Page 2 - Cuvintul_Liber_1991_347
P. 2

Pag.  3                                                                                                                          ,.    CUVÎNTUL  LIBER


              CONŞTIINŢA DIVERSITĂŢII


            (Urmare  din  pag.  1)  locuri  noi  pentru  ei  înşişi.
                                    D rept  consecinţă,  dacă  a-
           le  sîntem  de  atîtea ori mar­  mericanii  şi-ar  pierde  con­
           tori.                    ştiinţa  posibilităţilor  neli­
            Pe  de  altă  parte,  o  de­  mitate  şi  ar  începe  să  crea­
           bilă  conştiinţă  a  diversită­  dă  că  le  revin  locuri  pre­
           ţii  provoacă  şi  reacţii   cu   vizibile,  limitate,  America
           alt  semn.   Aşa,  bunăoară   ar  pierde  ceea  ce  o  face                           LIBERTATEA  P R E SU P U N E     lume.  Mama  trăieşte  dintr-o   mo­
           au  fost  foarte  criticaţi  u-   să  fie  o  ţară   deosebită".   „A V A N SA ŢI  MAI  ÎN  SPATE,                    destă  pensie  care  n-ajunge  la  1000
           nii  din  liderii   Revoluţiei   Ei  bine,   în  ciuda  acestei   V Ă   R O G "          CINSTE  Ş l  DREPTATE        lei.  Şi  a  avut  încredere  în  acest  in­
           din  Decembrie  pentru   că   importante  deosebiri,   'ni­  Mă  numesc  Ion  Roată  şi  locuiesc   Sînt  o  cititoare  perm anentă  a  zia­  divid  ca  intr-un  cetăţean  cinstit,
           au  afirm at  la  un  moment   meni  nu  contestă  caracte­  în Brad. Intr-o zi,  călătorind la Deva   rului  „Cuvîntul  liber"  care  ne  face   încredinţîndu-i  un  obiect  care  era,
           dat  că  avem  nevoie  de  o   rul  democratic  al  societăţii   cu  autobuzul,  am   observat  că  şo­  o  m are  bucurie  şi  cinste  prin  ar­  de  fapt,  o  amintire.  Cetăţeanul  se
           democraţie  românească,  o-   americane  şi  nici  al  cetei   ferul,  în  loc  să  dea  călătorilor  de   ticolele  sale  diversificate  şi  corecte.   numeşte  Golcea  Mirceâ,  bloc  P +  1,
           riginală.  Dar  —  poate  nu   japoneze.  După  cum  pu­  pe  traseu  bilete,  le  lua  banii  ofe-   Mă  numesc  Duma  Margareta,  do­  apartam ent  17,  oraşul  nou  Brad.
           suficient  de  atenţi  la  ter­  ternic  particularizate   sînt   rindu-le  în  loc  un  zîmbet,  însoţit   miciliată  în  Deva,  cartierul  Gojdu,
           meni  —  ei  nu  voiau   să   societăţile  suedeză, cea spa­  de   cuvintele:   „avansaţi  mai  în   bloc  K  4,  apartam ent  7.  Aş  vrea   CEI VIZAŢI  R Ă S P U N D
           spună  decît  că  nu  există   niolă,  elveţiană   ş.a.m.d.,   spate,  vă  rog".  Am  întrebat  un  că­  prin  cîteva  rînduri  să  vă  spun  ne-
           o  democraţie  unică,   apli­  fără  ca  prin  aceasta   să   lător  de  ce  nu  a  cerut  biletul,  la   cazul  meu,  spre  a  ne  am inti  încă   INTERPELĂRILOR  ZIARULUI
           cabilă  general  şi  invaria­  fi  abdicat  de  ţa  principiile   care  omul  mi-a  răspuns  că  este  un   o  dată că libertatea presupune  cinste   %  Scrisorii  unui  grup  de  cetăţeni
           bil,  ci  doar  democraţii  con­  de  bază   ale  democraţiei:   lucru  obişnuit,  pe  acest  traseu  toţi             din  cadrul  Asociaţiei  Nr.  19  Haţeg   10,
           crete,  care  trebuie  să  ţină   Iar   unul   dintre   aceste   şoferii  procedînd  astfel.  Am  făcut   şi  dreptate.  Mama  mea  locuieşte  în   îi  răspunde  Prim ăria  oraşului,  care
                                                                                                                            de
                                                                                               G urabarza ;  a  avut  un  aparat
           seama  de  istoria,  de  tra­  principii  de  bază  este  toc­  nişte  calcule  în  gînd  şi  am   ajuns               în  urm a  cercetării  acesteia  ne  răs­  10,
           diţiile,   de  obiceiurile  şi   mai  pluralismul  sub  toate   la  concluzia  că  este  o  afacere  m ur.   radio  pe  care  l-a  cum părat  tăticul   punde :   „Blocurile  din  Asociaţia
                                                                                               meu  înainte  de  a  muri.  In  decem­
           mentalitatea  fiecărui  popor.   aspectele  sale,  adică  diver­  dară.                                               Nr. 19  sînt  situate  la  o distanţă  mare
           »Democraţia  adevărată",  a-   sitatea.   Cu  cît  mai  bine   Rog  cu  m ult  respect  ca   Regia   brie  anul  trecut  s-a  defectat  şi  fra­  de  centrala  term ică  C.T.  2  care  le   10,
          şa,  în  general,  nu  e  decît   vom  înţelege  aceasta,   cu   autonomă  de  transport  Deva   să-şi   tele  ei,  care  locuieşte  în  Brad,  a   deserveşte  în  prezent.  Avizul  teh.
