
                                                         des  practicată  este  furtul   ează  între  14  şi  16  ani,  deci   climat  socio-politic.  le  electrofiltre  Sînt  de  fa­
                                                                                                             —  Ar  fi  violenţa  exacer­
                                                         din  avutul  particular.  S-au   ei  răspund  penal,  prin  ex­             bricaţie  românească   (fur­
          La  conducerea  societăţii  notaţi  că  şi  în  aceste  con- j   dedat  la  el,  în  1990,   113  pertiză  pentru  faptele  co­  bată  împotriva  integrităţii   nizor  I.U.T.  Bistriţa),   cu
         nu  am  găsit  decît..,  secre­ diţii grele,  societatea  noas- !   minori  şi  379  tineri.   De,   mise.  Ceilalţi,  între  16  şi   fizice   sau  chiar  a  vieţii,   trei  cîmpuri   de  reţinere
         tarele.   Ni  s-a  spus  că  tră  a  fost  în  trim estrul  I   tentaţia  banului  şi  dorin­  18  ani,  au  răspundere  al­  aspect  pe  care  l-am  subli­  faţă  de  două  cît  au  cele  e­
         domnii  directori  sînt   la  cea  mai  rentabilă  din  ţa- j   ţa  de  trai  uşor   îşi  spun   ternativă ;   pentru  ej  se   niat  deja.  Avalanşa  de  fur­
         negocieri  cu  salariile,  la  ră  pe  ram ura  metalurgie, j  cuvîntul!  Un  al  doilea  loc   practică  o  anchetă  socială   turi  prin  efracţie,  din  au­
         protocol  cu  o  delegaţie   —  Asta  înseamnă   că  pe podium  îl  ocupă tîlhăria   şi  o  analiză  psihiatrică.  Din   toturisme,  pe  fondul  negli­
         străină  etc.  etc.  O  fi.  Ca  aţi  dat  metal...  -   j  în  dauna  persoanei,  comi­  cei  271  de  infractori,  72  se   jenţei  posesorilor.  Şi  con­
                                                                                                           stituirea,  în  grupuri,  a  in­
         să  nu  ratăm   ziua  de  do­  —  în  condiţiile  în  care '   să  de  cele  mai  m ulte  ori   află  sub  stare  de  arest.
         cumentare,  ne-am  dus  la                      cu  agresivitate.  Aşa   au   —  Cum  răspund  în  faţa   fractorilor  minori,.  îndeo­
         Sindicatul  liber  din  com­  am  fost  aprovizionaţi  cu  !   procedat  23  minori  şi  43   legii   autorii  faptelor  gra­  sebi  în  scopul  furtului  prin.
         binat.  Zarvă  mare  şi  aici.   materii  prime  şi  m ateria-  i   tineri.  Sîntem  „binecuvân­  ve.  chiar  minori  fiind ?  spargere.
                               le.  repet.
         Vin  oameni  cu  tot  felul                     taţi"  şi  cu  ultraje  la  lucră­  —  Se  arestează ;.  i  după   Discuţia  purtată  cu   dl.
         de  probleme,  - sună  tele­  —  Aţi  trim is  siderur- ]   torii  do  poliţie.  Se  practi­  condamnare,  pedeapsa  pe­  lt.  col.  Gh.  Radu  are,  din
         foanele  întruna!  Reuşim   gişti  acasă,  aveţi  şomeri ?  1  că  înşelăciunea  în  dauna   nală  se  execută  în  şcolile   punctul  nostru  de  vedere,
         totuşi  să  ne  strecurăm  la   —  Nu.  Nu  am  trim is |   avutului  particular,  nu  se   de  reeducare,  pînă  la  ma­  valoare  de  semnal.  Semnal
         domnul  Iosif  Costa,  vice­ nici  un  muncitor   acasă  1   neglijează  nici ultrajul  con­  jorat.  de  alarm ă   pentru  copiii
         preşedinte  al  Sindicatului  şi  garantăm   că  nu  vom  j   tra  bunelor  moravuri, prac­  —  Unde  există  astfel  de   tentaţi  a  cădea  în  p ă c a t!
         liber  de  la  Societatea  Co­ trimite.  Siderurgiştii  care  ,   ticat  întotdeauna  sub  in­  şcoli ?  Pentru  părinţii  dezintere­
         mercială   „Siderurgica"  muncesc  îşi  vor  lua  sa-  |   fluenţa  alcoolului   (3  mi­  —  La  Tîrgu  Ocna,  unde-i   saţi  de  soarta  progenituri­
         S.A.  Hunedoara.      lariile.  Vom  depăşi  greu- ]   nori,  19  tineri).  Regimul  ar­  îndreptăm   pe  cei  din  zona   lor !  Pentru  cetăţeanul  de
          —  Stimate  domnule  vi­ tăţile  de  faţă.   Să  reţi­  melor  şi  al  m uniţiilor   a   noastră ;   ia  Codlea  şi  la   rînd,  ,  prim ejduit  fizic  şi
         cepreşedinte,  doar  cîteva  neţi :  siderurgiştii  hune- |   fost  eludat  de  către  doi  ti­  Bacău  (pentru  fete).  material.