                                                                                               îndrum at-o  la  un  cetăţean  care  —
           o  abstracţiune.   Iată   ce   cît   mai  repede  ni  se  va   spună  părerea  despre  asemenea  „a-                  nic   pentru   construcţia   acestor   11.
           scrie  şi  James  Fallows,  re­  cristaliza  conştiinţa  diver­  faceri"  şi  să  ne  comunice  pînă  cînd   zicea   repară  foarte  bine  şi  re­  blocuri,  cu  ani  în  urmă,  s-a  dat   12,
                                                                                               pede ;  aşa  incit,  prin  4  sau  5  ia­
           dactor  la   »The  Atlantic"   sităţii,  cu  atît  mai  uşor   vor  tolera  asemenea  abuzuri.  De  ce                pentru  centrala  term ică  C.T.  3,  cen­
           din  W ashington:  «Japonia   vom  suporta  şocul  rupturii   nu  sînt  puse  în  mişcare  organele   nuarie  a.c.  a  dus  aparatul  la  cetă­  trală  care  nu  s-a  mai  construit  însă.   13,
           îşi  trage  puterea  din  fap­  de  imobilismul  totalitar  şi   de  control  ori  poliţia  spre  a  stopa   ţeanul  respectiv.  Acesta  a  constatat   Din  cauză  că  agentul  termic  şi  apa
           tul  că  fiecare  cetăţean  îşi   cu  atît  mai  curînd  ne  vom    aceste  nereguli ?  că  are  un  tranzistor  ars,  deci  să-l   caldă  nu  ajungeau  să  deservească
           cunoaşte  perfect  locul   în   înscrie  în  constelaţia  au­                       lase  acolo  şi  să  revină  peste  cîteva   în  mod  corespunzător  etajele   II,
           societate.  Puterea  Americii   tenticelor  democraţii.  Fără   C ÎN D    SE  ÎMPARTE   zile.  De  atunci,  de  două  ori  pe  săp-   III,  IV,  locatarii  din  aceste  blocuri   13,
           decurge  din  faptul  că  oa­  degradanta   nostalgie   a   PĂM ÎNTUL  ?            tăm înă  merge  să-l  ia,  şi  de  fiecare   au  refuzat  să  mai  plătească  contra,
           menii  nu  ştiu   care  sînt   totalitarismului  şi  fără  i-                       dată  zice  că  n-a  făcut  încă  rost  de   valoarea  acestora.  In  această  situa­  14,
           locurile  lor  în  societate  şi  dealizarea  naivă  a  demo­  Din  scrisoarea  pe  care  ne-a  adre­  tranzistor.  Asta  a  durat  două  luni,   ţie,  comitetul  Asociaţiei  de  locatari
           sînt  liberi   să  invenţeze  craţiei.            sat-o  dl.  Aurel  Dîncşorean,  din  sa­  căci  din  m artie  nu-î  mai  dă  voie   Nr.  19  a  solicitat  în  scris  S.G.C.L.-   14.
                                                             tul  Pricaz,  se  desprind  mai  m ulte   să  intre.  Vine  fetiţa  Ia  uşă  şi,  cînd   ului  să  sisteze  furnizarea  prestaţii,
          vjvw 1w .v .m v A ’w .v ,m v //J w .,AV^AWW        aspecte  referitoare  la  aplicarea  Le.   vede  cine  e,  intră  să-l  anunţe  şi  nu   lor  către  această  asociaţie.  Prim ă­  15.