         întrebări.   Am  fost  prin  doreni  vor  să  muncească.  .   neri.  Se  comit  crime  şi  ten­
        unele  secţii.   Am  văzut  în  numele  lor  cerem  să I   tative  de . omor.   Minorii
         cum  se  munceşte.  Ce  pă­ ni  se  asigure  condiţiile j   (unul)   alături  de  tineri   V A S W  ,W  .S % V .V A W  .V W  Z .% W  ,'.V .V .V .'.S W  .W
         rere  aveţi ?         despre  care  vorbeam  mai i   (trei)  aplică  lovituri  cauza­
          —  Nici  o  secţie  nu  pro­  înainte.  Sindicatul  nostru  I   toare  de  m oarte;  recurg.la
         duce  la  capacitate.   Nu  liber,  de  comun  acord  cu ]   vătăm ări  corporale   grave   Adevărata  fată  a  zootehniei  xistente  şi  cu  un  randa­
         din  cauza  noastră,  a  ce­ consiliul   de  adm inistra- |   (doi  minori  şi  patru  tineri),
        lor  din  combinat.  Cauze­  ţie,  a  făcut  demersurile ■   sau  practică  lovituri  şi  vă­                                ment  de  reţinere  de  99,12
                                                                                                                                     la  sută  faţă  de  97,1  la  Sută
        le  se  numesc  slabă  apro­  necesare  la  Guvernul  ţă- I   tăm ări  simple.  Să  nu  cre­  (Urmare  din  pag.  I)  lor,   unde  sporul  este  de   la  Cele  existente,  moder­
         vizionare  cu  materii  pri­ rii.  Aşteptăm  să  fim  as- ,   deţi  că  se  abţin  de  la  vio­   circa  40  la  sută,  ceea  ce   nizate.  Referitor  la  unele
        me  şi  materiale,  energie  cultaţi,  înţeleşi,  ajutaţi.   |  luri.  N u!   Dovada  o  fac       atestă  şi  atitudinea  oame­  caracteristici  de  bază  ale
        electrică,   gaze  naturale,                     cei  5  minori  şi  11  tineri.  asemenea,  ca  vacile   cu   nilor  faţă  de  mai  buna  lu­  electrofiltrelor  moderne  pe
         piese  -de  schimb...  Dar  să  GIÎ.  I.  NEGREA  —  Trist  bilanţ  al  anului  lapte  reprezintă   aproape   crare  a  pămîntului.  care  autorul  articolului  le
                                                                                  jum ătate  din  efectiv,  ceea   Deşi  nu  există  o  verita­  menţionează   (tensiune  de
                                                                                  ce  constituie  un  semn  că   bilă  tradiţie   în  creşterea   110  kW  şi  pasul  între  e-
                                                                                  situaţia  speciei  este  pe  o   ovinelor,  efectivul  în  cele   lectrozi  de  400  mm),  clec-
                                                                                  cale  bună.  Că  aşa  stau  lu­  două  comune  se  menţine   trofiltrele  montate  la  gru­
                                                                                  crurile  o  demonstrează  şi   în  jur  de  900—1000  oi  dar   purile  energetice   2  şi  3
                                                                                  creşterea   producţiei   de   notabil  este   că  în  unele   sînt  chiar  de  acest  tip.
                                                                                  lapte  ce.  se  vinde  la  între­  gospodării  începe  să  se  m a­  Modernizarea  electrofil­
                                                                                  prinderea  de  profil.  Edifi­  nifeste   mai  m ult  interes   trelor  este  în  permanenta
                                                                                  cator  din  acest  punct   de   şi  faţă  de  această  specie,   atenţie  a  Regiei  Naţionale
                                                                                  vedere  este.  că,  spre  exem­  formîndu-se   turm e   mai   de  Electricitate,  după  un
                                                                                  plu,  diii  comuna  Vălişoara   numeroase.        program   ce  se  derulează
                                                                                  se  livrează  în  prezent   o   Ca un  aspect oarecum  în­  pînă  în  anul  1993.  Conform
                                                                                  cantitate  de  lapte  cu  60  la   grijorător  sesizat  de  dom­  programului  de  moderniza­
                                                                                  sută  mai  m are 'd ecît   cea   nul  Bocăeţ  este  îmbătrâni­  re,  din  cele  12  electrofiltre
                                                                                  vîndută  în  perioada  cores­  rea  forţei  de  muncă   din   au  fost  înlocuite  pînă  în
                                                                                  punzătoare  a  anului  trecut.  zonă.  Poate,  totuşi,  trece­  prezent  4  (2  în  anul  1989
                                                                                   Referitor  la  posibilităţi­  rea  la  economia  de  piaţă   la  grupul  nr,  3  şi  2  în  curs
                                                                                  le  de  am eliorare  a  efecti­  va  aduce  unele  ameliorări,   de  punere  în  funcţiune  la
                                                                                  vului..  am  desprins  că  e-   în  sensul  că  vor  opta   şi   grupul  nr.  2).  Celelalte  e-
                                                                                  xişla  o  preocupare  perma­  mai  mulţi- tineri  pentru  a-   lectrofiltre  se  vor  înlocui
                                                                                  nentă,  deşi  rasa  predomi­  gricultură.  Cum  este  per­  cu  ocazia  reparaţiilor  ca­
                                                                                  nantă o  constituie  Pinzgaul,   m anent şi  suficient  de lucru   pitale  îit  anii  1991—1992—
                                                                                  care  este  mai  bine  adapta­  în  domeniul  redresării  zoo­  1993".  .
                                                                                  tă  condiţiilor  locale.  Există   tehniei,  dl.  dr.,   împreună   în  încheiere sîntem asigu­
                                                                                  însă  şi  exemplare  valoroa­  cu  cei  trei  agenţi  veteri­  raţi  cu  toţii,  stimaţi  citi­
                                                                                  se  din  Bălţata  româneas­  nari  şi  doi  operatori  însă-   tori,  de  preocupările  con­
                                                                                  că,   acestea  participînd  şi   mînţători,  se  ocupă cu con­  stante  ale  conducerii  filia­
                                                                                  la  expoziţiile  judeţene  ce   ştiinciozitate  de  sprijinirea   lei  privind  am eliorarea  stă­
                                                                                  s-au  organizat  în  anii  an­  gospodarilor  particulari  în   rii  funcţionale  a  electro­
                                                                                  teriori.   De  menţionat  ca   soluţionarea   eficientă   a   filtrelor,  de  urm ărirea  per­
                                                                                  un  aspect  pozitiv  şi  inte­  problemelor  legate  de  creş­  m anentă  a  gradului  dc  po­
          Mereu  la  datorie  pentru  producerea  energiei   electrice.  Imaginea  este  luată   resul  pentru  creşterea  nu- ‘  terea  numerică  şi  calitati­  luare  a  zonei.
        dc  la  Termocentrala  Mintia,  in  zilele Sfintelor  sărbători  de  Paşti.  mărului   animalelor   de   vă  a  efectivelor  de  anim a­
                                                          Foto  PA VEL  LA ZA     muncă,  în  special  al  boi-.  le  ce  le  deţin.  sgoooooogcooqoo©©®©
                                                          dar,  spre  deosebire  de  m ajoritatea  celorlalţi,  moţăia   doar  cu  cîteva  luni  mai  tînără.  La  prim a  vedere,
                                                          şi  se  trezise  doar  la  zgomotul  muzicii.  Se  întinse  şi   m enajul  lor  părea  destul  de  monoton  şi  banal.  Pri­
                                                          aruncă  o  privire  absentă  spre  imaginea  Hradului.  ma  impresie  este  însă adesea  înşelătoare.
                                                              —  S-a  şi  term inat ?                           Sună  telefonul.  M aria  vru  să  se  îndrepte  spre
                                                             —  Nu  o  defecţiune  tehnică,  îi  răspunse  repede   el,  dar  Suda  i-o  luă  înainte  şi  ridică  receptorul.