                                                             gii  fondului  funciar.  în   legătură  cu   se  mai  arată  nimeni,  indiferent  cît   ria  nu  a  dat   dispoziţie  să  sisteze
                     „Mărunţişuri"                           este  stabilită  prin  regulament,  din   ar  insista.  Am  încercat  şi  eu  să  mă   furnizarea  căldurii  şi  apei  calde  la   15,
                                                             componenţa  comisiei  locale,  aceasta
                                                                                               duc  îm preună  cu  mama,  dar  nu  s-a
                                                                                                                                  aceste  blocuri,  ci  a  făcut  dem ersu­
                                                             ea  făcînd  parte  şi  un  jurist.  Pînă   sinchisit  nici  m ăcar  să  deschidă  să   rile  necesare  şi  s-a  preocupat .pen­  16,
                       năucitoare !                          acum  nu  s-a  făcut  nici  o  precizare   ne  dea  vreo  explicaţie.  Ce  fel  de   centrale  termice,   pe  combustibil   16,
                                                                                                                                  tru  construcţia  In  zonă  a  unei  noi
                                                                                               «om"  o  fi ?  Ce  învaţă  copiii  lui  de­
                                                             privind  îm părţirea  numai  din  toam­
                                                             nă  a  păm m tului  la  cei  îndreptăţiţi.   spre  corectitudine,  despre  respecta­  lichid,  lucrare  care  a  început  în
              (Urmare  din  pag.  1)  staţie  de  amplificare,   de   Acţiunea  se   începe  de  îndată  ce   rea  cuVîntulUi  dat ?  A  văzut  că  m a­  prim ăvara  acestui  an  şi  se  depun
                                    un  magnetofon.  Dar...".  comisiile  locale  term ină  lucrările   ma  e  singură,  că  are  o  voce  blajină   eforturi  deosebite  pentru  a  fi  tei-
                                     Peste   toate,   intervine   şi  situaţiile  ce  sînt  necesare  stabi­  care  i-a  dat  siguranţa  că  n-ar  face   minată  pînă  la  începutul  sezonului   16,
          şah,  rummy  table  etc.  In   munca  de  uzură  cotidiană   lirii  dreptului  de  proprietate.  vreun  rău  cuiva  pentru  nimic  în  rece".
          sala  m are   se  proiectează   —  să  alergi  pentru  a  re­
          filme  de  trei  ori  pe  şăptă-   para  un  scaun  pe  care,  un                                                                                        11.
           mînă.  „Cînd  am  venit,  a-   om  certat  cu  bunul  simţ   oamna  Olimpia  I-                                              în  glumă  mai  în  serios,
           cum  un  an,  ne  mărturiseş­  l-a  rupt,  să  cari  în  spate  D  geseu  din  Brad  es­  O   MAMA  DISPERATA                acum  cîtăva  vreme.   Şi   17,
                                    s-a  urcat  cu  picioarele  si
           te  d-na   Mioara  Şuşman,                               te  o  mai  veche  cu­                                              anume  că  agenţii  econo­
          încăperile  căminului  erau   o  fereastră  pentru  a  pune   noştinţă  a  noastră.  Ştiam   Brad  cu  ocazia  reducerii   nu  mai  are  statut  de  an­  mici  nu  mai  acceptă  ca   18,
          goale,  moloz  peste  tot.  A   un  geam  spart  etc...   Sti­  dintr-o  audienţă  la  redac­  locului  său  de  muncă  o   gajată.  A  încercat  să  o   ziarele  să  facă  presiuni  a-
           trebuit  să  muncim   zi  şi   maţi  mai  mari  ai  culturii   ţie  că  este  mama  a  patru   neînţelegere   mai  veche.   ajute,  dar  n-a  găsit  nici   supra  lor.   Departe  de
          noapte  pentru  a-1  gospodă­  româneşti,   dumneavoastră   copii  şi  că  are  dificultăţi,   Este  vorba  despre  o  afa­  un  post  liber.  Şi  nici  în­  „Cuvîntul  liber"   o  ase­  18,
           ri  cît  de  cît.   Singurele   cunoaşteţi  aceste  m ărunţi­  fiind  nevoită  să  şi-i  creas­  cere  cu  butelii,  problemă   ţelegere  la  conducerea  u-   menea  intenţie.  Ştim  că
          noastre  venituri  provin  la   şuri  năucitoare  care  uzea­  că  singură.  Dar  ceea  ce   cu  care  doamna   Igescu   nităţii  unde  a   lucrat,  de   în  economia  de  piaţă  fie­  19,
          această  oră  din  chirii,  e-   ză  fantastic  oamenii  ce  lu­  a  determ inat-o  să  ne  scrie   ni  s-a  adresat  anul  tre­  la  care  a  aflat  că  intr-a­  care  firm ă  doreşte  să  fie
           ventual  de  la  discotecă  pe   crează  în  numele  culturii   din  nou,  este  faptul  că  a   cut.  Dumneaei  pretinde   devăr  femeia  n-a avut î.e-   rentabilă  şi  că  o  femeie
          care  o  facem  cu  ajutorul   pe  care  o  coordonaţi 7  Şi   fost  pusă  pe  liber,  deve­  că  acesta  este  de  fapt  a-   motivate,   dar  se  învoia   cu  copii  are  şi  necazuri   19,
          şi  aparatura unor  băieţi  din   cînd  te  gîndeşti  că  nici  nu   nind  şomeră.  Şi  asta  în   devăratul  motiv  al  desfa­  adesea  de  la  lucru  şi,  de   care   vrînd-nevrînd   se
          sat.  Am  avea  nevoie  de  o  le  asiguraţi  un  sa lariu !  situaţia  în care pentru pri­  cerii  contractului  său  de   asemenea,  că  nu  vrea  s-o   răsfrîng   asupra  randa­
                                                               mii  trei  copii  nu  primeş­  muncă,  întrucît  n-a  avut   primească  nici  o  echipă.   mentului  său  în  muncă.