             2.  D O U Ă   M IL IO A N E   DE  M ARTO RI  Maria,  strădui ndu-se  să-i  ascundă  senzaţia  de  în­  Maria  îl  observă  cu  atenţie  şi,  auzindu-1  că  spu­
                                                          curcătură  şi  teamă,  n-au  spus  încă  din  ce  cauză...   ne  cam  de  şapte  ori  da,  înţelese  că,  de  îndată  ce
                                                          Nu  vrei  o  cafea ?                               convorbirea  se  va  sfîrşi,  Ondra  îşi  va  lua  pălăria  şi
           Mulţi  oameni  s-au  speriat  in  clipa  aceea,  toţi   Suda  căscă  şi  reflectă  la  cele  spuse.  Ghici  că-i,   trenciul  şi  va  pleca.  în   faţa  soţiei  sale.  Suda  nu
       deodată,  deşi  se  aflau  în  locuri  diferite.  Două  mi­  ascundea  ceva,  dar  nu  dădu  prea  mare  im portanţă   cerea  niciodată  am ănunte  în  legătură  cu  vreun  caz
       lioane  de  feţe  speriate,  poate  două  milioane  şase   acestui  fapt.  Mai  degrabă  se  gîndea  dacă  să  bea   nou,  pentru  că  nu  voia  s-o  sperie.  Nici  după  ce
        sau  două  milioane  fără  paisprezece,  nu  se  ştie  precis.   sau  nu  cafeaua.                   cazul  era  rezolvat,  nu  povestea  despre  ce  fusese  vor­
       Unii,  după  o  clipă  de  panică,  au  devenit  neîncre­  —  Mai  bine  m ă  duc  să  m ă  cule...  Am  pierdut   ba,  nici  cine  fusese  prins  şi  în  ce  îm prejurări.  Exista
       zători,  iar  apoi  curioşi  să  ştie  ce  se  va  mai  întîmpla.  ceva  deosebit ?                   între  ei  un  acord  tacit  căruia  Maria  i  se  supunea
           Momentul  de  tăcere  încordată  a  fost  întrerupt   —  Deocamdată  nu...,  îi  răspunse  iarăşi  cu  o  gra­  resemnată.  Suda  îşi  închipuia  —  cu  naivitate  —  că
       deodată  de  acordurile  zgomotoase  ale  muzicii  de   bă  nefirească,  nevastă-sa,  apropiindu-se  de  televizor   cu  cît  va  ştj  mai  puţin  M aria  despre  activitatea  şi
       dans  şi  pe  ecranele  televizoarelor  a  apărut  cunos­  şi închizîndu-1.                           problemele  lui,  cu  atît  va  avea  mai  puţine  griji.
       cuta  panoram ă  a  H rad ului  şi  a  Podului  Carol,  cu   Suda  rămase  în  fotoliu.  îi  era  ciudă  pe  el  însuşi   M aria  era  sigură  că  de  îndată  ce  va  pune  re­
       obişnuita  ramură,  sus,  în  colţul  din  dreapta.  pentru  că  adormise,  dar  m ai  ales  era  supărat  pe   ceptorul  în  furcă,  Ondra  îi  va  spune  pe  un  ton  în­
           Se  întîmplă  adesea  djverse  defecţiuni  tehnice   autorii  care  nu  scriu  piese  mai  bune.  Plecase  la   curcat,  de  parcă  şi-ar  cere scuze :
       sau  chiar  Întreruperi  de  emisie,  dar,  de  data  aceasta,   serviciu  de  ieri  dim ineaţă  şi  se  întorsese  abia  azi   —  Iartă-naă,  dar  trebuie  să  plec.  Mai  am  puţi­
       telespectatorii  au  intuit  ceva  ieşit  din  comun.  Pau­  spre  seară.  După  aţîţia  ani  de  căsătorie,  nevastă-sa   nă treabă.
       za . rămase  fără  explicaţii  şi  aşteptarea  se  prelungi.  se  obişnuise  şi  se  împăcase  cu  aceste  intîrzieri.  Nu   Şi  chiar  aşa  s-a  şi ■ întîm plat.  Suda  fu  surprins
         Două  milioane  de  m artori.  Şi  toţi  aşteptau  răs­  se  putea  altfel.  Suda  era  convins  de  aceasta.  Cînd   doar atunci  d n d   M aria îl  întrebă :
       punsul. :                                          voi  ieşi  la  pensie  gîndea  el,  atunci  voi  avea  destul   •— La  televiziune,  nu-i  aşa ?   (Va  urma)
                                                          tim p  pentru  familie,  papuci  şi  televizor.  Suda  era
           Ondrej  Suda  se  oii t  şi  ei  în  faţa  miciilui  ecran,  trecut  binişor  de  cincizeci  de  ani,  iar  soţia  lui  era  Roman  publicat  în  Editura  „Univers“  —  1977^,
   1   2   3   4