          I •                                                  te  pensie  alim entară  de   nici  o  nem otivată  din  a-   Tot  ce  i-a  putut  spune   Dar  mai  ştim  —  şi  nu   20,
          I                             o s t i i j t At i l e    I  la  fostul  soţ,  care  a  pără­  nul  1976   (doar  concedii   doamnei  Igescu  a  fost  să   trebuie  să  uităm  —   că
                                                                                                                                        noi  românii  sîntem  oa­
                                                               sit-o,  de  cîţiva  ani.
                                                                                       medicale  pentru  îngriji­
                                                                                 Ne­
                                                                                                                se  adreseze  Centrului  de
          I                         bătaie  de  cap  dau  copiii I    demn  de  titlul   de  tată,   rea  copiilor).  şomaj  Brad  pentru  a  pu­  meni  de  suflet,  care  cîn-
                                          CONTINUA
                                                         1
                                                                                                                                        tăresc  îndelung  înainte  de
                                                               acesta  şi-a  pierdut  urma
                                                                                                                tea  primi  m ăcar  ajutorul
                                                                                         Cum  într-un  oraş  mic
          I    Rezervaţia  Dendrologi-  din  apropiere,  dar  şi  unii I    pentru  a  nu  da  nici  un   ca  Bradul  veştile  circulă   de  şomaj   şi  alocaţiile   a  hotărî  soarta  cuiva.  A-   21,
                                    de  ţigani  de  la  blocurile I
                                                                                                                pentru  copii.
                                                                                       repede,  am   aflat  (într-o
                                                                                                                                        cesta  este  sensul  demersu­
                                                               ban  celor  pe  care  i-a  a-
          I  că  din  Simeria  oferă  un  „vizitatori",  care fac găuri I    dus  pe  lume.  documentare  la  spital)  că   rarea  mamei  şi  a  celor   lui  pe  care  ziarul  nostru
                                                                                                                 Gîndindu-mă  la  supă­
                                                                                                                                        îl  face  în  ajutorul  celor
                                                                 Din  scrisoarea  în  care
                                                                                       domnul  Virgil  Chiş,  pri­
             loc  m inunat  de  recreere,  sau  trec  peste  gard
                                                        si I
             mai  ales  acum  cînd  sînt  provoacă  stricăciuni  în ar- 1   printre  rînduri  strigă  dis­  mar,  s-a  interesat  perso­  mici,  care  plîng   atunci   ce  ni  se  adresează  în  dis­  21,
          I  în  floare  multe  specii  de  boretum.   Aspectele   au •    perarea  mamei  la  gîndul   nal  pentru  a-i  găsi  cores­  cînd  le  spune  că  va  fi   perare  de  cauză,  pentru
             pomi.   Rău  este  însă  că  fost  sesizate  poliţiei,  dar I   că  nu  le  poate  asigura   pondentei  noastre  un  loc   nevoită  să-i  dea  la  o  ca­  că  nu  găsesc  altă  ieşire
                                                                                                                                        sau  sprijin.
                                                               copiilor  săi
          I  să  protejeze  pomii,  plan­ terea  răufăcătorilor   este I   am  înţeles  că  s-a  invocat   cunoaşte   bine   situaţia,   tit  vorbele   pe  care  mi   VIORICA  ROMAN  22,
                                                                                       de  muncă.  Dumnealui  îi
                                                                           nici  pîinea,
                                                                                                                să  de  copii,  mi-am  am in­
          i
             nu  toţi  vizitatorii  înţeleg  intervenţia  pentru  corn ba- j
                                                                                                                le-a  spus  un  prieten,  mai
          ■  tele  şi  animalele.   Mare nesesizabilă.    ■    la  Brigada  de  Construcţii  disperată  acum  de  cînd
                                                                                                                                                                   23,
                                                                                                                                                                   23,
                                                               se  aflau  la  locul  lor,  numai  oamenii  plecaseră.  Ră­  de  serviciu  în  acea  seară  şi  primise  înştiinţarea  te­
                                                                                                                                                                    0,
                                                               măseseră  doar  lucruri  inerte  şi  un  mort  legat  de  un   lefonică  de  la  studio.  Frantisek  Koval  era  încă  bo­
                                                               fotoliu.                                          boc,  ca  vîrstă  şi  ani  de  serviciu.   La  activul  său,
                                                                  Pe  micile  ecrane  se  trasm itea  program ul  de  re­  printre  cazurile  rezolvate,  erau  trecuţi  deocamdată
                                                               zervă,  deoarece  seara  de  sîm bătă  nu  putea  rămîne   doar  Josef  Linhart,  hoţul  de  poşete  ce  opera  la  ma­
                 2,  DOUĂ  MILIOANE  DE  MARTORI                                                                 gazinul  „Bilă  Labut”,  şi  o  gaşcă  de  ciubucari  care
                                                               fără  emisie.  In  fiecare  zi  era  dinainte  pregătit,  pen­                                      16,
                                                               tru  orice  eventualitate,  un  film  de  rezervă.  De  astă   fura  ciment  de. Ia  fabrica  Ingstav  din  Rakovnik.  A-
                Omul  care  provocase  atîta  panică  şedea,  c a . şi
                                                               dată,  în  locul  piesei,  O  istorie  cu  cinci “asasini,  scrisă   cesta  urm a  să  fie  prim ul  său  caz  de  crimă.  Ştia  că
             mai înainte, în fotoliu,  cu faţa  înfundată  în  blana albă                                         deocamdată  va  trebui  mai  m ult  să  asiste  şi  de  aceea,
            de  pe  spătar.  Se  afla  singur  în  mijlocul  unei  tăceri   special  pentru  televiziune,  se  proiecta  filmul  poli­                             16,
                                                               ţist  al  lui  Vladimir  Cech  Acolo  unde  alibiul  nu  e   în  privinţa  chestiunilor  esenţiale,  preferase  să-l  aş­
            de  moarte.  Spaţiul  larg  al  studioului  de  televiziune                                                                                            16,
                                                               suficient.                                        tepte  pe  Suda.  Pentru  moment  făcuse  un  singur
            producea  o  impresie  apăsătoare,   deoarece  lipseau                                                lucru :  la  plecarea  oamenilor  de  pe  platou,  pusese
            oamenii.                                              Căpitanul  Ondrej  Suda  se  afla  în  drum   spre
                                                                                                                  să  se  întocmească  o  listă  a  tuturor  celor  prezenţi,
                Camerele  de  luat  vederi,  aşezate  pe  şine  sau   studioul  de  televiziune.  Din  discuţia  telefonică  cu                                    18,
                                                                                                                  introducînd  în  ea  şi  numele  celor  care,  fie  chiar  şi
             trepiede,  braţele  lungi,  aidoma  unor  spînzurători,  ale   comandantul  direcţiei  generale,  nu  aflase  prea  mul­  numai  pentru  o  clipă,  intraseră  în  studio  în  timpul
             aparaturii  de  sunet,  spiralele  şerpuitoare  ale  cablu­  te.  îl  însărcinaseră  cu  acest  caz,  adăugind  că  afa­  emisiei.
             rilor,  reflectoarelor,  pereţii  de  lemn  ai  camerelor   cerea  cere  o  rezolvare  grabnică,  fiindcă  era  cunos­
                                                                                                                     Lista  cuprindea  un  total  de  treizeci  şi  şase  de   22
             cu  ferestrele  ce  dădeau  spre  o  natură  închipuită,   cută  de  public  şi  oamenii  sînt  curioşi.  La  studioul
                                                                                                                  persoane.                       (Va  urma)
            uşile  de  iută,  mobilierul  şi  restul  recuzitei,  necesa­  de  televiziune  îl  aştepta  sublocotenentul  Frantisek                                22
             re  pentru  a  da  impresia  de  real  şi  de  viată,  toate  KovaL  prim ul  care  fusese  informat,  deoarece  făcuse  Roman  publicat  în  Editura  „Univers"  —  1971
   1   2   3   4